1,866 matches
-
în urmă, aducându-ne la vedere locul unde au fost înmormântați până în ziua de astăzi stăpânii locurilor, adesea prieteni ai localnicilor. Pe atunci țăranii, îmbrăcați în costumația timpului - cămeșoaie albe, lungi, lucrate cu broderii, cu căciulile în mână, și cu făcliile însoțitoare, cu fețele împietrite și privirile fixe, în tăcerea deplină care însemna respectul pentru cel repauzat, purtau sicriul boierului pe brațe până ce îl lăsau în locul de veci. Era respectul pământului și a omului. Plecatul, și el un fel de voievod
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se află un veșmântar, cu acces atât din altar, cât și din exterior. În curte, înspre miazănoapte, se aflau ni ște pietre funerare. Una din ele interesantă prin aceea că, era de formă pătrată și avea pe margini, pictate, patru făclii. Pe una din laturi, era scris: "În memoria Doamnei Ecaterina Harnav", pe alta: "Au trecut în eternitate în vârstă de 44 ani la 23 martie 1867", pe alta: Unica româncă ce au purtat steagul libertății Moldovei la anul 1848" și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
sunt pe casă, Atâția galbeni pe masă. Să trăiti, să trăiți, Întru mulți ani fericiți Ș i ca pomii s ă-nflori ți Și ca ei să-mbătrâniți Și ca toamna cea bogată; Fie casa-ndestulată. Tot cu mesele întinse, Cu făcliile aprinse, Să petreceți împreună, Până-n veci cu voie bună. Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți, ca un măr, Ca un păr, Ca un fir de trandafir! Tare ca piatra iute ca săgeata; tare ca fieru' iute ca oțelu'. Peste vară
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
luminate”, obicei preluat de la mexicani. Copiii ajutați de părinți scobesc cu mare grijă câte o ridiche mare de lună, pe care apoi o împodobesc cu diferite forme. În ridichea împodobită, aceștia pun o lumânare și poartă ridichea ca pe o făclie o agață ca pe un lampion. Italia. În multe biserici din Italia sunt expuse iesle cu pruncul Iisus și magi de mărime naturală. Tot aici există obiceiul ca, înainte de Moș Crăciun, să vină Baba-Cloanța călare pe mătura ei, verifică atent
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
lumi. Eu sesizez golul ce am devenit, vidul interiorității mele de cetățean babilonic cu nucleul de conștiință ancorat în tărâmurile demonului. Și abia, astfel, mi se arată istoria mea și istoria lumii drept un exod întru vremelnicie. Demonul, asemeni unei făclii viclean-surâzătoare, stă la stânga mea, iar eu văd cum mă aflu poziționat, urmând exemplul său, la stânga scaunelor de judecată. După apariția divină finală, eu înțeleg că nu sunt așezat instantaneu la stânga universală, ci mă aflam deja acolo, mi-am dobândit și
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
puternic (nu-l încăpea armura nimănui), blond (dar ochii?) și, în bărbăția și în tinerețea lui, frumos, cum frumoși erau, de altfel, și Hector, cu pletele lui negre, sau Paris, cu părul lui buclat. Priam, în noaptea aceea, la lumina făcliilor, îl privea cu uimire, văzându l atât de mare și atât de frumos. Glasul, firește, îi era puternic și limpede, dar, după spusele lui cu un prilej sau altul, ni-l putem imagina și în atâtea alte chipuri decât strigând
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
împotriva lui Hristos, nu lasă lumina în sfeșnic ca să lumineze celor din casă, ci o pune sub obroc, o stinge pentru a menține întunericul. Dar, nu poate o cetate aflată pe vârf de munte să se ascundă, nici nu aprind făclie și o pun sub obroc, și în sfeșnic, și luminează tuturor celor din casă. Am scris mult în 17 ani, de când sunt pensionar, dar foarte puțin din ceea ce am scris a văzut lumina tiparului. Totuși, glasul celui ce strigă în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
