36,782 matches
-
intuit enorma importanță a lui Scămoșilă-n viața mea. Vă scriu pentru că-l invidiez pe Dinescu că poate, atît de simplu, să fie alături de dumneavoastră. Simt nevoia unei ucenicii, am simțit-o mereu. Nu-mi mai este teamă de ridicol. Mai exact, mi-e teamă, dar știu că-l înțelegeți. Cu stimă și ucenicie, Emil Brumaru 1-VII-1980
Nici roua n-o poate lua de la început by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14328_a_15653]
-
ușor amuzat și mult îndurerat, mascarada din jur. Probabil că asta explică de ce, respectat de nevoie ca artist, Dionisie Vitcu nu e iubit nici de colegii de profesiune, nici de funcționarii culturali, care și-au dat mâna ca să-l lovească exact acolo unde îl doare cel mai tare. Așa se face că marele actor a ajuns să nu mai calce de atâta vreme pe scena Naționalului. Gurile rele sugerează că un dram de flexibilitate din parte-i ar fi fost suficient
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
zis “Dumnezeu”, îi spune, fără rost, Klam !), după ce își amestecă personajele fictive printre amintiri, M.H. Simionescu sfidează bunul-simț, povestindu-și vizita la Goethe !! Pentru derutarea cititorilor, autorul descrie în detaliu cum a dorit să-i cumpere scriitorului german, mort cu exact 137 de ani înainte, un cadou, cum a trebuit să renunțe la un Pallady din lipsă de bani și alte amănunte menite să facă credibilă inadmisibila mistificare. Lipsa de respect pentru valorile consacrate ale literaturii universale este limpede. Să mai
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
Un amănunt interesant, de data aceasta de ordin semantic, are în vedere metamorfozele unor cuvinte precum conservator sau reacționar în vocabularul politic românesc, metamorfoze ce amintesc de „filosofia" lui Humpty Dumpty, celebrul personaj carrollian: „Când folosesc un cuvânt, acesta are exact sensul pe care i-l dau eu." În același fel, termenul conservator îi desemnează inițial pe „reacționari", pe „ruginiți", pe „opuitorii reformelor", pentru ca, ulterior, să ajungă a indica o doctrină a moderației politice perfect compatibilă cu ideea de progres. Aceeași
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
un arici." (p. 18) sau "Orice întâmplare pe care încep să v-o povestesc este ca o ușă care dă în alte camere. Apoi vin alte uși și alte camere. - Nu, așa nu se poate! N-am mai termina niciodată. - Exact! - Și-atunci ce-i de făcut? - Să încerc, așa cum am promis, să elimin acele adăugiri personale, inerente când îți spui viața prea încet. Vă amintesc că erați de acord că unele amănunte le inventăm aproape fără să ne dăm seama
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
în volumul postum Portrete contemporane (2000). La fel, alte câteva secvențe bune din Cvintetul melancoliei (1984), carte în care apare formulată ideea însăși a portretelor, manuscris pe care, însă, naratorul ne asigură că l-a distrus. Volumul va apărea postum exact cu același titlu: De la Abulius la Zotta. De altfel, despre momentul elaborării Confesiunilor... și a jurnalului Ucenic la clasici (1979), vorbesc destule pagini în Cvintetul..., carte care va apărea ulterior. Toate cărțile târgoviștenilor par publicate anapoda, după un algoritm propriu
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
nu se sfia, cum se exprima el, "de pisser contre le ciel." Încă din vremea când scria povestirea Ion Ursu, în 1900, Sadoveanu își punea problema, într-un fel actuală și azi a optării între europenizare (globalizare) și autarhie, mai exact, specificul național, sau, mă rog, al unui compromis între ele: "Înțelegeam nevoia intrării acestui neam în curentul de europenizare, și în același timp mă biruia părerea de rău că i s-ar prăpădi, în asemenea prefacere, toată originalitatea. Dilema aceasta
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
modele" muzicale desprinse din piesele volumului oponenților săi. - În al treilea rând volumul captivează prin compoziția sa neobișnuită. O jumătate din el e ";pură" literatură - iată și motivul pentru care prezentarea sa își găsește locul în paginile acestei reviste. Mai exact: fiecare capitol se divide în două subcapitole, A și B. Primul, A, descrie evenimente legate de lucrul pe teren, revelând totodată în mod mascat demersul prin care autorii își construiesc gradat obiectul de cercetare. (Așa sunt capitolele VI A și
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
Golem", citit la Curtea de Argeș, într-o vacanță), încît nu pricepeam aproape nimic, tremurînd, literalmente zguduit ca de-o boală cu febră și transpirație. De-abia la a doua, sau a treia, sau a patra recitire mă dezmeticeam, "gustam" textul. Mai exact: contactele inițiale cu anumiți autori mă pierdeau, precum femeile, în orgasme cerebrale, în dezordini ale minții, într-o plăcere incontrolabilă a cărnii. Nu citeam! De fapt pipăiam, miroseam, mă scufundam amețit între paginile interzise, desfăcute lacom, păcătos.
