2,623 matches
-
prezint, împreună cu colegii mei din Iași, din acest comitet, lui Ion I. C. Brătianu, vizitându-l apoi de mai multe ori”45. Alexandru Lapedatu a fost remarcat de marele om politic, în primul rând, datorită cunoștințelor sale sub raport istoric și etnografic, cunoștințe pe care i le-a împărtășit de-a lungul întrevederilor pe care le-au avut. În al doilea rând, scrisoarea trimisă de el lui Ion I. C. Brătianu pe 28 iunie 1918, în care i-a propus redactarea și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
p. 332. 37 evocarea acțiunii de deznaționalizare din Transilvania și Bucovina și demonstrarea imposibilităților de federalizare 46. Alexandru Lapedatu i-a câștigat treptat încrederea, devenind unul din apropiații lui. Odată cu ivirea necesității trimiterii unui consilier tehnic pentru chestiuni istorice și etnografice, pe lângă delegația română de la Paris, Ion I. C. Brătianu l-a desemnat pe Alexandru Lapedatu să îndeplinească această misiune. După venirea lui Ion I. C. Brătianu la Paris, ca prim-delegat al României la Conferința de Pace, colaborarea dintre cei doi a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
a 46 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 60. 47 Alexandru Lapedatu, Miscellanee..., p. 155-158. 48 Idem, Scrieri alese..., p. 321. 49 Idem, Problema săcuiască, în Miscellanee..., p. 159-162. 50 Idem, Problema Banatului, în Miscellanee..., p. 163-167. 38 hărților etnografice vechi din anii 1867 și 1869 prezența românilor în Crișana 51. Ultimul material are în vedere situația etnică din întreg teritoriul politic al românilor din Transilvania și Ungaria. Lapedatu sublinia pe baza statisticilor și din cunoașterea directă a situației etnice
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
obligațiile lor. În același timp, a făcut pentru fiecare teritoriu în parte expuneri adecvate 57 . Rolul lui Alexandru Lapedatu se poate evidenția după prezentarea făcută de marele savant. El a fost însărcinat să întocmească memorii speciale, documentate sub raport istoric, etnografic și statistic asupra Transilvaniei, Banatului și a teritoriilor din nord-vestul Transilvaniei, în care să fie exprimate conform punctului de vedere românesc, toate chestiunile care ar putea fi ridicate în rezolvarea diferendului istoric și politic cu ungurii. În Amintirile sale, Lapedatu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
restaurărilor Densușul, Zlatna, Râșnovul și Casa Matei Corvin din Cluj, iar în 1928 a aprobat lucrările de restaurare la castelul Hunedoarei 51. De activitatea lui Alexandru Lapedatu se leagă și crearea în aer liber a secției de la Cluj a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, în 1928, prima instituție de acest fel din țară. La inaugurarea acestuia, Lapedatu a evidențiat inițiativa unui grup de oameni de cultură, printre care și Sextil Pușcariu, R. Vuia, care înțelegeau nevoia de a conserva prin mijloace potrivite
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
De asemenea, tot prin intermediul lui Alexandru Lapedatu s-a început și alcătuirea unui fișier bibliografic al lucrărilor apărute în țară și în străinătate referitoare la România, însărcinându-se o serie de personalități cu redactarea unor monografii și a unor hărți etnografice. Acestea erau menite a demonstra dreptatea cauzei românești 25. Odată cu ocupația țării de către Armata Sovietică în august 1944 și cu aducerea Partidului Comunist la putere de către autoritățile sovietice, a avut loc modificarea structurilor existente sub toate aspectele 26 . Partidul Comunist
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
