10,854 matches
-
cea jandarmeriei pontificale, altele sunt toate în interiorul Cetății Vaticane, cum știm. Piața Sân Pietro cu coloanele lui Bernini, la fel, dar cu acces liber. Însă așa numitele „borghi” din jurul Vaticanului ( de la „borgo”, citadela, după etimonul german, burg), zidiri vechi, biserici, fântâni, sunt zone extravaticane. Vorbim de străzile de la Castel Șanț’ Angelo la zidurile vaticane, ori de străzile de la Piazza Risorgimento spre Bazilica Sân Pietro, ori de cele de la Porta Sânto Spirito spre Coloane. Ele nu fac parte din Statul Vatican. Cetatea
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
în persoana lui Pius al XIlea. Spațiul popularelor „borghi”, format din edificii medievale sau renascentiste, uneori palate, Alicorni, Convertendi, parte din Palazzo Caprini, unde a locuit Rafael, case și ateliere de meșteșugari, clopotari, vopsitori de stofe etc.,biserici chiar, Scossacavalli, fântâni, cea a lui Carlo Maderno, din fața pomenitei biserici, vor fi translate, refăcute în vecinătate, sau se va renunța la ele. Modernă Via Conciliazione ( evident de la „Reconcilierea” din 1929) se află, largă,rectilinie, în locul vechii „spine”, formate din mulțimea edificiilor de
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
biografie a lui Ian Gibson; aflu că în Valderrubio, când autorul era copil, exista chiar o familie - a Francisquitei Alba - care avea patru fete din două căsnicii, mama le ținea din scurt, iar Federico, copil fiind, se ascundea după ghizdul fântânii și spiona curios fetele claustrate. Își amintește mai târziu autorul cât de uluit era de acea viață petrecută dincolo de perdeluțele brodate și de poarta masivă din lemn, în acel patio tipic caselor andaluze - curte interioară unind două corpuri de casă
Gânduri despre Lorca by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2586_a_3911]
-
casă nefiind deloc ușoare. Am explicat cine suntem și, prudent, am fost invitate să intrăm... în patio, nicidecum în casă. Erau câteva scaune de răchită pe care ne-am așezat. Altă așteptare. Un patio auster, din care nu lipsea, firește, fântâna. După o vreme „Bernarda” contemporană și-a făcut apariția, urmată îndeaproape de două umbre. Erau fetele ei, una de 45 de ani, cealaltă de 40. Deși trecute de prima tinerețe, se vedea limpede că cele două femei nu-și trăiseră
Gânduri despre Lorca by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2586_a_3911]
-
autoturismele ce vor transporta participanții la protest vor intra în București în intervalul 9.30 - 10.30 din patru zone, respectiv complexul Kikka pentru cei care sosesc pe autostrada A1, rond Theodor Pallady pentru cei care vin pe Autostrada A2, Fântâna Miorița pentru cei care intră în București pe DN1 și Parcul Plumbuita pentru cei care vin pe Șoseaua Urziceni. Coloanele de manifestanți se vor strânge în Piața Victoriei, urmând ca mitingul să înceapă la ora 12.00. Mitingul va fi
Trasee RATB modificate şi restricţii de circulaţie, din cauza mitingului de marţi al BNS () [Corola-journal/Journalistic/27836_a_29161]
-
vaporoase ale alcoolului. Tot ce pot face e să citez câteva versuri dintr-un poet aparținând generației care ne-a premers: „o bucată de brânză mai cântă pasărea/ în munții carpați/ un ardei și-o ceapă mai scoate ciutura/ din fântânile serbiei/ un lăutar și-o bărdacă cu vin/ mai putem cumpăra/ punând vers de la vers/ chiar dacă luna nu ne mai sărută pe gură/ când ne-ntoarcem spre dimineață/ din patul vreunui cântec mirosind a femeie// masa e-ntinsă pe fluviu
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]
-
a scumpit cu 40% numai în ultima săptămână, fapt ce va determina creșterea prețului pâinii cu aproximativ cinsprezece procente începând cu luna august. Situația pare să fie și mai gravă în Hilișeu Horia, Călărași și Răuseni unde căldura a secat fântânile din gospodări, iar oamenii primesc apă de la angajații Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență. Meteorologii spun că seceta și canicula va dura și în următoarele zile.
