12,242 matches
-
îl dublează cu procesul de asimilație, care constă în producerea de substanță organică reducătoare din substanță anorganică oxidată prin aport de energie primară, preluată de la sursa de energie exterioară ecosistemului. Echilibrul asimilație- dezasimilație este deplasat în favoarea asimilației, astfel încât există un excedent de substanță organică reducătoare, din care o parte este stocată - evident într’o formă greu accesibilă altor organisme, formă obținută prin simpla modificare a caracterului redox ca urmare a unei polimerizări (în cazul ozelor), policondensări (în cazul aminoacizilor) sau esterificări
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
CO2, eliberând energie (la nivelul organismelor heterotrofe); ca proces oxidativ, dezasimilația este stimulată de mediile reducătoare. Trebuie însă să facem remarca că, cele două procese au loc de fapt în cadrul oricărui organism, însă echilibrul dintre ele este deplasat, creând un excedent, fie spre asimilație, fie spre dezasimilație. Existența celor două procese complementare, în loc de unul singur, are un rol care, lăsând deoparte considerațiile filosofice (legate de grăbirea procesului de eutrofizare - în cazul particular -, ori mărirea entropiei ecosistemului planetar - în sensul general -, în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
privind actele și faptele de comerț. 1.2.2. Rol , importanță, scop, obiect, cotații Rolul și importanța burselor au crescut mult în ultimul timp, datorită mai multor cauze, dintre care menționăm: bursa, în sens larg, are rolul de legătură între excedentul de fonduri neutilizate și necesitățile economice, economiile investitorilor transformându-se în capital; rolul definitoriu al bursei, în sens larg, este de piață secundară, asigurâd astfel un suport pentru piața primară, unde se concentrează cererea și oferta unor mărfuri, titluri, valori
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
economico-financiare calculate ca diferențe între venituri și cheltuieli; b) bugetul de tip financiar, în care bugetul ca instrument de management joacă rolul de “regulator” al cheltuielilor în funcție de resursele bugetare acordate; c) bugetul de tip bănesc, care operează ca “regulator” al excedentului de trezorerie, ca diferență între încasări și plăți. în Normele Metodologice nr. 181061/28.03.1995, aprobate de Ordinul M.F. nr. 596/28.03.1995 se prevede că, în România, elaborarea și execuția bugetului de venituri și cheltuieli este obligatorie
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
este necesar realizării în condiții normale a activității unității patrimoniale. Informațiile pe care le oferă acest buget se referă la resursele proprii (de la începutul perioadei și cele formate în cursul perioadei), necesarul de resurse cu indicarea destinațiilor acestora, precum și la excedentul sau deficitul de resurse și acoperirea lui. Bugetul activității de încasări și plăți în valută Este specific numai pentru unitățile patrimoniale care au încasări și plăți în valută. Informațiile pe care le furnizează acest formular vizează: disponibilitățile în valută la
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
investițiilor presupune existența resurselor de finanțare. Informațiile furnizate de acest buget se referă la resursele proprii de finanțare a investițiilor, alocarea pe destinații a acestora, defalcarea cheltuielilor de investiții (lucrări în continuare, lucrări noi, achiziții de bunuri și alte cheltuieli), excedentul sau deficitul de resurse. împrumuturi garantate de stat Se întocmește pe baza acordurilor sau contractelor încheiate pe fiecare garant, respectiv stat sau bancă finanțatoare, exprimându-se atât în lei cât și în valută. Informațiile pe care le oferă se referă
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