fond special de 3 milioane lei, în ideea demonstrării continuității prezenței românești în Transilvania 37. În același timp, Alexandru Lapedatu a condus lucrările de reorganizare a arhivelor și muzeelor din Transilvania și Banat, a ajutat la crearea și dezvoltarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, a muzeelor de la Turda, Dej, Herculane, Caransebeș, Sarmisegetusa, Alba Iulia, Brașov, Făgăraș, Blaj, Sibiu, Satu Mare, și celelalte muzee din Cluj. Nu în ultimul rând, Lapedatu a intervenit pentru ca Muzeul Național de Antichități să-și păstreze caracterul de muzeu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
care România a cedat Bulgariei sudul Dobrogei, adică județele Durostor și Caliacra. Astfel, după încheierea tratatului de la Craiova, lui Alexandru Lapedatu i-a fost trimisă, pentru a o consulta, o copie a memoriului înaintat guvernului, conținând argumente de ordin istoric, etnografic și economic în ceea ce privește teritoriul cedat Bulgariei 52. În timp ce se realiza angajamentul cu Bulgaria, România era ancorată în negocieri cu Ungaria privind teritoriul Transilvaniei, provincie considerată leagănul națiunii. Lapedatu se remarcă prin redactarea la 6 august, alături de I. Maniu, C. I. C
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
de Pace de la Paris din 1919/1920, în calitate de consilier tehnic în chestiunile referitoare la revendicările teritoriale ale țării. Alexandru Lapedatu a susținut cu încredere drepturile și interesele țării la Conferința de Pace, prin întocmirea memoriilor speciale documentate sub raport istoric, etnografic și statistic asupra Transilvaniei, cât și asupra celorlalte provincii aflate sub dominație străină, atât de necesare delegației române pentru a putea obține câștig 1 Titu Gane, în ,,Viitorul”, an XXIX, nr. 8718, 3 februarie 1937. 82 de cauză 2. Considerăm
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
de situare a ei într-un circuit mai larg, european. Program vizibil și în vasta Introducere în istoria literaturii române, lucrare critică de orizont întins și pulsație identitară, în care faptele de cultură românești sunt raportate (prin solide argumente istorice, etnografice, filosofice, psihologice, estetice) la fenomenele de cultură europeană ale epocii. Chiar și atunci când se apleacă asupra unor reprezentanți contemporani ai prozei românești "de la eros fantastic la ironie, parabolă și dragosteură" (precum, spre exemplu, în recentul Salon literar...), Elvira Sorohan știe
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Antim Ivireanul, Cuvânt de învățătură în 25 a lunii Dechemvrie, la Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos, p. 173. 14 Ibid., pp. 174-175. 15 Ibid., p. 17. 16 Ibid., p. 19. 17 Tudor Pamfile, Sărbătorile de toamnă și postul Crăciunului. Studiu etnografic, Librăriile Socec & Comp. și C. Sfetea, București, 1914, p. 22. 18 Ibid. 19 Ibid., p. 25. 20 Transpusă în termeni țărănești, scena Bunei Vestiri conține elemente de absolută erezie: "După aceea Gavril Blagovecinicul a suflat cu Duhul Sfânt asupra ei
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
converge spre unele constatări pe teren ale lui C. Lévi- Strauss, redate în Tropice triste (1955), (tradusă în românește în anul 1968), în urma cercetărilor sale din anii 1935 și 1939 asupra triburilor Caduveo, Bororo, Nambikwara, Tupi-kawahib din Brazilia, precum și cercetări etnografice mai recente care descriu diverse ritualuri șamanice. Toate acestea, focalizate de aceeași idee majoră a interacțiunilor societăților noi cu cele vechi, a culturilor arhaice cu cele moderne, a oamenilor vii de astăzi cu cei ce nu mai sunt fizic, dar
