10,806 matches
-
conaționalilor”. Da, trebuia să învăț și eu, „disperarea și furia”, ca și el, „să ridic din umeri și să merg mai departe.” În cazul meu, mai departe însemna necunoscutul exilului, enclava solitară a înstrăinării și rezistenței, reciclând astfel precedentul meu exil, cel intern, sub nazism și comunism. Și nu dorisem, de fapt, nici eu, să fiu vreun scriitor scandalos, dar - cum spunea Octavio -, „dacă asta ajunsesem să fiu, rămân cu totul fără remușcări.” Existau multe motive să mă simt aproape de Octavio
Centenar Octavio Paz Umbrele trecutului, umbrele prezentului by Norman Manea () [Corola-journal/Journalistic/2740_a_4065]
-
angajamentului politic al lui Sartre și un admirator al lui Camus, cum eram și eu. Consideram, amândoi, că suntem liberi doar în limbă, eu repetasem și continui să repet că mi-am luat limba, singura mea avere și proprietate, în exil, precum își ia melcul casa în rătăcirile sale în necunoscut. Conferința din 1990 s-ar fi putut desfășura, de fapt, sub citate din poemele sale: „Stalin n-are suflet/el are istorie. / Tot ce am visat se destramă, / Utopia se
Centenar Octavio Paz Umbrele trecutului, umbrele prezentului by Norman Manea () [Corola-journal/Journalistic/2740_a_4065]
-
De fapt, și-a petrecut jumătate din viață regretându-și abdicarea din decembrie 1947, forțat fiind de autoritățile comuniste care au preluat puterea în România. Cele petrecute atunci l-au privat de coroană și l-au obligat să înceapă un exil care a durat 50 de ani și care l-a dus la început la Londra, și apoi în Elveția, mai arată sursa citată. Mihai I este foarte prezent în viața publică, având un deosebit rol ceremonial. Și astfel va continua
REGELE MIHAI I, omagiat în presa internațională: E unic în Europa by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/26174_a_27499]
-
atît de ireale și una și alta”, care-și asumă condiția de homo viator, părăsindu-și țara de origine, stabilindu- se, temporar ori pentru totdeauna, într-o alta, mai atractivă. Frecvent în epoca noastră, dintr-o cauză politică. Un asemenea exil posedă și o altă semnificație. Autorul care adoptă limba unei culturi socotite superioare ar reconstitui figura barbarului pus pe cuceriri, ce ar fi de astă dată Parisul modernității sau New-Yorkul postmodern. Spre a avea succes, el trebuie să evite a
Despre Bilingvism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2620_a_3945]
-
română, încît, revenit în Franța, constatase că are dificultăți în a o folosi scriptic: „A trebuit să mă reobișnuiesc. Învățarea, dezvățarea, reînvățarea cred că reprezintă exerciții interesante. Și apoi, da, a fost o sfîșiere, fiindcă acolo m-am simțit în exil”. Exilul fiind Bucureștii. La baza unei atari dileme lingvistice a stat un conflict de tip psihanalitic, dintre dragostea față de mamă (parțial franțuzoaică) și revolta împotriva tatălui (român sadea). A biruit primul simțămînt, care a girat celebra operă franceză a scriitorului
Despre Bilingvism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2620_a_3945]
-
încît, revenit în Franța, constatase că are dificultăți în a o folosi scriptic: „A trebuit să mă reobișnuiesc. Învățarea, dezvățarea, reînvățarea cred că reprezintă exerciții interesante. Și apoi, da, a fost o sfîșiere, fiindcă acolo m-am simțit în exil”. Exilul fiind Bucureștii. La baza unei atari dileme lingvistice a stat un conflict de tip psihanalitic, dintre dragostea față de mamă (parțial franțuzoaică) și revolta împotriva tatălui (român sadea). A biruit primul simțămînt, care a girat celebra operă franceză a scriitorului. Intuindu
Despre Bilingvism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2620_a_3945]
-
franceză a scriitorului. Intuindu-și destinul, acesta nota, surescitat: „Să mă întorc în Franța este singurul meu scop, disperat. Acolo pot găsi încă oameni din familia mea, din specia mea. Dacă rămîn aici, mor de dorul adevăratei mele patrii. Groaznic exil”. Așadar, spre deosebire de Cioran, oprimat de „delirul” limbii române, dorind integrarea într-o structură stilistică fermă, pentru Eugen Ionescu întoarcerea la limba franceză însemna o eliberare, o ieșire în largul creației.
