1,687 matches
-
spiritualității noastre. Influențele nefaste ale perioadelor anterioare aveau să fie depășite de realitățile încă și mai crude ale istoriei noastre de la sfârșitul secolului al XVIII - lea până la sfârșitul epocii comuniste. Propagarea materialismului și ateismului cu toate ororile sale, confruntarea cu exodul masiv din Galiția a evreilor și raporturile acestora cu populația autohtonă (mai ales în Moldova, Basarabia și Bucovina), dezechilibrul etnic creat și diversiunea economică, aspecte sesizate de marii noștri înaintași: Vasile Alecsandri, Costache Negri, Vasile Conta, Mihail Kogâlniceanu, Mihai Eminescu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
treacă în producție, în mine, lucrări de construcție etc”. Chiaburii ar avea, în concepția regimului, o mare experiență agricolă, drept care au fost promovați în funcții de conducere, obținând venituri considerabile. O asemenea stare de lucruri ar fi generat un adevărat exod al țărânilor săraci, ce au preferat să plece din aceste forme asociative, rând pe rând, un mare număr de „zadrugi” fiind desființate. Inclusiv la sistemul cotelor, chiaburii sunt favorizați, ceea ce nu poate fi decât regratabil. Deși dețin aproape 40% din
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Tocmai de aceea, noțiunea de echipamente colective aproprierea publică a spațiului în scopul folosirii lui precise nu a fost populară"3. Abia către sfârșitul secolului al XIX-lea este recunoscută necesitatea ca poporul să aibă locuințe. Industrializarea Franței a determinat exodul populațiilor înspre orașe; acest fapt a provocat o criză permanentă a locuințelor. Problema locuirii a fost mai întâi preocuparea filantropilor, apoi a marilor proprietari industriali, înainte ca statul să fie somat, la începutul secolului al XX-lea, să facă față
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
franceze. În Franța, statutul social valorizat a rămas mai mult timp atașat mai curând proprietății pământului, rentei și responsabilității funcțiilor decât acumulării profitului industrial. Numai odată cu conversia societății spre industrie, noțiunea de politică urbană prinde contur. În anii 1960, odată cu exodul rural și cu necesitatea de a mări capacitățile de primire ale orașelor, problema dezvoltării urbane va deveni coloana vertebrală a modernizării societății franceze și cheia adaptării sale la imperativele pieței internaționale. Cât despre muncitori, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
practică. Recensământul din 1962 confirma temerile pionierilor amenajării teritoriale; el evidenția rezultatele slabe obținute prin această politică. Până în 1954, creșterea urbană se făcuse fără ca satele să se depopuleze. Perioada 1954-1964 a fost marcată însă de o accelerare fără precedent a exodului rural. Niciodată Parisul nu zdrobise atât de mult provincia. Piatră unghiulară a primei politici de amenajare teritorială, descentralizarea industrială prezintă un bilanț decepționant. Nu numai că intervenția sa avusese o amploare limitată, dar statul părea să nu fie decât parțial
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
estimarea costurilor și de un calendar de realizare, nu au avut decât o influență slabă asupra politicilor regionale. Pentru a încarna efortul modernist, amenajarea teritorială trebuia să-și schimbe obiectivele și metodele. Noua concepție a neglijat însă în continuare prevenirea exodului rural, pentru a se consacra problemelor de dezvoltare urbană, a abandonat căile administrației republicane clasice pentru a se angaja într-o modalitate de a guverna care să fie la înălțimea misiunii sale. Metropolele de echilibru: controlarea problemelor economice și sociale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
conștientă de necesitatea unei acțiuni voluntare asupra rețelei urbane, și această conștiință este un semn al civilizației noastre"95. Odată cu politica "metropolelor de echilibru", care este pusă în act în 1965, obiectivul prioritar nu mai este acela de a bloca exodul rural, ci de a organiza creșterea economică pornind de la amenajarea rațională a teritoriului francez. Două noțiuni inspiră această redefinire a politicii de amenajare teritorială: noțiunea de pol de dezvoltare și noțiunea de spațiu polarizat. Economistul François Perroux le-a conferit
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
perioada interbelică a descurajat investițiile în construcția de locuințe). Și ca și cum nu ar fi fost de ajuns, acestei moșteniri a Republicii a III-a în privința deficitului de locuințe i s-au alăturat încă două fenomene noi: "baby boom"-ul și exodul rural. "Baby boom"-ul a debutat după Eliberare. Fenomenul a acutizat problema locuințelor pentru tinerele familii, într-un cadru cultural în care coabitarea generațiilor sub același acoperiș nu era bine văzută. Modelul familiei "nucleare" era la apogeu: el încuraja tinerii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care coabitarea generațiilor sub același acoperiș nu era bine văzută. Modelul familiei "nucleare" era la apogeu: el încuraja tinerii ca, odată căsătoriți, să părăsească locuințele părinților. Viața se scurgea după scenariul următor: aflarea unei slujbe, căsătoria, obținerea unei locuințe, copii. Exodul rural s-a accentuat la mijlocul anilor 1950. Micile proprietăți, din cauza rentabilității reduse, erau condamnate la dispariție; un număr mare de țărani și alte persoane din mediul rural, în majoritatea lor puțin sau deloc calificate, au plecat să-și caute un