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Huysmans relevă caracterul "blasfemic" al operei lui Moreau și un sens secret al transcendenței prin violarea celor mai grave interdicții identificând sursa sublimului decadent, sinteză a romantismului cu spiritul sadian trecută prin filtrul isteriilor și nevrozelor moderne: "Mergând la izvoarele etnografice, la originile mitologiilor, ale căror sângeroase enigme le compara și descifra, adunând laolaltă și topind într-una singură legendele provenite din Extremul Orient, metamorfozate de credințele altor popoare, el justifica astfel fuziunile sale arhitectonice, amalgamurile luxoase și neașteptate de subiecte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Belgia, 1998), documentar despre funcționarea confreriilor musulmane din fosta Iugoslavie. Premiul FIPRESCI al criticii internationale IDFA-Amsterdam, 1998; Marele Premiu, categorie prefesională, la festivalul "Traces de Vies" din Clermont-Ferrand (Franța, 1998); Premiul Ministerului Francez al Culturii la Festivalul de Film Documentar Etnografic Nanook, organizat de Musée de l'Homme (Paris, 1999); Participare la festivalurile de la Cannes și Hollywood (1999) • Premiul anual al Societății Autorilor din Franța și Belgia (SCAM), pentru întreaga activitate (2000) • Cabală la Kabul (Franța-Belgia, 2007), documentar despre rivalitatea de
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
și Belgia (SCAM), pentru întreaga activitate (2000) • Cabală la Kabul (Franța-Belgia, 2007), documentar despre rivalitatea de nestins dintre ultimii doi evrei din Afganistan; Marele Premiu al Festivalului de Film Documentar Astra, Sibiu (2008); Marele Premiu al Festivalului de Film Documentar Etnografic Nanook, organizat de Musée de l'Homme (Paris, 2008); Marele Premiu al Festivalului de Film Documentar Etnografic Flahertiana din Rusia (Moscova și Perm, 2008); Premiul publicului la Festivalul din Nyon (Elveția, 2008). Un documentar este în primul rând un film
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
dintre ultimii doi evrei din Afganistan; Marele Premiu al Festivalului de Film Documentar Astra, Sibiu (2008); Marele Premiu al Festivalului de Film Documentar Etnografic Nanook, organizat de Musée de l'Homme (Paris, 2008); Marele Premiu al Festivalului de Film Documentar Etnografic Flahertiana din Rusia (Moscova și Perm, 2008); Premiul publicului la Festivalul din Nyon (Elveția, 2008). Un documentar este în primul rând un film Ați făcut studii de filologie, cum ați ajuns la film? Când am plecat în Belgia voiam să
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
aparent naivă a "bunului sălbatic" ne ajută să înțelegem viciile și pervertirile cărora le dă naștere civilizația noastră. Odată cu Montesquieu, ne punem în locul unui persan imaginar pentru a ne descentra și a ne percepe propria cultură într-un mod aproape etnografic. Mai mult decît atît: prin intermediul "bunului sălbatic" mitico-real, cultura unei Europe aflate în mișcare și-a pus, ca într-o imagine pe negativ, problema îndepărtării sale de o artă naturală de a trăi. Prin intermediul "înțeleptului mandarin" mitico-real, ea și-a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de „amprentele” lăsate de diferitele grupuri etnice în economia și fizionomia citadină - prin morfologie sau fizionomie urbană înțelegem „totalitatea trăsăturilor exterioare ale unui oraș, determinate de o serie de factori precum specificul cadrului natural, caracteristicile dezvoltării teritoriale în timp, specificul etnografic ș.a., (...) ce sunt puse în evidență prin trei elemente componente de bază: textura sau trama stadală, profilul urban vertical și tipul clădirilor”. Analiza demografiei băcăuane va fi realizată în comparație cu evoluția demografică a tuturor marilor centre urbane din Moldova - reședințele de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
categoria basmului nuvelistic dacă se are în vedere structura lor narativă. În Dănilă Prepeleac și în Povestea lui Stan Pățitul avem de-a face cu o deconvenționalizare a caracterului de snoavă, în sensul restructurării epicului în funcție de un tipar nuvelistic. Determinările socio etnografice sunt frapante, dar impresia de fabulos nu este eliminată. G. Călinescu considera că în Povestea lui Stan Pățitul întâlnim „cea mai originală manieră de a trata fabulosul”. Scriitorul imprimă o culoare locală puternică fantasticului, a cărui coborâre în planul vieții cotidiene