Despre Bilingvism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2620_a_3945]
-
România la sfârșitul celui de-al doilea război mondial drept un lucru pozitiv, indică un sondaj de opinie realizat de Centrul de Sondare a Opiniei Publice (CSOP) în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Un sfert din populația României nu știe dacă instaurarea comunismului a fost un lucru bun sau rău, iar 29% dintre cei chestionați nu știu că în România comunistă a existat represiune. Cei care cred că influența trecutului comunist
Peste 60 la sută dintre români vor comunismul înapoi - SONDAJ () [Corola-journal/Journalistic/26280_a_27605]
-
al viitorului rege. I-a transmis lui Ceaușescu că prințul, hotărât să aducă democrația în Spania, îi cere sprijinul. Pe scurt, Juan Carlos dorea ca Nicolae Ceaușescu să-l convingă pe liderul comunist Santiago Carrillo, tocmai întors în Spania din exil, să nu respingă monarhia. Liderului de la București i se cerea și să-l roage pe Carrillo să renunțe la atacuri la persoană. Mesajul lui Juan Carlos - „Carrillo nu va mișca un deget până ce nu voi fi rege" - i-a fost
Ceaușescu l-a ajutat pe Juan Carlos să devină REGE al Spaniei by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/26351_a_27676]
-
pierdute în războiul civil care a deșirat Vietnamul în două părți opuse : nordul comunist și sudul capitalist subvenționat de americani. Până la fuga pe mare, la vârsta de zece ani, Kim a trăit ca fiind o prelungire naturală a mamei ei. Exilul, paradisul și infernul trăite simultan în cala unui mic vapor în care 200 de persoane au viețuit zi și noapte unii peste alții, iau tăiat cordonul ombilical. Nu pot să nu compar condițiile acestei evadări din infern în infern (de
O SCRIITOARE DE 14 KARATE. In: Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_411]
-
trasat atunci... De unde denumirea păstrată și în prezent de Citta Leonina. Sigur, următorii papi, Pius al V-lea, Urban al VIII-lea, consolidează lucrarea ilustrului lor predecesor. La Vatican, papii se mutaseră,incepand cu Grigore al XI-lea, revenind după exilul din Avignon, 1377; înainte reședința lor era la Sân Giovanni în Laterano. De la Vatican la Castelul Șanț’ Angelo, loc de refugiu, folosit ca atare, întărit, duce un coridor suprateran, Via dei Corridori, un zid de cetate, practic, circulabil, numit și
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
silezieni din 1844, la piesa lui Gerhart Hauptmann, }esătorii, și apoi la propriile-i discursuri politice, care trimit la alți scriitori militanți, ai altor vremuri: „Când le-am declamat poezia lui Heine, Tesătorii silezieni, pe care poetul o scrisese în exilul parizian, inspirat de răscoala din 1844 a țesătorilor din Petersau și Langenbielau, comitetele de întreprindere s-au înspăimântat, de parcă ar fi simțit în ceafă suflarea de gheață a celor trei versuri ale sale: «Îți țesem, Germanie, giulgiul de moarte, - Blestem
Scriitorul și conștiința sa by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2778_a_4103]
-
au împlinit 120 de ani de la naștere, iar la 15 martie, 70 de ani de la trecerea sa în lumea umbrelor. O dublă aniversare, ce ar fi meritat, poate, puțină atenție din partea intelectualiilor români, fie ei aflați în țară sau în exil. Se aruncă, iată, încă odată, valul uitării sau al ignoranței peste o personalitate de seamă a culturii române, la fel cum, în urma cu trei ani, în 2007, puțini au fost cei care și-au amintit de centenarul Mircea Eliade. Cu
Nae Ionescu în țară și exil. In: Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