Canicula crește prețul la legume, fructe, cereale și lactate by Diaconu Andreea () [Corola-journal/Journalistic/22440_a_23765]
-
de căsătorit?“24 Într-o variantă din Marga, jud. Caraș-Severin, altă mamă astfel și-a luat la întrebări odrasla: „Gigioane, Gigioane / Fiu’ maichii, fiu / Șie gând mi ț-ai pusî: / Gând gie-nsurământ / Orie gând gie cătănit?“25 În fine „La fântâna din făget“, unde trei juni au venit s-o petreacă pe „Daliana, fata dalbă“, cu trei cai „împoivanați“, nu oricum ci, în „Poivan verde de mătasă / împletit în cinci și-n șasă“26, am reușit să adunăm câteva noțiuni legate
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
școală / Cu cămeașa scurtă-n poală / Cu-n păr mare retezat ...“.37 Portretul ideal de frumusețe al fetelor din următoarele versuri de colind în care transferul din antropomorf spre lumea vegetală amintește de unele picturi ale lui Sabin Bălașa. La fântâna grecilor pândește junele neînsurat și, ce vede? Cum vin fetele: „Vine una, vine două / Vine fata cea mai mare / Cea mai mare și frumoasă / Cu cosița-și cea mai groasă / D’in cosița, rourită / Jos pe brață, iarba creață / la
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
încadrat în constrângerile urbanistice și de mediu impuse. BENEFICIILE PROIECTULUI Optimizează circulația în intersecția Piața Presei Libere, pe direcțiile Bulevardul Kiseleff - Arcul de Triumf, Bulevardul Mărăști - Expoziției. * Se fluidizează traficul în intersecție prin introducerea fluxului principal de vehicule de pe direcția Fântână Miorița- b-dul Mărăști în subteran; * Realizarea pasajelor pietonale contribuie la menținerea unui flux continuu al traficului, eliminând un punct de confict dintre vehicule și Pietoni (Șoseaua Kiseleff), creând în același timp un trafic fluent și pentru pietoni. Crește siguranță pietonilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92613_a_93905]
-
Adrian Păunescu” SRL (din 1990). A condus revista ”Flacăra lui Adrian Păunescu”. Ca poet, a debutat în revista Luceafărul (1 mai 1960), iar editorial cu volumul ”Ultrasentimente” (1965). A publicat foarte multe volume de versuri, printre care: ”Mieii primi” (1967), ”Fântâna somnambulă” (1968), ” Istoria unei secunde” (1971), ”Repetabila povară” (1974), ”Pământul deocamdată” (1977), ” Manifest pentru sănătatea pământului” (1980), ”Iubiți-vă pe tunuri” (1981), ”Rezervația de zimbri” (1982), ” Totuși, iubirea” (1983), ” Viața mea e un roman” (1987), ”Sunt un om liber” (1989
In Memoriam Adrian Păunescu – cinci ani de la moartea poetului și omului politic [Corola-blog/BlogPost/92631_a_93923]
-
cu ochii întredeschiși, cu brațele desfăcute. Deși veghea n-a contenit. Să ne bucurăm împreună, nu ne ajung lacrimile. Și nici cuvintele. Doar cuminecătura satură și îndestulează. Doar apă vie de vei sorbi, n-o să mai însetezi niciodată. Samaritean la fântâna lui Iacob, poți să-ți oglindești fața în linul lichid, să-ți contempli ființa. Sau locul de unde vii. Ori chipurile din preajmă. Doar vinul de jertfă potolește lăuntrica arșiță. Doar fumul tămâii se înalță deasupra păcatelor. Tăcerea mai poate fi
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
în broșura „Nincs Kedyelem” ( Fără îndurare) : „Voi suprima pe fiecare valah ce-mi iese în cale ! Pe fiecare îl voi suprima ! Nu va fi îndurare. Voi aprinde satele noaptea - satele valahe ! Voi trage în sabie toată populația; voi otrăvi toate fântânile și voi ucide până și copiii în leagăn; în genere voi distruge acest neam (...). Nu va fi pentru nimeni nici o milă. Nici pentru copiii din leagăn, nici pentru mama care va naște un copil (...)”. Ce poți să zici despre asemenea
ARDEALUL – „Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal, Mult ai trăit cu amar” [Corola-blog/BlogPost/92677_a_93969]
-
Introducerea Cardului Național de Sănătate de la 1 februarie este, cu sedilă și căciuliță, începutul unei mult așteptate apocalipse. Ce-o să înțelegă din cartela asta baba Floarea? În țara unde încă peste jumătate din populație se zbate cu adusul apei de la fântână și drenajul budei din grădină, Organul (căci Casa Națională de Asigurări nu e nici casă și nici nu asigură mare lucru) vrea să facă rivoluție. O schimbare din temelii a felului în care-ți cumperi sănătatea. Nu mai e la
Cartela de sănătate, un gadget fără instrucțiuni de folosire [Corola-blog/BlogPost/92724_a_94016]
-
creșterea vânzărilor prin intermediul mediului on-line: atragere de prospecți (SEO, Adwords, Facebook), conversia acestora (magazine on-line și site-uri de prezentare) și fidelizarea lor (soluții CRM personalizate). Între clienții companiei se află companii multinaționale și locale: Medsana România, Cefin România, La Fântână, Prioripost, Delta Studio, Sameday Courier etc. Compania activează și pe piața din SUA și Canada, îndeosebi în domeniul aplicățiilor de tip CRM tailor-made. Cu o experiență de pește 9 ani în antreprenoriat, Concept 24 nu este singurul proiect în care