asupra securității alimentare, prin crearea unui cadru economic orientat spre evitarea crizelor alimentare sau sociale. Deci, s-a conștientizat importanța creșterii accesului la alimentele de bază prin culegerea și analiza de date primare și secundare, specifice pentru organizarea socială. Diminuarea excedentelor de cereale la nivel global și distribuirea inegală a ajutoarelor, a crescut responsabilitatea în vederea reducerii insecurității alimentare printr-o gestionare eficientă a resurselor energetice și a hranei. Dezvoltarea biotehnologiilor și utilizarea imaginilor satelitare au apărut ca o soluție în era
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
și securitatea alimentară. Politica Agricolă Comună (PAC) a fost, de la început, a Comunității Economice Europene și în prezent a Uniunii Europeane. Ea a suferit schimbări profunde în timp, sub influența unor schimbări interne, cum ar fi extinderile succesive, formarea de excedente structurale în multe sectoare și necesitatea de a conserva mediul și alte imperative de drept internațional, în special în cadrul OMC. PAC-ul este totuși, în conformitate cu Tratatul în sine (articolele 38 și următoarele din TFUE), o politică comună. Chiar dacă lasă mai
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
în vederea aducerii obiectivelor la o valoare acceptată de toată lumea; tratamentul secvențial al problemelor. Managementul atribuie setului de obiective o ordine de priorități. Fiecare din obiective va fi tratat separat, în această ordine; utilizarea flexibilității organizaționale (organizational slack), care constă din excedentul de resurse disponibile într-o activitate asupra necesarului de resursepentru îndeplinirea acelei activități. De exemplu, firma poate crea rezerve de trezorerie destinate plății dividendelor în anii în care profitul va fi insuficient sau va fi direcționat în cea mai mare
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
membri, cel puțin câte un membru din fiecare țară în care compania este prezentă. Echipele CEM trebuie să se întâlnească anual pentru informare și consultanță. Pot fi organizate și întâlniri speciale pentru situații deosebite (realocări de fonduri, închiderea reprezentanțelor companiei, excedente colective etc.). Consiliile de muncă sunt dominate de sindicaliști activi, membrii lor fiind desemnați prin alegeri sau numiți de sindicate și chiar de conducere. În țările în care există sindicate rivale, alegerea membrilor în consiliile de muncă este puternic contestată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care nu le reinvestesc neapărat În țările În care le realizează. Cea de-a treia este Înglodarea În datorii: guvernanții locali au fost Împinși să se Împrumute pe plan internațional, Într-un moment În care pe piețele financiare exista un excedent de capital (petrodolari, după 1973); de atunci, au de rambursat sume gigantice, care ating uneori jumătate din valoarea exporturilor realizate de țările lor. Evident, o atare spoliere compromite succesul oricărui program de ieșire din criză. Aceasta este și concluzia care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sunt plini de speranță, Însă cunosc prea puțin puterea negustorilor și a prejudecăților, În special a celor rasiale, care, În ciuda discursurilor frumoase, sunt bine instalate În mințile oamenilor. Franța datora cafelei și zahărului din Haiti echilibrul balanței sale comerciale, iar excedentele au făcut-o În epocă mai bogată decât Anglia. Această prosperitate se datora În mare parte celor 500000 de oameni aserviți care munceau pentru ea, precum și comerțului cu sclavi care Înavuțea marile porturi metropolitane. Adunarea Națională a precizat, În consecință
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Asia. Foste colonii, acestea ă devenite de puțină vreme independente ă au acceptat cu bucurie cererile, cu atât mai mult cu cât economia lor productivă era Încă fragilă și cererea de mână de lucru pe plan intern nu putea absorbi excedentele demografice destul de importante. Deși s-au constatat atitudini xenofobe, acestea au rămas În general izolate și circumscrise unor regiuni cu densitate mare de imigrați. După caz, s-a dezvoltat sau nu o stigmatizare având drept țintă o categorie sau alta
