115,500 matches
-
sau intrarea vitelor în anumite tarlale, capătă un sens juridic: gardul devine semn de proprietate.” (Stahl, 1998, vol. II, p. 171) Apariția ocinilor nu implică nici ea dispariția devălmășiei întrucât, pe lângă faptul că ocina nu era o proprietate privată propriu-zisă, exploatarea agricolă se făcea în continuare pe mai multe categorii de terenuri aflate în devălmășie, nicio gospodărie neputând supraviețui doar prin exploatarea ocinilor (Stahl, 1998, vol. II, p. 171). Pe lângă factorii tehnici și demografici care au contribuit la apariția ocinilor, obștea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Apariția ocinilor nu implică nici ea dispariția devălmășiei întrucât, pe lângă faptul că ocina nu era o proprietate privată propriu-zisă, exploatarea agricolă se făcea în continuare pe mai multe categorii de terenuri aflate în devălmășie, nicio gospodărie neputând supraviețui doar prin exploatarea ocinilor (Stahl, 1998, vol. II, p. 171). Pe lângă factorii tehnici și demografici care au contribuit la apariția ocinilor, obștea avea o serie de reguli explicite cu privire la modalitatea de transformare a stăpânirilor locurești în ocini. Un prim criteriu era legat de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
faptul că el avea un rol executoriu al hotărârilor statului, fie prin rolul său în rezolvarea anumitor probleme obștești. Un alt criteriu consta în contribuția la plata birului sau a altor cheltuieli ale satului. Dacă la început obțineau dreptul de exploatare în ocină ca un fel de recompensă din partea comunității pentru contribuția în bani, ulterior satul cerea „jertfe bănești” proporționale cu beneficiile rezultate din patrimoniul comun. Această situație denotă lipsa unor reguli de procedură care să stabilească relația dintre diverse situații
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
din sfera celor asupra cărora obștea avea întotdeauna dreptul de a le redistribui, făcând astfel loc unor noi norme care intră în conflict cu vechea normă a întâietății obștii asupra individului (Stahl, 1998, vol. II, pp. 173-177). Extinderea zonelor de exploatare agricolă permanentă ajunge să influențeze principiile generale pe baza cărora este organizat întregul sat. Această zonă este baza dezvoltării clasei acaparatorilor locali (Stahl, 1998, vol. II, pp. 16 17). Există însă și zone, fie agricole, fie conexe, care nu au
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
organizat întregul sat. Această zonă este baza dezvoltării clasei acaparatorilor locali (Stahl, 1998, vol. II, pp. 16 17). Există însă și zone, fie agricole, fie conexe, care nu au trecut prin transformări atât de radicale, dat fiind caracterul lor de exploatări statornice încă de la început. Astfel, amestecul obștilor în exploatarea viilor și livezilor este cu mult mai redus pentru că acestea nu puneau probleme tehnice de exploatare, de epuizare a solului. Iazul, fie artificial, fie natural, este o creație a întregii colectivități
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
acaparatorilor locali (Stahl, 1998, vol. II, pp. 16 17). Există însă și zone, fie agricole, fie conexe, care nu au trecut prin transformări atât de radicale, dat fiind caracterul lor de exploatări statornice încă de la început. Astfel, amestecul obștilor în exploatarea viilor și livezilor este cu mult mai redus pentru că acestea nu puneau probleme tehnice de exploatare, de epuizare a solului. Iazul, fie artificial, fie natural, este o creație a întregii colectivități, a muncii la comun. Drumurile nu constituiau o problemă
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
conexe, care nu au trecut prin transformări atât de radicale, dat fiind caracterul lor de exploatări statornice încă de la început. Astfel, amestecul obștilor în exploatarea viilor și livezilor este cu mult mai redus pentru că acestea nu puneau probleme tehnice de exploatare, de epuizare a solului. Iazul, fie artificial, fie natural, este o creație a întregii colectivități, a muncii la comun. Drumurile nu constituiau o problemă atâta vreme cât pădurea și izlazul erau predominante. Singura regulă era că nu există nicio regulă, oricine trece