tematică (doar opera de construcție socialistă), nici de critică socială. Era o presă de stat și pentru partidul conducător, ca să nu mai vorbim de osanalele pentru Ceaușescu. S-ar mai putea adăuga diverse calendare și reviste 1968), Aripi tinere, sau, Făclia (Bârlad, 1970) etc. etc. în 1979 apare Anuarul Muzeului "Ștefan cel Mare" Acta Moldaviae Meridionalis, menținut până astăzi. Printre numele mai grele (care au confirmat prin talent și operă imediat după Război, includem și pe George Nestor (n. 1921) membru
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sau "Neputând să te ajungă crezi c-or vrea să te admire ?" (M. Eminescu) în cartea TVV 15... explozia... (lăudată îndestul) am demonstrat că în centrul curentului cultural informațional, de la Vaslui, unic și irepetabil, Grupul nostru de presă a fost făclie și purtător de cuvânt. Poate fi mândrie mai mare? Vor veni alții puși numai pe câștig și vor accentua concurența într-un spațiu cu resurse slabe. Vor mai cleveti destui care nu vor putea atinge vreodată performanța noastră. DE CE S
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ca limbă a unei culturi orale, incapabilă de a sevi ca instrument culturii scrise. În 1912 se împlineau 100 de ani de stăpînire rusească în Basarabia. Momentul trebuia marcat prin festivități deosebite. În unicul număr, din acel an, al gazetei „Făclia țării“, confiscat încă din tipografie, se spunea însă că la ceremonii au participat „boierii, care au primit medalii de la împăratu, cinovnicii [funcționarii], nemții, evreii și alții, care n-au nici o legătură cu Basarabia. Moldovenii de peste Prut, care sînt învățați, deștepți
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în carul lui Osiris/ prin turnul fulgerat la steaua -nflăcărată/ și-apoi la coroana magilor./ Bolți după bolți, /focuri ce nu erau decât iluzii, / ape ce trebuiau trecute / pe punți și grote-adânci / în care ispitele tronau. / Și cavalerii / cu săbii, făclii și ramuri de salcâm l-au condus / în fața altarului unde se-nălța / în centrul unei cruci /într-o diademă de șapte raze / trandafirul./ Era miezul nopții. Plutea. / Trecuse jurământul tăcerii și al supunerii. Acum putea / ajunge acasă doar cu forța
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nici stelele nu o au, nici pământul, nici marea. Noi, spune Ruskin, numai ne închipuim a fi liberi, de fapt loaialitatea e adevăratul sens al sentimentului pe care-l avem în fața legilor vieții, a adevărului și frumuseții. Cele două mari făclii intelectuale ale arhitecturii sunt dreapta și smerita venerare a operelor lui Dumnezeu pe pământ și înțelegerea stăpânirii vremelnice asupra acestor creații cu care El l-a investit pe om. Pe 26 decembrie 1736 Andrew Michael Ramsay afirma în fața Lojei Louis
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
din doisprezece preoți și o păpușă îmbrăcată aidoma, reprezentându-l pe rege. Piatra pe care era invitat să se așeze era încinsă. Dacă nu se așeza trecea la a doua probă, a beznei și trebuia să se lumineze cu o făclie ce nu trebuia să se stingă. Reușita îl împingea în casa lănciilor ducând patru ghivece cu flori rare și ferindu-se de armele lăncierilor. Proba a patra era petrecerea unei nopți în casa de gheață, a cincea în casa jaguar
