3,357 matches
-
s-a născut istoricul religiilor (9 martie 1907). Au fost contemporani timp de o lună ; suficient pentru o utopică transmitere a ștafetei : aceeași fervoare, același enciclopedism, aceeași capacitate de a materializa marile proiecte propuse, aceeași încercare de a elabora opere exhaustive, totale, definitive. Este inutil să fac aici o analiză a diferențelor dintre modurile de abordare a temelor tratate de cei doi cărturari. Nu numai uneltele și metodele au diferit, dar și scopurile propuse. Deosebirile sunt evidente pentru oricine este familiarizat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
parte, și ale narațiunii la persoana a treia, pe de altă parte, derivă din această opoziție. Deja există un număr de tentative de a formula fundamentul teoretic al acestei distincții 212. Studiul lui Hamburger intitulat Logica literaturii prezintă în mod exhaustiv suportul critic pentru o perspectivă potrivit căreia această opoziție este o trăsătură esențială a ficțiunii în proză. Aceasta susține că o graniță categorială separă două tipuri de narațiune fundamental diferite: "ficțiunea epică" este narațiunea la persoana a treia produsă de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pronominale deja a apărut din ce în ce mai frecvent în romanele celor mai diverși autori. Următoarea listă cuprinde doar o parte dintre cele mai cunoscute romane sau povestiri din literatura engleză și din cea germană în care apare aceasta și nu este nicidecum exhaustivă: Joseph Conrad, Sub ochii occidentului; Robert Penn Warren, Toți oamenii regelui; Saul Bellow, Herzog; Margaret Drabble, Cascada; Kurt Vonnegut, Jr, Micul dejun al campionilor; Günter Grass, Toba de tinichea; și romanele lui Max Frisch, în care pînă la Montauk putem
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
că este "cea mai supralicitată distincție" din naratologie se dovedește a fi o greșeală. Problemele naratologiei care au fost puse de narațiunile la persoana întîi din literatura modernă au fost doar schițate în acest capitol și nu pot fi tratate exhaustiv în cadrul acestui studiu. Faptul că această formă narativă presupune o fascinație aparte nu numai pentru critic, ci și pentru autor este confirmat în cele din urmă, dar nu în ultimul rînd de gestul defensiv al lui Beckett din ultimul dintre
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Stanzel, Typische Formen, 34-35. Vezi și B. Romberg, Studies in the Narrative Technique of the First-Person Novel, 84. 197 Nu este o coincidență faptul că Gerhart von Graevenitz acordă multă atenție tocmai acestui roman. În analizele sale de altfel foarte exhaustive, acesta, la fel ca Booth și Kayser, atribuie o însemnătate foarte redusă opoziției persoana întîi/persoana a treia. Vezi Die Setzung des Subjekts, Tübingen, 1973, 68-73. 198 Vezi Lothar Cerny, Erinnerung bei Dickens, Amsterdam, 1975, cap. III.3. "Erinnerung als
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
utile unei generalități pompoase și găunoase. Noi ne-am gîndit mai ales să reducem studiile de "comunicare" la un joc de elemente primare și universale care să le ordoneze și să le clarifice. Dacă sistemele sintetice cu pretenții totalizatoare sau exhaustive, limitate ori tranșante, sînt caduce, nu înseamnă că trebuie, în numele aleatoriului și al nepipăibilului obiectiv, să ne adăpostim sub cele două umbrele distincte inconsistență și soliditate. Specializarea dispersivă proprie cercetărilor erudite se combină astăzi cu regulile impuse de Noua Ordine
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
psihiatric. </footnote>. I.5. Reîncarnarea în viziunea religiilor Pentru a înțelege mai clar evoluția concepției privind reîncarnarea în viziunea omenirii se cuvine să facem o incursiune în istoria religiilor. Fără a transforma cele ce urmează într-un curs sau tratat exhaustiv, considerăm utile totuși câteva explicații privind concepțiile filosofice și bazele practice ale diverselor credințe. Așadar ar fi utilă mai întâi o definire a însăși noțiunea de religie. După Émile Durkheim, aceasta este un sistem unitar de lucruri sacre care întrețin
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
diverse de utilizare, în funcție de anumite aspecte considerate semnificative. Definițiile de lucru operează fiecare în contextul unei anumite argumentări sau interogații. Comunitate "este un concept lipsit în mod cumplit de formă, altfel spus nu există și nu poate exista o specificare exhaustivă a condițiilor pentru utilizarea corectă a sa" (Taylor, 1989: 2). Frecvența utilizării termenului este îngrijorătoare. Andrew Mason (2000: 1) arată că: "Oamenii vorbesc despre comunitatea internațională, despre care unii cred că a fost făcută posibilă de sfârșitul Războiului Rece; despre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
varietate de strategii ale distingerii sociale (( ale retragerii care converg (n subminarea coeziunii vecin(t((ii" (Bauman, 2001: 91). Capitolul VI Tipologii ale comunităților 1. Comunitatea etică și comunitatea estetică Se observă și fără identificarea lor expresă într-un inventar exhaustiv varietatea extraordinară a tipologiilor comunităților și, mai mult, a formelor de agregare comunitară. Vorbim de comunități lingvistice, comunități constituite în jurul cluburilor sau asociațiilor, comunități religioase, naționale, morale, etnice, parțiale, naturale, deschise, închise, empirice, normative, comunități dispersate, comunități intermitente (care se