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în Moldova, în 1786, erau încă păduri fără stăpân. În ciuda acestui fapt, exista totuși un fel de împărțire naturală, de la sine a munților și pădurilor în funcție de distanța de la sat la aceste sisteme de resurse (Stahl, 1998, vol. I, pp. 132-135). Exploatarea pădurii în perioada de devălmășie absolută se făcea fără reguli care să impună limite cantitative sau tehnologice. Pădurea ca atare nu era considerată un bun în sine. Atâta timp cât limitele tehnologice, demografice și gradul de dezvoltare a economiei, a piețelor împiedicau
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
conform opiniei lui Stahl (1998, vol. I, pp. 132-135), primele distribuiri ale zonelor de munte au avut drept criterii accesul la apă și la zonele care se deszăpezeau mai repede, luând astfel naștere o autonomie a satelor în raport cu ocolul în privința exploatării respectivelor zone. Odată munții împărțiți pe sate, ei au devenit un criteriu în stabilirea procentului din bir pe care trebuia să îl plătească fiecare sat, birul fiind stabilit de stat pentru toată Vrancea, și nu pentru fiecare sat vrâncean în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
îl plătească fiecare sat, birul fiind stabilit de stat pentru toată Vrancea, și nu pentru fiecare sat vrâncean în parte. Ideea acestui aranjament era ca fiecare sat să contribuie la cheltuielile comune proporțional cu beneficiile pe care le are în urma exploatării bunului comun. După cum afirma Stahl (1998, vol. I, p. 135), „pe nesimțite se ajunge și la condiția că, prin plăți de bir, poți căpăta drepturi depline asupra cotei-părți din munți. De la birul așezat pe munți se trece la munții așezați
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pe nesimțite se ajunge și la condiția că, prin plăți de bir, poți căpăta drepturi depline asupra cotei-părți din munți. De la birul așezat pe munți se trece la munții așezați pe banii birului”. Astfel, și în cazul împărțirii dreptului de exploatare a munților se constată lipsa unor reguli de procedură, lipsă care a avut ca efect producerea unei confuzii în privința regulilor de acces și, în final, contestarea regulilor de către cei implicați. Avem în acest caz o confirmare clară a necesității identificate
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
contribuția la cheltuielile comune, se șterg datoriile tuturor satelor, dovedindu-se încă o dată că norma egalitarismului era cel mai profund impregnată în comportamentul tuturor satelor devălmașe. Pentru a conluziona, nivelul constituțional crea în practică o serie de probleme legate de exploatarea munților, probleme care, dacă ar fi apărut pe fondul unei creșteri demografice, al unor capacități tehnologice avansate de exploatare și al existenței unor piețe de desfacere bine dezvoltate, ar fi produs cu siguranță o criză acută a respecti velor sisteme
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
profund impregnată în comportamentul tuturor satelor devălmașe. Pentru a conluziona, nivelul constituțional crea în practică o serie de probleme legate de exploatarea munților, probleme care, dacă ar fi apărut pe fondul unei creșteri demografice, al unor capacități tehnologice avansate de exploatare și al existenței unor piețe de desfacere bine dezvoltate, ar fi produs cu siguranță o criză acută a respecti velor sisteme de resurse. Principala destinație a pădurii era creșterea animalelor. Pășunatul în pădure se făcea fie cu pază, fie fără
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
regulă ținea de specia pomului; mai exact, erau protejați pomii care dădeau ghindă, pentru că stejarii și fagii nu rodeau 20-30 de ani după ce erau supuși unei astfel de proceduri. Conform lui Stahl, date fiind efectele ei devastatoare, această tehnică de exploatare a resurselor pădurii va fi reglementată ulterior prin lege. Avem astfel un nou exemplu de reglementare directă a regulilor operaționale de către nivelul constituțional. Pentru supraviețuirea copacilor, operația se făcea la trei ani. Revenind la regulile operaționale, frunzele se culegeau toamna
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
porcilor cu porumb, în special în perioade de secetă. Acest lucru era posibil doar cu aprobarea domniei (Stahl, 1998, vol. I, pp. 244-246). Mutând discuția asupra pădurii ca sistem de resurse care furnizează lemn, trebuie precizat faptul că preocuparea pentru exploatarea rațională a lemnului nu era caracteristică satelor devălmașe, pădurea fiind exploatată în scopuri silvice doar pentru nevoile din gospodărie. Chiar dacă exploatarea nu se făcea în scopuri silvice, nu înseamnă că, în alte condiții (populație mai mare, tehnici mai avansate etc.