Catalog de nimfe (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14487_a_15812]
-
finalului de poem sau poate de poet precum în cazul Sylviei Plath care în rochie albă cu trenă lungă și tul transparent e mireasa ce zboară peste catedralele ghețarilor eu unul având impresia că bărbatul ce o ține de braț (exact: ca într-o pictură de Chagall) e unul din poeții români sinucigași ambii cu picioarele gracile plutind deasupra stranelor altarelor reci precum scria condrumeața sau poate chiar iubita colegului nostru care în loc să traverseze Styxul traversează Oceanul Înghețat de Nord. Absoluta
Poeme și poeți ținându-se de mână by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/14471_a_15796]
-
viori mă apăsau pe inimă curgeau prin mine seve de eucaliptuși conduceam prin drumuri desfundate pante-pantere aproape verticale apoi deșert apoi junglă simțeam cum mi se termină dorința apăsam trăgeam suceam împroșcam poemul tăcea ca o umbră îmi îndreptam spatele exact așa cum zic chinejii tu să fii drept apoi umbra poate să fie strâmbă să nu-ți pese sentimentul că sunt o imagine îmi dădea senzații de vomă în panică am apăsat pe claxon și a ieșit un sunet de copil
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
la Editura " Litera", culmea, " În regia autorului", ceea ce înseamnă - mai pe șleau - că dînsul a subvenționat toate cheltuielile (preț de vînzare, în 1981 - 13 lei) tipăririi acestuia. Ion Biberi s-a născut curînd după descălecarea secolului al XX-lea, mai exact în 1904, la Turnu Severin. În cîteva decenii, hărăzite lui de parce, iată-l "prozator, eseist, dramaturg"! Opera lăsată moștenire e comparabilă cu un aisberg (90 la sută din volum fiind submers la nevedere). În "Dicționarul de literatură român contemporană
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
numai un foșnet, un fâșâit ușor dinspre fereastră, un sunet, un clinchet, poate un ton, resturi ale unui dangăt profund din prima literă a alfabetului. Mă trezisem cu un A în gură. Mă ridicasem repede din pat făcând doi pași exact lângă fereastra prin care obișnuiesc să fixez teiul și cuiburile pline de coțofene. Totul fusese acoperit de alb - ninsese toată noaptea cu acea zăpadă numită în satul mamei "zăpada mieilor", un fel de zăpadă, poate ultima, amintind țăranilor de prima
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
seama că din nou m-am cufundat prea mult în gânduri și că zăpada căzută azi dimineață era pe punctul de a dispărea. Acum străzile văzute de la fereastră erau acoperite de un strat alb murdar, cu mici porțiuni de alb, exact ca bucata de pânză cu care eu obișnuiesc să șterg pianul de praf. Deodată am auzit cântecul picăturilor de pe acoperișuri. Zăpada topită de pe acoperișul impozantei noastre case "cânta" în urechile mele: Drip, drap, drop, nea de zahăr de pe creasta unui
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
care să semene întru totul cu alta. Astero alerga înainte și înapoi, de la Zoltan spre mine, lingându-ne la amândoi fețele. Apăruse și Rakel cu un pled roșu punându-l pe umerii lui Zoltan, care părea închis într-un cocon, exact așa cum îl văzusem eu în Templul Coral din București. O strălucire îi ieșea din corpul îmbătrânit, amintindu-mi de acel fluture de fân care dispăruse complet în timpul primului război mondial. O specie curioasă, hrănindu-se cu mirosul de aur al
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
Zoltan mângâind câinele ușor pe cap. Soarele devenise o sferă de foc la orizont. Viața din oraș trecuse într-o nouă lumină. Pulsul febril se încetinise simțitor. Am mers repede, imaginându-mă zburând, luându-mă la întrecere cu trecătorii necunoscuți. Exact așa cum făceam când eram un copil cu picioare foarte repezi și paisprezece kilometri erau nimic pentru mine. Acum erau alții mai iuți decât mine dar nu mă lăsam deloc, mergând cât puteam de repede, de dragul întrecerii gratuite. Am traversat podul
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
invita: un animal de noapte, un magician din Lublin, pe Isaac Bashevis Singer, pe Chagall și chiar pe Doamna cu coasă. Ce istorii neobișnuite s-ar auzi! Ce ființe ciudate și înaripate ar pluti prin cameră! Aproape de viață, aproape de moarte. Exact ca în noua carte a lui Melinescu. Ea este născută în România, leagănul suprarealismului. Suprarealismul este moștenirea ei maternă. Expressen * "Melinescu a devenit un maestru în a transforma pierderile în câștig și apoi a împărți acest câștig, arta ei, cu