români aflați în libertate. În Revista Scriitorilor Români, numărul 6 pe 1967, este publicat un articol: Nae Ionescu inexistentul. Având ca punct de plecare volumul II din Dicționarul Enciclopedic Român, apărut la București în 1964, profesorul și gazetarul român din exil Mircea Popescu își exprimă indignarea față de lipsa, printre cei 18 Ionești prezentați în volum, a celui care a fost Nae Ionescu, lipsă prezentată ca o politică a guvernului român de rescriere a istoriei recente. Aceeași observație o va face, câțiva
Nae Ionescu în țară și exil. In: Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
într-un comunicat de presă, informațiile DC News, anunțând că că Alexandru Vișinescu a fost trimis în judecată pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Regimul impus în Penitenciarul Râmnicu Sărat de Alexandru Vișinescu nu asigura condițiile minime de supraviețuire a deținuților, majoritatea foști conducători în guvernele burghezo-moșierești și în conducerile PNȚ și PNL, aceștia decedând "în urma unui proces lent, dar eficace", se
Torționarul Vișinescu, trimis în judecată. Premieră în România by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/22541_a_23866]
-
deținuți erau tot atâtea acțiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate", mai spun procurorii. Alexandru Vișinescu face parte din lotul celor 35 de torționari deconspirați în urma unei campanii a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, demarată în timpul conducerii istoricului Andrei Muraru. Locotenentul colonel în rezervă Alexandru Vișinescu a fost timp de șapte ani comandant al închisorii comuniste din Rîmnicu Sărat, supranumită și "Închisoarea Tăcerii". Vișinescu a condus penitenciarul din 1956 și până la desființarea închisorii
Torționarul Vișinescu, trimis în judecată. Premieră în România by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/22541_a_23866]
-
al literaturii române! Aflăm din foiletonul în cauză, ca și din următorul, că Mozes Gaster a fost unul dintre principalii artizani care au stabilit strategia fondării primei așezări agricole din Palestina (într-o reuniune de la Galați). Revenind în țară, din exilul londonez, Moses Gaster (1856-1939), invitat de Octavian Goga (în 1921), a conferențiat în multe orașe din Transilvania, fiind primit cu omagii și onoruri aparte. Mergând și la Cernăuți (așa cum reiese din monografia Elisabetei Mănescu (1940) - Dr. M. Gaster. Viața și
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
a aduce în țară sicriul lui Nyiro Jozsef (...). El (Păunescu n.r.) nu ar fi tolerat această demisie de la autoritatea de stat". Evenimentul dedicat lui Păunescu a fost contestat și înaintea desfășurării, de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), printr-un comunicat dat vineri. IICCMER "își exprimă dezaprobarea fermă față de această inițiativă și solicită public Primăriei Sectorului 2 să renunțe la acest gest iresponsabil", potrivit comunicatului în care se precizează că printre atribuțiile institutului se numără și
Bustul lui Păunescu, dezvelit în Grădina Icoanei din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/22787_a_24112]
-
mai tare, este aceea că eu aș fi un „șobolan al fostei armate care a călcat cu senilele țancurilor [sic! corect: pe n. n.] români”, deși, în treacăt fie spus, plecat din țară la 22 de ani, pentru a mă alătura exilului democratic românesc, am avut șansa că nici macar serviciul militar obligatoriu să nu-l fi făcut sub România comunistă, iar, la Revoluție, departe de „calcă cu senilele țancurilor români”, mă aflam la mii de km. distanță, mai precis, eram, de cîțiva