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
motorul schimbării în rural și a factorilor care o determină, este una foarte complexă. Tabelul 2.1 încearcă să organizeze și să prezinte succint tipurile principale ale schimbării sociale în ruralul românesc contemporan, care nu pot lipsi dintr-o tratare exhaustivă a problematicii și detaliat, modul de manifestare al acestor tipuri. Desigur că în realitatea socială, aceste tipuri de schimbări se întrepătrund, ca și efectele acestora. Aspectele prezentate de tabelul de mai sus au constituit toate obiectul studiului de față, fiind
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cercetătorul ce folosește metoda analizei secundare. Capital social relațional în rural Există multe studii în literatura sociologică românească ce explorează direct sau indirect această temă (Mihăilescu, 1997, Pop, Rughiniș, 2000, Sandu, 2003, Voicu, 2005a, etc). Nu îmi propun aici reluarea exhaustivă a acestei teme, dar consider că o analiză a capitalul social relațional în mediul rural permite înțelegerea acelui al treilea aspect din definiția lui Wilkinson dată comunității, anume cel de interacțiune socială pe probleme de interes comun. De aceea voi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vom analiza -într-un demers comparativ variabile cum ar fi comportamentul religios, modul de identificare cu statusul de "sătean", aspecte legate de păstrarea tradițiilor și perpetuarea lor, percepția asupra caracterului special al satului, fără a avea pretenția că realizăm o analiză exhaustivă a aspectelor ce circumscriu identitatea culturală. Înainte de a trece la analiza propriu-zisă, este utilă o scurtă analiză a proceselor de construire și menținere a identității culturale a diverselor segmente ale populației în contextul regimului comunist. Fidel tradiției marxiste, acesta transformă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fi util să se includă un raport cu privire la dificultățile eșantionării care să cuprindă și sugestii pentru îmbunătățirea design-ului eșantionării pentru studiile următoare. Trebuie incluse suficiente informații pentru a se putea estima mărimea eșantionului pentru anchetele viitoare. Cercetările pot fi exhaustive sau selective (pe bază de eșantion). Pentru a realiza cercetări selective se utilizează instrumente specifice. Apar într-un asemenea context mai multe probleme: * estimarea erorii produse prin colectarea unei valori pe eșantion în loc să o calculăm pe întreaga populație; * evaluarea încrederii
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
operatorilor de interviu, verificarea în toate etapele, aplicarea de teste de semnificație, tratarea mai detaliată a anumitor informații. Toate aceste avantaje sunt o consecință directă a faptului că se lucrează cu un număr mai redus decât în cazul unei analize exhaustive. "Ceea ce conferă superioritate eșantionării statistice asupra oricărui alt mod în care s-ar selecta o parte din populație este faptul că, atunci când se evaluează caracteristicile populației pe baza rezultatelor eșantionului, exactitatea acestor evaluări poate fi apreciată de asemenea pe baza
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
samurailor. Japonia pare să nu fie niciodată atât de japoneză ca atunci când inventează strategii și formule ce răspund provocărilor prezentului. Dar atunci, membrii acestei societăți a cunoașterii ar fi mai Întâi culturali? Mulțumiri Ar fi fastidios să menționăm În mod exhaustiv toate persoanele care au contribuit la geneza acestei cărți sau a acestei knowledge expedition În Arhipelagul Soarelui-Răsare. În prima linie a acestora figurează, fără nici o ezitare, François Brown de Colstoun, care merită toată gratitudinea noastră pentru Încrederea de care a
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
francez Daniel Gimaret, Leș noms divins en Islam - exégèse lexicographique et théologique, apărută la editură Cerf, în colecția „Patrimoines” (1988), în primul său capitol, intitulat „Le commentaire des noms divins en Islam: un «genre littéraire» a succès”, cataloghează în mod exhaustiv tot ce se știe că s-a scris în Islam pe această temă în lucrări consacrate explicit ei6, apoi amintește lucrările generale mai importante care îi dedică o parte a lor. Această realizare facilitează foarte mult studiul nostru, având în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cazul, precum și de ceea ce se știe despre Dumnezeu, de ceea ce spune despre El Coranul, de modul în care șIslamulț își reprezintă ființă Lui, acțiunea Lui în univers, relația Lui cu omul...” 11. Partea întâi, intitulată „Préliminaires”, după ce cataloghează în mod exhaustiv tot ce se știe că s-a scris în Islam pe această temă, prezintă disputa multiseculara asupra originii numelor divine între partizanii tezei numite qiy"s, a „raționamentului analogic”, potrivit căreia i se pot aplica lui Dumnezeu nume care i