Comunicarea eficientă în on-line, Andrei Manea, Business Development Manager Concept24, speaker la Meet the MAN! [Corola-blog/BlogPost/98762_a_100054]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > COMPLEXUL DE LÂNGĂ "FÂNTÂNA LUI MIHAI VITEAZUL" Autor: Dumitru K Negoiță Publicat în: Ediția nr. 1923 din 06 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Un român s-a întors acasă După cum majoritatea buzoienilor știu, Monumentul „Fântâna lui Mihai Viteazul”, a fost construit în Orânduirea trecută
COMPLEXUL DE LÂNGĂ FÂNTÂNA LUI MIHAI VITEAZUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381598_a_382927]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > COMPLEXUL DE LÂNGĂ "FÂNTÂNA LUI MIHAI VITEAZUL" Autor: Dumitru K Negoiță Publicat în: Ediția nr. 1923 din 06 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Un român s-a întors acasă După cum majoritatea buzoienilor știu, Monumentul „Fântâna lui Mihai Viteazul”, a fost construit în Orânduirea trecută. Acest simbol din istoria noastră Națională ne amintește de popasul oștiri lui Mihai Viteazul în drum spre Alba-Iulia din anul 1601, cu scopul Unirii celor trei Țări Române: Țara Românească, Moldova
COMPLEXUL DE LÂNGĂ FÂNTÂNA LUI MIHAI VITEAZUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381598_a_382927]
-
fie codașa Europei, obligă mai marii, să ia exemplu, să învețe să aprecieze cu adevărat, „Lucrul bine făcut”. Să scoată la lumină exemplele pozitive. Să contribuie la scoaterea României de pe ultimul loc din Europa...Doamne ajută! Referință Bibliografică: Complexul de lângă Fântâna lui Mihai Viteazul / Dumitru K Negoiță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1923, Anul VI, 06 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dumitru K Negoiță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
COMPLEXUL DE LÂNGĂ FÂNTÂNA LUI MIHAI VITEAZUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381598_a_382927]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > FÂNTÂNĂ DIN FRUNZE ȘI LACRIMI Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului Fântână din frunze și lacrimi În geamătul de frunză ce tremură bolnavă Și-n urma ce o lasă în locu-i de pe
FÂNTÂNĂ DIN FRUNZE ȘI LACRIMI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381656_a_382985]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > FÂNTÂNĂ DIN FRUNZE ȘI LACRIMI Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului Fântână din frunze și lacrimi În geamătul de frunză ce tremură bolnavă Și-n urma ce o lasă în locu-i de pe ram Eu o să pun, iubite, cu buza mea suavă, Pecete că ai fost și-acum nu te mai am. În
FÂNTÂNĂ DIN FRUNZE ȘI LACRIMI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381656_a_382985]
-
Eu o să pun, iubite, cu buza mea suavă, Pecete că ai fost și-acum nu te mai am. În urmele lăsate de lipițan în tină Și-n palme bătucite și strânse în ulcior Eu o sa fac, iubite, din lacrimi o fântână Să spăl nemângâierea și rănile ce dor. Prin șuierul de vânturi ce-ntoarnă în răscruce Și-apoi se năpustesc urlându-și disperarea Eu mai ascult și-acum iubirile caduce Și-mi pare că aud din depărtări chemarea... Dar nu-i adevărat
FÂNTÂNĂ DIN FRUNZE ȘI LACRIMI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381656_a_382985]
-
depărtări chemarea... Dar nu-i adevărat, chemarea este-n mine Și se răsfrânge, moale, din inimă în vers, Și-o să vă spun atâta, mi-e bine, bine, bine Dar și mai bine, cred, mi-ar fi în Univers... Referință Bibliografică: Fântână din frunze și lacrimi / Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1954, Anul VI, 07 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Eugenia Mihu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
FÂNTÂNĂ DIN FRUNZE ȘI LACRIMI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381656_a_382985]
-
asfalt urme de sânge omenesc. autobuzul explodat scheletul de sub cerul smoală topită... Ca de obicei nu ne crede nimeni, nu te vede nimeni când izbucnește-n mine frica, rămân a nimănui mă plimb în cerc, piața din mijloc nu are fântână arteziană, e o bucată de verde sădită artificial care crește, și eu cresc artificial și mă nasc în fiecare zi, mai înflorită, mai artificială, mai tăcută, mai uluită de ce mi se întâmplă doar o poveste din orașul Zidurilor de Sprijin
DIN POVESTIRILE LEVANEI (POEME) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381698_a_383027]
-
Acasa > Poezie > Credinta > FÂNTÂNA NEMURIRII Autor: Nicolae Nistor Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului Vrei ca fântânile să nu plângă, picătură cu picătură, să nu sece. Vrei fiecare zi să nască din polen, fluturașii să fie liberi în
FÂNTÂNA NEMURIRII de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381702_a_383031]
-
Acasa > Poezie > Credinta > FÂNTÂNA NEMURIRII Autor: Nicolae Nistor Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului Vrei ca fântânile să nu plângă, picătură cu picătură, să nu sece. Vrei fiecare zi să nască din polen, fluturașii să fie liberi în trup? Atunci nu privi în scoarța terestră, În umbra gândului-întuneric, căci apa, va inunda trupurile noastre, lumina ca lumânarea
FÂNTÂNA NEMURIRII de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381702_a_383031]