Istoricul Adrian Niculescu îl pune la punct pe Cartianu, în scandalul Revoluţiei () [Corola-journal/Journalistic/23405_a_24730]
-
și spațiu, ei rămân fideli țării de baștină și, în măsura posibilităților, ne fac știuți în lume - cu bune și rele. Suedia, publicația CURIERUL ROMÂNESC. Era o expresie a dorinței de a comunica, de a socializa cu românii aflați în exil. Încă de la apariția ziarului, ne-am propus ca, alături de informații despre noua țară, ai cărei cetățeni devenisem, să prezentăm în paginile lui și discuții cu alți români din exil și din alte țări, care să ne împărtășească din experiența lor
CURIERUL ROMÂNESC a împlinit 35 de ani [Corola-blog/BlogPost/92581_a_93873]
-
dorinței de a comunica, de a socializa cu românii aflați în exil. Încă de la apariția ziarului, ne-am propus ca, alături de informații despre noua țară, ai cărei cetățeni devenisem, să prezentăm în paginile lui și discuții cu alți români din exil și din alte țări, care să ne împărtășească din experiența lor. Așa au apărut interviurile cu românii din exil: cum ne simțim ca exilați, semnificația exilului, cum ne-am adaptat la condițiile din noua „patrie”, rolul Bisericii Ortodoxe Române printre
CURIERUL ROMÂNESC a împlinit 35 de ani [Corola-blog/BlogPost/92581_a_93873]
-
ca, alături de informații despre noua țară, ai cărei cetățeni devenisem, să prezentăm în paginile lui și discuții cu alți români din exil și din alte țări, care să ne împărtășească din experiența lor. Așa au apărut interviurile cu românii din exil: cum ne simțim ca exilați, semnificația exilului, cum ne-am adaptat la condițiile din noua „patrie”, rolul Bisericii Ortodoxe Române printre exilați, ce putem face noi, cei din exil, pentru a-i ajuta pe cei din România, dar și despre
CURIERUL ROMÂNESC a împlinit 35 de ani [Corola-blog/BlogPost/92581_a_93873]
-
cărei cetățeni devenisem, să prezentăm în paginile lui și discuții cu alți români din exil și din alte țări, care să ne împărtășească din experiența lor. Așa au apărut interviurile cu românii din exil: cum ne simțim ca exilați, semnificația exilului, cum ne-am adaptat la condițiile din noua „patrie”, rolul Bisericii Ortodoxe Române printre exilați, ce putem face noi, cei din exil, pentru a-i ajuta pe cei din România, dar și despre reîntoarcerea „acasă” au fost doar câteva dintre
CURIERUL ROMÂNESC a împlinit 35 de ani [Corola-blog/BlogPost/92581_a_93873]
-
împărtășească din experiența lor. Așa au apărut interviurile cu românii din exil: cum ne simțim ca exilați, semnificația exilului, cum ne-am adaptat la condițiile din noua „patrie”, rolul Bisericii Ortodoxe Române printre exilați, ce putem face noi, cei din exil, pentru a-i ajuta pe cei din România, dar și despre reîntoarcerea „acasă” au fost doar câteva dintre temele care au stat la baza interviurilor din perioada 1980 - 1990. De-a lungul celor 35 de ani de apariție a publicației
CURIERUL ROMÂNESC a împlinit 35 de ani [Corola-blog/BlogPost/92581_a_93873]
-
Popescu Tăriceanu, Neagu Djuvara ș.a.m.d. Problemele sociale prin care a trecut România după căderea regimului comunist au fost și problemele celorlalte țări care au aparținut lagărului comunist: problema retrocedării averilor confiscate, relațiile dintre cei care au plecat în exil cu cei de „acasă”. Prin discuții cu ambasadorii Lituaniei, Estoniei, Ungariei și Poloniei, am prezentat cititorilor noștri aspecte ale rezolvării acestor probleme. Etnici români, dar adoptați suedezi, am dorit să contribuim și la răspândirea culturii suedeze în România, să prezentăm
CURIERUL ROMÂNESC a împlinit 35 de ani [Corola-blog/BlogPost/92581_a_93873]