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
retrospective, evocări). Ca publicații de consultat sunt de luat În seamă: - revistele (de specialitate, cu profil cultural larg, politice, de divertisment); - ziarele (de informare și opinie economică, politică, culturală). Bibliografiile, ordonate după aria de cuprindere, sunt: - generale (tratează probleme globale); - exhaustive (complete); - selective (considerate reprezentative); - curente (recente, continue). După conținut, acestea sunt: - generale (multidirecționate, globale); - speciale (pe domenii); - tematice (pe probleme, teme); - personale (pe autori). După loc, sunt: - universale (din diferite țări, continente); - naționale (din propria țară); - locale (zona geografică respectivă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
referitoare la relațiile descrise în grafic depind în mare măsură de politicile de salarizare. Situația este mai evidentă în statele cu economie planificată, cum a fost și România până în 1990, în care, prin politici de salarizare arbitrare, se încerca gestionarea exhaustivă a pieței muncii, nu numai în scop economic, dar și politic și cultural. Pe de altă parte, dacă salariul crește cu atât mai repede cu cât nivelul de instrucție este mai ridicat, lucrurile ar putea să stea astfel deoarece cei
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
că astfel de decizii se iau în condiții de incertitudine, determinate nu numai de limitările actorului decident, ci și de evoluțiile puțin predictibile ale pieței muncii și ale pieței educației. Modelul economic descris de Becker nu explică într-o manieră exhaustivă dinamica cererii de educație la un moment dat, dar are printre calități simplitatea, validitatea empirică și negarea prezumției de iraționalitate care este implicită în multe dintre modelele concurente, cum ar fi cel al reproducției formulat de către Bourdieu. Pe de altă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Conceptul cel mai cunoscut la care se face raportarea este cel de piață (se pare că pentru Porter „industrie” și „piață” sunt sinonime, observă Allaire și Fîrșirotu, 1998), dar aceasta nu simplifică situația, ci o complică datorită lipsei unei definiții exhaustive a pieței pentru uzul managementului strategic. Definițiile utilizate în economie („ansamblul bunurilor pentru care cererea este caracterizată printr-o puternică elasticitate încrucișată” - cât de puternică?), marketing („ansamblul indivizilor și al organizațiilor care sunt cumpărători efectivi și potențiali ai unui produs
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cu dezavantajul că e aproximativă, dar cu avantajul că este făcută la momentul oportun. Aproximarea constă în utilizarea unor liste care se vor concentra, pe lângă concurenți, și asupra produselor și a caracteristicilor acestora, asupra zonelor geografice etc. Listele evită definițiile exhaustive și pretențioase, ca și modelele bazate pe utilizarea matematicilor speciale. Cuantificarea exactă a unor relații cantitative care să diferențieze grupurile strategice, industriile sau piețele este puțin probabilă în analize fără pretenții deosebite. În acest context, se constată că abordările practice
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Ghid de acțiune pentru modificarea structurii organizaționale" După cum se poate deduce din parcurgerea unui set sumar de sugestii bazate pe teorie, căruia îi este însă asociată o listă consistentă de mari nume ale managementului, nu există recomandări bine întemeiate și exhaustive, care să genereze un algoritm de abordare a unei schimbări a structurii organizaționale destinate implementării unei strategii. Este posibil ca pentru orice recomandare a unei etape cu o specificitate avansată să existe și numeroase argumente contra. De aceea, sugestiile de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
dar și de stat, prin redistribuirea justă a beneficiilor către segmentele largi de populație. Balansul Între valențele inteligente, sustenabile și incluzive, ale modelului de dezvoltare pentru care se optează implică o cunoaștere reală a adevăratelor cauze ale crizei, o inventariere exhaustivă a curentelor alternative de soluționare a problemelor apărute și proiectarea unui algoritm care să Țină seama de principiul fundamental al dezvoltării echilibrate: coeziunea. Așa cum s-a văzut din această analiză comparativă a curentelor de dezvoltare, pe lângă coeziunea regională, un rol
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
trebuie să se bucure de unicitate, iar elementele de inovativitate, de adaptabilitate crescută sau chiar de ingeniozitate, sporesc șansele ca proiectul să fie mult mai vizibil și, În consecință, să fie mai ușor finanțat. BineînȚeles că această enumerare nu este exhaustivă, dar elementele definitorii ale Managementului Cunoașterii vin să contribuie decisiv la obținerea unor avantaje strategice, În ceea ce privește realizarea și implementarea proiectelor care urmează să fie finanțate din fonduri nerambursabile. Desigur, Managementul Cunoașterii este un domeniu nou al managementului general, situat la
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]