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Entuziasm similar și în regiunea pariziană: decisă în timpul creșterii economice a anilor 1950, construirea marelui ansamblu Val-Fourré (Mantes-la-Jolie) a fost eșalonată pe intervalul 1961-1977. Primele locuințe predate au fost ocupate de repatriații din Algeria, de bretonii și normanzii aduși de exodul rural. Populația omogenă cuprinde mulți funcționari, iar clasa de mijloc este majoritară și se simte bine aici. Înaintea noastră povestește cel care avea să devină primar în Mantes-la-Jolie în 1977 se afla câmpia, șesul. Se vedeau pânzele vapoarelor de pe Sena
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care stau săracii și vilele securizate ale bogaților sunt situații excepționale, dar ele relevă existența unor "gesturi de secesiune"527 obișnuite, care modelează evoluția actuală a spațiului urban și schimbă termenii chestiunii urbane 528. Pe vremea epocii industriale, aceasta însemna exodul săracilor spre orașul protejat de burghezi. Atunci erau temeri legate de creșterea riscului epidemiilor, creșterea criminalității și a instigărilor la revolte pe care le putea prilejui afluxul populației necesar îmbogățirii lor, și se cerea supraveghere și disciplină. În orașul postindustrial
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aproximativ 40 la sută din populația totală. Satele macedonene au trecut printr-un proces de schimbări rapide în ultimele decenii, dar, pe lângă aspectele pozitive, au existat și câteva schimbări negative pe care Sekovska le are în vedere. Deagrarizarea intensivă și exodul populației au contribuit la devastarea rurală masivă și la inhibarea populației rurale, la care s-au adăugat schimbările la nivelul structurilor sociale, care au fost reduse la numai două categorii sociale. Autoarea consideră că singura soluție pentru această zonă este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
acest moment 20% dintre familii au câte un reprezentant plecat la muncă în afara granițelor. Eu cred că pro centul e mai mare. Oricum se așteaptă o creștere. Până acum au plecat mulți din Ardeal și din Moldova. Se așteaptă un exod din Craiova și Banat. Eu sunt reprezentantul familiei mele. Dragă domnule Băsescu, mă întorc cu drag, îmi iubesc țara și copiii, îmi oferi un loc de muncă la fel de bine plătit? Știi că 200 de euro mai puțin o obligă pe
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
în sistemul educațional, care se regăsesc și astăzi: reducerea pragului școlarității obligatorii de la 10 clase la 8 clase, modificarea planurilor și programelor de învățământ (fără a se asigura nici corelațiile dintre ele, nici expertiza și nici analiza consecințelor acestor modificări), exodul cadrelor didactice spre mediul urban și școli considerate "de elită", reducerea săptămânii de lucru în învățământ de la 6 zile la 5 zile, dar fără o diminuare în consecință a cantității materiei, eliminarea uniformei etc. Perioada 1991-1995 a reprezentat o etapă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Ea este totuși amenințată de slăbiciuni de structură. Mutațiile societății Societatea franceză a cunoscut, timp de decenii, mutații capitale. Fără îndoială Franța rămîne majoritar rurală (încă în 1911, populația rurală constituie 53% din populația franceză), dar urbanizarea crește odată cu începuturile exodului rural. Populația, din 1841 pînă în 1913, a trecut de la 35.800.000 de locuitori la 39.000.000. Dar, ținînd cont de pierderea Alsaciei și Lorenei și de cîștigarea Nisei și a regiunii Savoia, această creștere se datorează mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
însoțesc cucerirea satelor de către republicani. Efectele șoselelor, ale căii ferate, ale poștei, extinderea migrațiilor tradiționale, precum cea a zidarilor din departamentul La Creuse către oraș, deschid satele și fac să circule în ele noi modele de viață și de gîndire. Exodul rural poate fi considerat ca fiind una din cauzele, dar și una din consecințele acestei transformări. Industriile tradiționale decad odată cu plecarea meșteșugarilor. Sentimentul de precaritate și de teamă scade odată cu exodul celor mai săraci. Cazarma și școala par a fi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în ele noi modele de viață și de gîndire. Exodul rural poate fi considerat ca fiind una din cauzele, dar și una din consecințele acestei transformări. Industriile tradiționale decad odată cu plecarea meșteșugarilor. Sentimentul de precaritate și de teamă scade odată cu exodul celor mai săraci. Cazarma și școala par a fi două elemente decisive în reculul particularităților locale. Acestea se estompează totodată în ceea ce privește regimurile alimentare, în dialecte, în utilizarea greutăților și măsurilor din Vechiul Regim și chiar în portul specific regional după