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Atlantic prin francmasonerie și rosicrucianism în noua Atlantidă. Toți îndrumătorii cei mari, care au lăsat omenirii doctrine spirituale sau un cod moral permițând oamenilor să fie în comuniune cu Cosmicul și să primească ei însăși illuminarea, au fost Purtători de Făclii ai Luminii celei Mari care, prin contribuția lor, au putut lumina planeta în epocile cele mai întunecate ale istoriei sale. Fără ajutorul acestora este foarte probabil că omenirea, în ansamblul ei, nu s-ar fi ridicat la nivelul de înțelegere
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
socială la realizarea artistică, TTR, 1956, 2; Valeriu Râpeanu, Un valoros volum de nuvele, „Scânteia”, 1956, 22 decembrie; H. Zalis, „Drum fără întoarcere”, GL, 1956, 6 septembrie; Silviu Marin, Lucia Demetrius, „Ultima Tauber”, VR, 1956, 9; Ion Vlad, „Arborele genealogic”, „Făclia”, 1957, 2; Petru Vintilă, Cu Lucia Demetrius despre măiestria literară, LCF, 1961, 13; Al. Săndulescu, Virtuțile romanului, GL, 1961, 18; Ion Apetroaie, Lucia Demetrius, „Nunta Ilonei”, IL, 1961, 5; Miron Dragu, Analiza psihologică și cadrul istoric al acțiunii, GL, 1964
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
nu va peri nicicând, ci va trăi etern" (Ibidem, p. 67) "Venitoriu de aur România are/ Și prevăd prin seculi a ei înălțare" (Ibidem, p. 103); Cari până la ultima lor spirare merg înainte fâlfâind și arădicând stindardul progresului, ducând înainte făclia culturei și anunțând viața acelora ce sunt gata a-i urma" (Ibidem, p. 34). Trebuie remarcat că mecanismul anticipator nu se bazează pe o știință biblică a celei de-a doua veniri, ci pe o noțiune raționalistă a progresului științific
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca limbă a unei culturi orale, incapabilă de a sevi ca instrument culturii scrise. În 1912 se Împlineau 100 de ani de stăpînire rusească În Basarabia. Momentul trebuia marcat prin festivități deosebite. În unicul număr, din acel an, al gazetei Făclia țării, confiscat Încă din tipografie. Însă că la ceremonii au participat boierii, care au primit medalii de la Împăratu, cinovnicii funcționarii, nemții, evreii și alții, care n-au nici o legătură cu Basarabia. Moldovenii de peste Prut, care sînt Învățați, deștepți, au trimăs
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
practică a unui program pentru înființarea de biblioteci în toate întreprinderile și instituțiile din țară, inițiat în calitatea sa de consilier în Ministerul Muncii (1941). După ce în 1939 a cheltuit trei milioane de lei pentru a-și ecraniza nuvela Se-aprind făcliile, în distribuție cu George Vraca, Emil Botta ș.a., între 1942 și 1945 îndeplinește funcția de (vice)președinte la Cooperativa Filmul Românesc. Personalitate publică cu vederi de dreapta, s-a văzut silit să se ascundă după 1948, dar nu va reuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
menite să demonstreze dezastrele provocate de accidentele iubirii ori să critice violent diferite aspecte ale vieții sociale: Spre fericire (1921), Visătorii (1925) - o povestire despre alegerile și oamenii din Cadrilater, dar și cu multe săgeți contra literaților români, Se-aprind făcliile (1935) și romanul Rug (I-II, 1943), care absoarbe și substanța epică din Spre fericire. Piesa titulară din culegerea de proză Se-aprind făcliile povestește cazul unei fete care a căzut victimă unui amor pe cât de irezistibil, pe atât de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