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
Apoi făcea cu ochiul, șmecherește. "Bătrîne" - își înfoia glasul, trăgînd bărbia în piept - "he, he, he! Păi, ce, așa merge?" Într-un fel, Madi nu era bună de "iubită", ci de prieten. Dar asta nu se vedea clar atunci. Mai exact, nu vedeam eu. Aici v-ar putea lămuri Pufi, sau Luisa, sau Nora Iuga.) Nu se putea obișnui cu stilul românesc al ființei, deși a fost sclava lui preasupusă. Asta v-o spun pentru că, dacă băteai la ușa ei la
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
că un asemenea lucru e posibil, că ar mai rămîne ceva din Caragiale în urma unei astfel de ";tranzacții", sau, mai mult, că totul ar putea fi o reușită? În 1998, Șerban Foarță publica la Timișoara un volum intitulat Caragialeta care exact lucrul acesta îl făcea. Uimitor cît de în spiritul Momentelor și schițelor. Clasicul, așa cum îl știți, așa era în versurile din Caragialeta. Plus talentul unui poet care se juca inteligent, intertexual și poate postmodern, cu vorbele și ticurile binecunoscutelor personaje
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
din Caragialeta. Plus talentul unui poet care se juca inteligent, intertexual și poate postmodern, cu vorbele și ticurile binecunoscutelor personaje caragialiene. Gîndindu-se în Anul Caragiale la Caragialeta, Șerban Foarță spune bis. Adică scoate un nou volum pe care îl intitulează exact așa, Caragialeta bis, volum ce continuă versificarea a ceea ce părea de netrecut în poezie. Marius Chicoș Rostogan cu un poem despre comeata Falb, cucoana din ART. 214 în biroul avocatului, intenționînd să-l divorțeze pe tînarul ei fiu, apoi popa
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
pe șirul pașilor noștri așa cum coboram în copilărie dealul înghețat spre casa bunicilor așa cum descălecam cu șfichiuitul nuielei de alun din aerul tare al sângelui tău așa cum ne descrește vocea citind poemele direct pe roua cu care ziua noastră explodează exact în miezul lucrurilor nesfârșit este șirul pașilor noștri poticnițI cu care traversăm strâmtoarea lumilor din bulboane de fân proaspăt cosit, mi-ai desenat pe coapse un fluviu la malul căruia miezul de salcie închipuie al lucrurilor acoperământ al lucrurilor acoperământ
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
Acum la vîrsta de aproape 93 de ani, din adîncul memoriei mele, care spre mirarea mea a înviat cu o forță de evocare trezită pe neașteptate, a răsărit amintirea acelei călătorii pe care am reconstituit-o verbal și cu ușurință, exact așa cum ea s-a desfășurat înainte cu peste 65 de ani, săvîrșită într-un elan de tinerețe, stîrnit cu naivă îndrăzneală de către mine și pe care E. Lovinescu o acceptase.
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
adevăr pentru tine. (Deci nu te sinchisi de alții!). * Să stăpînesc timpul. Să nu mă prindă nepregătit. Să știu unde mă aflu în timp în orice moment. Pentru aceasta - autostăpînire, totală, renunțînd la lucruri care nu mă privesc. Oare exprimi exact ceea ce vrei? Oare ceea ce exprimi este coherent? De multe ori, în special cînd ești mai tînăr, exprimările sînt mai curînd o dovadă de energie, decît de logică. Poate că și ceea ce scriu eu aici este mai mult o necesitate și
Anatol Vieru - însemnări inedite () [Corola-journal/Imaginative/14753_a_16078]
-
de artă "experiența" de viață a artistului? Numai într-o anumită artă! Ce importanță are cît muncește un artist la opera sa? Unii sunt leneși. Alții care muncesc mult, de fapt muncesc mai puțin decît unii leneși! Cine poate aprecia exact valoarea pierderii de energie imediată sau potențială? * întrebări și exprimări flegmatice care mă muștruluiesc cu o incandescență teribilă! Stăpînire de sine, nerisipire, necedare vanității - pentru a mă concentra pe esențial în mod liber și eficient. * Obiectivitate fierbinte. * Obiectiv - nu neutru
Anatol Vieru - însemnări inedite () [Corola-journal/Imaginative/14753_a_16078]
-
deloc să fiu Guvern! Să tac? Bine, am priceput... Am băut o bere și am luat-o pe jos către acasă. Culmea, însă, e alta: că în mediocritatea mea nu apuc să mă plictisesc, niciodată; cred că nici nu știu exact cum se manifestă acest fenomen având în vedere că, biologic și moral vorbind, mă simt îndestulat din toate punctele de vedere, inclusiv al salariului. Ieri m-am privit în oglindă și am văzut primele fire de păr alb. Mi s-
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]