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al tentativei generalului Weygand (care l-a înlocuit pe Gamelin la 19 mai) pentru a susține frontul de la Somme la Aisne de la 5 la 11 iunie, intrarea la 10 iunie a Italiei în război alături de Germania, retragerea în dezordine în mijlocul exodului populațiilor civile: într-o lună, armata franceză, considerată după 1918 drept prima în Europa, se prăbușește. La 10 iunie, guvernul se mută la Tours, apoi la Bordeaux. Paul Reynaud procedează la remanieri succesive, de la care speră să obțină un plus
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
remarcabilă a Franței rurale, Franța satelor și a orașelor mici. Rețeaua marilor orașe a rămas cea care se afirmase în secolul al XIX-lea. Noutatea constă în dezvoltarea, în jurul marilor metropole urbane, de periferii făcute din mari ansambluri, răspuns la exodul rural și la creșterea activităților urbane. Totuși, dacă exceptăm regiunea pariziană, moștenire a unei lungi istorii, și aglomerarea lyoneză, Franța nu are, spre deosebire de vecinii săi, orașe foarte mari. Terțiar, primar, secundar. Sectorul secundar a crescut lent, pentru ca apoi să cunoască
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de ansamblu merg mînă în mînă cu situații foarte diverse: mici exploatatori de terenuri a căror primă grijă va fi să se îndatoreze, și mari exploatatori, adevărați capitaliști; exploatări credincioase ideii de policultură și exploatări specializate; regiuni atinse profund de exodul rural și regiuni, precum Bretagne, unde presiunea demografică a rămas mult timp puternică. Clasa muncitoare a cunoscut transformări considerabile în structuri și în modul său de viață: prăbușirea sau declinul meseriilor care simbolizau secolul al XIX-lea industrial (mineritul, industria
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
e ființa ca ființa sau ființa în sine, toate ideile ființelor din lume se raportează ca idei relative la ideea absolută a ființei. Pentru gândirea teologică, ființa, care e obiectul metafizicii, se numește Dumnezeu, fiindcă Dumnezeu spune despre sine, în Exod: „Eu sunt cel ce sunt”. Noi suntem fiindcă el este; și dacă el n-ar fi, nici noi n-am fi. Pentru gândirea teologică, existența tuturor lucrurilor e în dependență cauzală de ființa lui Dumnezeu. Dacă el e adevărul, toate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
primul rând, doar clasa de mijloc sau pe funcționarii de stat, ci întreaga societate: pe flăcăul de țăran care fugea de cătănie, pe învățător, pe negustorul care fugea din calea asupririlor Gărzii de Fier și a diferitelor măsuri discriminatorii. Acest exod a mutilat chiar fundamentul societății maghiare din Transilvania de Sud, unde ei trăiau, extrem de dispersați, în Sibiu (Nagyszeben), Făgăraș (Fogaras), Arad (Arad) sau Timișoara (Temesvár). Jumătate din populația maghiară a Sibiului a plecat; din 25 de mii de maghiari din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cumpăniseră îndeajuns la ce va duce, din punct de vedere național, refugiul în masă a elementului maghiar, după cum nu au realizat nici ce soartă îi aștepta aici" (în țara mamă, n.tr.) - declarase prim- ministrul 115. Guvernarea se temea că exodul va mina fundamental pretențiile revizioniste ungare și a încercat să-i convingă pe cei porniți în pribegie să facă cale întoarsă: atitudine ce a trebuit abandonată foarte repede. Cine avea ochi de văzut, putea să vadă: puhoiul nu putea fi
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
contrabandei doar cu mijloace administrative nu se putea realiza. Conform unui raport al șefului poliției din Huedin, în sectorul acestuia intra ilegal sodă pentru fabricarea săpunului; se aducea încălțăminte din Ungaria și se ducea rășină animală (șerlac) pentru lustruirea mobilei. Exodul populației române din Transilvania de Nord avea dimensiuni similare celui al populației maghiare: între 1940 și 1944 își părăsiseră căminele aproximativ 220 de mii de oameni, care au plecat în România voluntar sau prin forța evenimentelor. Dintre aceștia, numărul celor
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
care au plecat în România voluntar sau prin forța evenimentelor. Dintre aceștia, numărul celor care nu erau născuți pe teritoriile respective era de 28 de mii (cu alte cuvinte ei se stabiliseră acolo după anul 1920). Pentru întreaga comunitate românească exodul intelectualității românești, în special, a fost unul tragic: până în toamna anului 1942 numărul avocaților scăzuse de la 877 la 161, iar, în proprietate românească, erau doar 12 farmacii. Odată cu aceste mari mișcări de populație devin plauzibile în parte diferențele dintre cele
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]