despre alegerile și oamenii din Cadrilater, dar și cu multe săgeți contra literaților români, Se-aprind făcliile (1935) și romanul Rug (I-II, 1943), care absoarbe și substanța epică din Spre fericire. Piesa titulară din culegerea de proză Se-aprind făcliile povestește cazul unei fete care a căzut victimă unui amor pe cât de irezistibil, pe atât de nepotrivit, cu intenția de a ilustra caracterul irațional, implacabil și dezastruos al pasiunii, dar și incongruența dintre spiritele superioare și ambianța umană de rând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
au pierdut actualitatea stilistică și expresivă. SCRIERI: La judecata zeilor, București, 1913; Dincolo de iubire și de moarte, București, 1915; Magdalena, București, 1915; ed. București, 1993; Strigoii, București, 1920; Spre fericire, București, 1921; ed. București, 1991; Visătorii, București, 1925; Se-aprind făcliile, București, 1935; Rug, I-II, București, 1943. Traduceri: Alphonse de Lamartine, Cicerone, București, 1941; ed. (Cicero), Timișoara, 1999; William Crookes, Nemurirea sufletului, București, 1942; Oscar Wilde, Balada închisorii din Reading, București, 1944; ed., București, 1993; Antologie de lirică universală, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
de lirică universală, îngr. și pref. Florentin Popescu, București, 2002. Repere bibliografice: Dem. I. Theodorescu, „La judecata zeilor”, „Înainte”, 1913, 275; „Dincolo de iubire și de moarte”, „Alarma”, 1915, 116; I. Vinea, „Strigoii”, ADV, 1920, 11 191; Dragoș Vrânceanu, „Se-aprind făcliile”, CRE, 1935, 2589; C. Pan. [C. Pantazescu], „Se-aprind făcliile”, ȚA, 1935, 879; Ion Pas, Un nuvelist: N. Porsenna, „Se-aprind făcliile”, „Gazeta cărților”, 1935, 377; G. [Al. Gregorian], „Se-aprind făcliile”, PRV, 1935, 150; Stelian Segarcea, „Se-aprind făcliile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
Repere bibliografice: Dem. I. Theodorescu, „La judecata zeilor”, „Înainte”, 1913, 275; „Dincolo de iubire și de moarte”, „Alarma”, 1915, 116; I. Vinea, „Strigoii”, ADV, 1920, 11 191; Dragoș Vrânceanu, „Se-aprind făcliile”, CRE, 1935, 2589; C. Pan. [C. Pantazescu], „Se-aprind făcliile”, ȚA, 1935, 879; Ion Pas, Un nuvelist: N. Porsenna, „Se-aprind făcliile”, „Gazeta cărților”, 1935, 377; G. [Al. Gregorian], „Se-aprind făcliile”, PRV, 1935, 150; Stelian Segarcea, „Se-aprind făcliile”, „Flacăra”, 1940, 13; Aurel Chiriacescu, „Rug”, CAP, 1943, 2134; Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
iubire și de moarte”, „Alarma”, 1915, 116; I. Vinea, „Strigoii”, ADV, 1920, 11 191; Dragoș Vrânceanu, „Se-aprind făcliile”, CRE, 1935, 2589; C. Pan. [C. Pantazescu], „Se-aprind făcliile”, ȚA, 1935, 879; Ion Pas, Un nuvelist: N. Porsenna, „Se-aprind făcliile”, „Gazeta cărților”, 1935, 377; G. [Al. Gregorian], „Se-aprind făcliile”, PRV, 1935, 150; Stelian Segarcea, „Se-aprind făcliile”, „Flacăra”, 1940, 13; Aurel Chiriacescu, „Rug”, CAP, 1943, 2134; Mihai Atanasiu, „Rug”, SE, 1943, 1671; I. Tarbescu, „Rug”, „Observatorul poporului”, 1943, 32
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
ADV, 1920, 11 191; Dragoș Vrânceanu, „Se-aprind făcliile”, CRE, 1935, 2589; C. Pan. [C. Pantazescu], „Se-aprind făcliile”, ȚA, 1935, 879; Ion Pas, Un nuvelist: N. Porsenna, „Se-aprind făcliile”, „Gazeta cărților”, 1935, 377; G. [Al. Gregorian], „Se-aprind făcliile”, PRV, 1935, 150; Stelian Segarcea, „Se-aprind făcliile”, „Flacăra”, 1940, 13; Aurel Chiriacescu, „Rug”, CAP, 1943, 2134; Mihai Atanasiu, „Rug”, SE, 1943, 1671; I. Tarbescu, „Rug”, „Observatorul poporului”, 1943, 32; Scrisoare de la Zoe Porsenna. 1985, ADLTR, P-82; Dicț. scriit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]