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
spiritului analitic al criticului. Chiar dacă alegerea are altă motivație, importantă este scoaterea din anonimat a unor texte pe care critica anilor '70 le va așeza la locul de frunte cuvenit. Una dintre capodoperele lui Slavici, Pădureanca este apreciată ca tablou etnografic și mai puțin ca pagină literară. Romanul Mara este "aproape o capodoperă" ceea ce înseamnă oricum un pas în fața formulei "primul roman obiectiv al Ardealului" prin care Tudor Vianu oferea operei doar un loc într-o istorie literară tradițională ce nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a lui Slavici este însă de a analiza dragostea, de a fi un poet și un critic al eroticei rurale, dintr-o provincie cu oameni mai propășiți sufletește, în stare de nuanțe și de introspecții, deși nerupți încă din hieratica etnografică. Sentimentul se strecoară la început ca un simplu capriciu, se îndreptățește cu mila și devine în sfârșit jăratic mistuitor"23. Putem afirma, astfel, că în acest capitol consacrat operei lui Slavici se ascund idei ce vor sta la baza studiilor
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ambii tineri provin, după datele oferite cu acuratețe geografică de nuvela slaviciană, din Țara Zarandului) nu se regăsesc în inventarul onomastic realizat de Viorica Goicu 170 în această zonă ce se evidențiază printr-un specific aparte atât topografic, cât și etnografic. Pentru Iorgovan, lucrurile sunt un pic mai simple decât ar părea credem noi. Alegerea scriitorului s-a centrat pe un nume destul de frecvent întâlnit în zona sa natală. Dicționarul onomastic românesc al lui N.A. Constantinescu îl consideră a fi un
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a lui Slavici este însă de a analiza dragostea, de a fi un poet și un critic al eroticii rurale, dintr-o provincie cu oameni mai propășiti sufletește, în stare de nuanțe și de introspecții, deși nerupți încă din hieratica etnografică. Jumătate din roman notează încet, răbdător, aprinderea, propagarea și izbucnirea iubirii..."196. Și Nicolae Iorga are în vedere, în cronica sa din Sămănătorul, această calitate intrinsecă a romanului optând pentru un alt titlu (Copiii Marei) care să exprime mai bine
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
note de Dimitrie Vatamaniuc, Editura Minerva, București, 1983. Slavici Ioan, Opere, vol. 12 (Scrieri pedagogice), text stabilit și variante: Constantin Mohanu, note și indici de Dimitrie Vatamaniuc, Editura Minerva, București, 1983. Slavici Ioan, Opere, vol. 13 (Scrieri social-politice, istorice și etnografice), text stabilit și variante: Constantin Mohanu, îngrijirea și traducerea textului german: Gherasim Pintea; note și indici de Dimitrie Vatamaniuc, Editura Minerva, București, 1984. Slavici Ioan, Opere, vol. 14 (Scrieri istorice, etnografice, sociale, economice), text stabilit și variante: Constantin Mohanu, note
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Slavici Ioan, Opere, vol. 13 (Scrieri social-politice, istorice și etnografice), text stabilit și variante: Constantin Mohanu, îngrijirea și traducerea textului german: Gherasim Pintea; note și indici de Dimitrie Vatamaniuc, Editura Minerva, București, 1984. Slavici Ioan, Opere, vol. 14 (Scrieri istorice, etnografice, sociale, economice), text stabilit și variante: Constantin Mohanu, note și indici de Dimitrie Vatamaniuc, Editura Minerva, București, 1987. Slavici Ioan, Opere, vol. 7, studiu introductiv și cronologie de Dimitrie Vatamaniuc, Editura Național, 2001. B. Alte texte literare Agârbiceanu Ion, Opere
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]