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de acum un an, pentru a-l transforma în sediu al filarmonicii din oraș, și că este dispus să preia și Cinema Modern, unde poate organiza activități culturale. „Avem ce să facem și cu Cinema Modern, pentru că noi nu avem excedent de spațiu pentru actele de cultură, pentru spectacole.“ » Primăria municipiului Deva vrea să preia singurul cinematograf din oraș de la regia RomâniaFilm și-l să-l aducă la standarde moderne, a declarat primarul Mircia Muntean. Municipalitatea este de acord să preia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
se finanțează din surse proprii, credite bancare sau alocații de la buget; 19.5. propune potrivit reglementărilor în vigoare investițiile a caror aprobare este în competența altor organe; 19.6. aprobă bugetul de venituri și cheltuieli al regiei în caz de excedent sau echilibru. În situațiile în care cheltuielile depășesc veniturile, dispune promovarea documentației prevăzute de legislația în vigoare către organele competențe, spre aprobare; 19.7. stabilește și defalca subvențiile necesare de la bugetul de stat pe destinații; 19.8. stabilește împrumuturile pe
HOTĂRÎRE nr. 1287 din 8 decembrie 1990 privind înfiinţarea Regiei autonome a cuprului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107406_a_108735]
-
rămase nereglementate la 31 decembrie 1989, în suma de 19,6 miliarde lei, potrivit anexei nr. 2. Articolul 4 Resursele de acoperire a pierderilor și cheltuielilor menționate la art. 1-3, în suma totală de 238,8 miliarde lei, formate din excedentele bugetare din anii precedenți, sumele rezervate din buget pentru regularizări financiare și alte resurse financiare ale statului sînt prevăzute în anexa nr. 3. Articolul 5 Se aprobă utilizarea disponibilităților la fondul de rezervă pentru mijloace circulante și la alte fonduri
LEGE Nr. 19 din 26 februarie 1991 privind acoperirea pierderilor înregistrate de întreprinderile de stat din activitatea anilor 1982-1988 şi parţial a celor din anul 1989, precum şi regularizarea financiară a unor cheltuieli rămase nereglementate la 31 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107514_a_108843]
-
66,3 miliarde lei, iar la cheltuieli o majorare de 27,1 miliarde lei. Articolul 2 Bugetul de stat pe anul 1990, astfel modificat, însumează la venituri 338,1 miliarde lei și la cheltuieli 337,5 miliarde lei, rezultînd un excedent de 552 milioane lei, care se constituie că rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Veniturile și cheltuielile bugetului de stat pe anul 1990 se prezintă în anexa la prezența lege. Articolul 3 În cadrul veniturilor, impozitul pe circulația mărfurilor este stabilit la
LEGE Nr. 20 din 26 februarie 1991 rectificativa asupra bugetului de stat pe anul 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107515_a_108844]
-
se va prelua în fiecare an cel putin 5% pentru formarea fondului de rezervă pînă ce acesta va atinge minimum a 5-a parte din capitalul social. Se va include în fondul de rezervă, chiar dacă acesta a atins suma prevăzută, excedentul obținut prin emiterea acțiunilor pe un curs mai mare decît valoarea lor, daca excedentul nu este întrebuințat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizărilor. Capitolul 8 Fuziunea, dizolvarea și lichidarea 49. Fuziunea, dizolvarea și lichidarea societății se fac conform
HOTĂRÎRE Nr. 15 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea societăţilor comerciale farmaceutice - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107503_a_108832]
-
pînă ce acesta va atinge minimum a 5-a parte din capitalul social. Se va include în fondul de rezervă, chiar dacă acesta a atins suma prevăzută, excedentul obținut prin emiterea acțiunilor pe un curs mai mare decît valoarea lor, daca excedentul nu este întrebuințat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizărilor. Capitolul 8 Fuziunea, dizolvarea și lichidarea 49. Fuziunea, dizolvarea și lichidarea societății se fac conform legii. Capitolul 9 Personalul societății 50. Personalul societății se va încadra și salariza conform