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pp. 244-246). Mutând discuția asupra pădurii ca sistem de resurse care furnizează lemn, trebuie precizat faptul că preocuparea pentru exploatarea rațională a lemnului nu era caracteristică satelor devălmașe, pădurea fiind exploatată în scopuri silvice doar pentru nevoile din gospodărie. Chiar dacă exploatarea nu se făcea în scopuri silvice, nu înseamnă că, în alte condiții (populație mai mare, tehnici mai avansate etc.), acest tip de exploatare nu ar fi fost devastator, mai ales dacă luăm în considerare faptul că principala modalitate de a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
nu era caracteristică satelor devălmașe, pădurea fiind exploatată în scopuri silvice doar pentru nevoile din gospodărie. Chiar dacă exploatarea nu se făcea în scopuri silvice, nu înseamnă că, în alte condiții (populație mai mare, tehnici mai avansate etc.), acest tip de exploatare nu ar fi fost devastator, mai ales dacă luăm în considerare faptul că principala modalitate de a folosi pădurea era distrugerea ei parțială pentru crearea de poieni și terenuri agricole. Metoda defrișărilor din acea perioadă era totuși mai puțin devastatoare
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
se accentuează și pădurile se depărtează tot mai mult de sate, pentru că defrișările se făceau începând din apropierea satelor (Stahl, 1998, vol. I, pp. 150 151, 216-219). Dată fiind lipsa preocupării pentru sustenabilitatea pădurii, identificăm foarte puține reguli de cuprindere cu privire la exploatarea ei. Există o serie de tehnici care privesc doborârea copacilor, dar ele nu au pe fond scopul de a permite sau interzice anumite acțiuni, ci pe acela de a ușura defrișarea. O primă tehnică este „tăierea în hăuială”, care consta
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
motivele stabilirii unei dimensiuni „standard” a poienii, dar, dat fiind că nu există o limită cu privire la câte astfel de poieni puteau fi create, putem trage concluzia că scopul nu era acela al protejării pădurii. În concluzie, consider că sistemul de exploatare a pădurilor era total falimentar, iar motivul pentru care nu a produs o criză a fost dat nu de o acțiune conștientă a apropriatorilor, ci de faptul că nu aveau capacitatea tehnică și dezvoltarea demografică de a epuiza respectivele sisteme
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
comun a bunurilor comune, voi lua în discuție și fenomenul de destrămare a devălmășiei absolute, întrucât concluziile la care ne-ar putea duce această etapă sunt relevante pentru forma de organizare anterioară. De exemplu, faptul că dezvoltarea capacităților tehnice de exploatare, dezvol tarea piețelor și creșterea demografică au coincis cu declanșarea procesului de destrămare a devălmășiei ar putea fi interpretat ca un eșec al vechii organizări de a identifica un model de organizare care să permită în același timp o exploatare
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
exploatare, dezvol tarea piețelor și creșterea demografică au coincis cu declanșarea procesului de destrămare a devălmășiei ar putea fi interpretat ca un eșec al vechii organizări de a identifica un model de organizare care să permită în același timp o exploatare avansată și menținerea formei de proprietate în comun. Faptul că abia acum apar reguli de cuprindere foarte detaliate, în special în ceea ce privește pădurile, ne determină să considerăm că proprietatea în comun, cu caracteristicile ei din satele românești, se poate plia doar
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
raționamentul în urma căruia se declanșează ceea ce numim azi tragedia bunurilor comune (vezi Hardin, 1968). Ca urmare a acestor acțiuni de apropriere abuzivă, se produce o aglomerare prematură a sistemelor de resurse și apare preocuparea pentru reglementarea strictă a modului de exploatare. Criteriul principal de stabilire a limitelor de exploatare era acela de a identifica diferența (cantitativă și, uneori, calitativă) dintre aproprierea de resurse pentru satisfacerea nevoilor gospodărești, de supraviețuire, și aproprierea de resurse cu scopul de a obține venituri, fiind permis
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
tragedia bunurilor comune (vezi Hardin, 1968). Ca urmare a acestor acțiuni de apropriere abuzivă, se produce o aglomerare prematură a sistemelor de resurse și apare preocuparea pentru reglementarea strictă a modului de exploatare. Criteriul principal de stabilire a limitelor de exploatare era acela de a identifica diferența (cantitativă și, uneori, calitativă) dintre aproprierea de resurse pentru satisfacerea nevoilor gospodărești, de supraviețuire, și aproprierea de resurse cu scopul de a obține venituri, fiind permis doar primul tip de apropriere. Aproprierea cu scopul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
doar primul tip de apropriere. Aproprierea cu scopul obținerii de venituri putea fi permisă doar de către obște și doar în urma despăgubirii comunității prin efectuarea unei plăți într-un fond comun, obștesc. În Câmpulung, pe lângă acest criteriu, se mai aplică regula exploatării din punct de vedere comercial a pădurii, în mod colectiv, prin dare în arendă. Veniturile de pe urma arendării pădurii colective erau împărțite egal între gospodării. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II, pp. 184-185), acest sistem nu a rezolvat problema supraexploatării
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
construiască; unele sate nu permiteau unui singur sătean să facă un gater, el fiind obligat să se asocieze cu alți membri decât cei care îi erau rude (Stahl, 1998, vol. II, pp. 186-188). Pe lângă necesitatea de a reglementa modul de exploatare a pădurilor apare în această perioadă și tendința de a limita și egaliza drepturile de folosire a izlazului: tendință manifestată nu atât din cauza înmulțirii animalelor, cât din cauza extinderii zonelor agricole care puteau fi exploatate permanent și, implicit, a micșorării zonelor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]