HOTĂRÎRE Nr. 15 din 10 ianuarie 1991 privind înfiinţarea societăţilor comerciale farmaceutice - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107503_a_108832]
-
se finanțează din surse proprii, credite bancare sau alocații de la buget; 18.4. Propune potrivit reglementărilor legale investițiile a caror aprobare este în competența altor organe; 18.5. Aprobă bugetul de venituri și cheltuieli al "Romgaz" - R.A., în caz de excedent sau echilibru. În situațiile în care cheltuielile depășesc veniturile, dispune promovarea documentației prevăzute de legislația în vigoare pentru acordarea de subvenții, catre organele competențe, spre aprobare; 18.6. Stabilește împrumuturile pe termen lung sau mediu și modul de rambursare a
HOTĂRÎRE nr. 16 din 10 ianuarie 1991 pentru înfiinţarea Regiei autonome a gazelor naturale "ROMGAZ" Medias. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107506_a_108835]
-
La venituri 1. Evaluări bugetare 2. Drepturi constatate 3. Încasări realizate 4. Rămășițe de încasat La cheltuieli 1. Credite aprobate inițial 2. Credite definitive 3. Plăti efectuate 4. Obligații cu termene legale de plată pînă la 31 decembrie Articolul 42 Excedentul sau deficitul bugetului administrației centrale de stat se stabilește prin compararea încasărilor de venituri realizate pînă la închiderea exercițiului bugetar cu plățile efectuate pînă la aceeași dată, plus obligațiile cu termene legale de plată pînă la 31 decembrie la cheltuieli
LEGE Nr. 10 din 29 ianuarie 1991 LEGE privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107489_a_108818]
-
sau împrumut acordat de Bancă Națională în condițiile art. 15 din prezenta lege, Parlamentul hotărăște, la propunerea Guvernului, acoperirea deficitului și măsurile ce trebuie luate pentru a preveni repetarea unor astfel de situații în exercițiul financiar următor. În caz de excedent, Parlamentul va decide, la propunerea Guvernului, in ce măsură și în ce scopuri se va utiliza acesta. Articolul 44 Din excedentul bugetului administrației centrale de stat se va rezervă anual o cotă de 50 la sută pentru crearea unui fond
LEGE Nr. 10 din 29 ianuarie 1991 LEGE privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107489_a_108818]
-
măsurile ce trebuie luate pentru a preveni repetarea unor astfel de situații în exercițiul financiar următor. În caz de excedent, Parlamentul va decide, la propunerea Guvernului, in ce măsură și în ce scopuri se va utiliza acesta. Articolul 44 Din excedentul bugetului administrației centrale de stat se va rezervă anual o cotă de 50 la sută pentru crearea unui fond de tezaur al statului. Fondul de tezaur al statului se păstrează în cont special la Bancă Națională, cu dobîndă negociată între
LEGE Nr. 10 din 29 ianuarie 1991 LEGE privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107489_a_108818]
-
această destinație disponibilitățile de credite bugetare provenite de la cheltuielile pentru personal și investiții. Articolul 54 În cazurile în care în bugetele proprii ale unor unități administrativ-teritoriale veniturile depășesc cheltuielile aprobate, inclusiv rezervă bugetară stabilită potrivit legii, diferențele se constituie că excedente planificate ale fiecărui buget local în limita a 2 la suta din totalul veniturilor; restul se prevede că vărsămînt la fondul de tezaur care se constituie la nivelul fiecărui județ, respectiv la nivelul municipiului București. Articolul 55 Ordonatorii principali de
LEGE Nr. 10 din 29 ianuarie 1991 LEGE privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107489_a_108818]
-
de la aplicarea dispozițiilor art. 15. Articolul 22 Se adoptă contul general de încheiere a exercițiului bugetar pe anul 1989, la venituri în suma de 348,4 miliarde lei, iar la cheltuieli în suma de 288,4 miliarde lei, cu un excedent în suma de 60,0 miliarde lei, din care la bugetul republican de 59,4 miliarde lei, iar la bugetele locale de 0,6 miliarde lei. Articolul 23 Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta lege. Această lege a
LEGE Nr. 22 din 1 martie 1991 a bugetului administraţiei centrale de stat pe anul 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107518_a_108847]