1,441 matches
-
nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare și chimval răsunător... și de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul să-l arză și dragoste nu am, nici un folos nu mi este” (1 Corinteni 13, 1-3). Dumnezeu le făgăduiește celor milostivi că-i va milui, adică le va ierta păcatele la judecata de apoi, căci, precum spune Sfântul Apostol Iacov: „Judecata este fără milă pentru cel care n-a făcut milă. Și mila biruiește în fața judecății” (Iacov 2, 13
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
G., CXXIX, col. 196<footnote>, aducând acea împăcare a omului cu sine însuși. Aceștia îndeplinesc o lucrare asemănătoare celei săvârșite de Fiul lui Dumnezeu, Care a venit în lume să împace pe omul păcătos cu Dumnezeu. De aceea, Dumnezeu le făgăduiește numele haric de „fii ai lui Dumnezeu”, însoțit, firește, de fericirea vrednică de acest nume. Porunca de a face pace se adresează tuturor, precum citim în epistola către evrei: „ Căutați pacea cu toți și sfințenia, fără de care nimeni nu va
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
trăirii umane religioase în istorie conduce, invariabil, la pierderea sentimentului eshatologic, ființa umană acomodându-și țelul firesc cu veacul în care trăiește; 2) dimpotrivă, Răsăritul ortodox, neconsumat de împlinirea sa în actualiate, așteaptă realizarea desăvârșită a tuturor lucrurilor în participarea făgăduită la sfârșitul veacurilor 7. Pornind de la diferența tipologică (cea dintre act și formă) dintre concepțiile cosmologice și antropologice ortodoxe și catolice, filosoful român se oprește asupra unei probleme fundamentale referitoare la neutralitatea naturalistă și transfigurarea spirituală (civilizație și viață duhovnicească
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și amânări viclene. Senatul îl ruga să accepte, până când pierzându-și răbdarea un senator a strigat: ”ori să primească, ori să se dea la o parte”. Altul i-a spus în față că sunt unii care îndeplinesc târziu ceea ce au făgăduit, pe când el promite târziu ceea ce a îndeplinit mai înainte. Într-un final a primit conducerea imperiului ca și cum ar fi fost constrâns plângându-se de sarcina grea ce i-a revenit, cu această ocazie a pus o parte din responsabilitatea de
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
ca pentru Dumnezeu! La moartea tatălui său, un tânăr moșteni o avere însemnată. Pe patul de moarte tatăl își îndemnă fiul să 15 folosească o parte din averea pe care i-o lăsa în scopuri de binefacere, iar acesta îi făgădui. În satul acela era un zidar sărac și cu o casă de copii, dar nu era un om al lui Dumnezeu, ci creștin numai cu numele. Tânărul care moștenise averea îl chemă și-i zise: „Vreau să ridic pe acest
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
care moștenise averea îl chemă și-i zise: „Vreau să ridic pe acest loc frumos, o casă așa ca pentru un om muncitor cu mai mulți copii. Îți plătesc bine, numai să-mi faci lucru bun și trainic!” Zidarul a făgăduit, a primit banii necesari, iar tânărul bogat a plecat departe într-o excursie pentru câteva luni. Înainte de a se apuca de treabă, zidarul ce și-a zis? Nu mă vede nimeni... Voi cumpăra materiale cât mai ieftine și slabe și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
cel din ceruri, Tatăl tuturor...! Enoriașul nu mai putu zice nimic, iar preotul îl mustră cu blândețe, zicându-i: Atunci cum vrei să te asculte copilul, când pilda cea rea i-o dai însuți dumneata?! Creștinul nostru recunoscu greșeala și făgădui grabnică îndreptare. 59. Nu cred în tine, dacă nici tu nu crezi în Dumnezeu Odată, un sătean binecredincios merse la un consătean al său să ia în arendă o bucată de loc, și după ce s-au înțeles, scoase banii și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
în iad este locul blestemelor, înjurăturilor și sălașul diavolului, tu care toată ziua înjuri și blestemi, nu poți fi din alt loc, decât din iad. Omul, rușinat, plecă în jos capul și zise: De partea dumitale este dreptatea și iată făgăduiesc să nu mai blestem și să înjur. NOI, iubiți cititori, din ce loc suntem? Nu cumva avem și noi prostul obicei și urâtul păcat de a blestema, înjura și drăcui?! Să ne ferim ca de foc de acest păcat al
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
oraș la o școală superioară, primi de la tatăl său, pe lângă banii necesari călătoriei și celorlalte nevoi, suma de 2000 lei. Când îi dădu banii, tatăl îi zise: Fiul meu, vei folosi acești bani cum vei crede tu mai bine. Tânărul făgădui și plecă la studii. După o bucată bună de vreme, tatăl veni la oraș să-și vadă fiul și după ce îl întrebă despre școală și de toate câte a mai făcut, la sfârșit îi spuse: Dar cu cei 2000 de
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
l-a dat Dumnezeu; trebuia să-i folosești, să-i înmulțești. Aceasta însemnă că toată vremea te-ai gândit numai la tine și n-ai văzut lipsurile și nevoile din jurul tău! Fiul a înțeles lecția dată de tatăl său și făgădui că în viitor va ști să folosească banii care îi prisoseau; va ști să folosească talantul dat de Dumnezeu. 75. Eu n-am păcat! Un om mândru și necredincios se lăuda mereu că el n-are nevoie de Dumnezeu, din moment ce
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
moartea. Dar nu vei muri, spuse colonelul. Am obținut grațierea ta, însă cu co condiție să nu te mai îmbeți niciodată de acum înainte. Degeaba, domnule colonel. Când încep să beau, nu mă mai pot opri; mai bine nu mai făgăduiesc, căci tot nu pot să mă țin de cuvânt. Atunci promite-mi că n-ai să mai bei vin niciodată, căci vinul am văzut că-ți face cel mai rău. Jură că nu vei mai pune vin în gură, cât
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
modestia. 82. Jurământul fals, mincinos, nedrept Un negustor din Breslau (denumirea germană a orașului polonez Wroclaw) voind să facă o călătorie și având mulți bani în locuința sa, rugă pe stăpânul casei să-i păstreze până se va întoarce. Stăpânul făgădui bucuros. Dar când negustorul se întoarse și ceru banii înapoi, celălalt spuse că n-a primit nimic, așa că negustorul trebui să-l cheme la judecată, în fața tribunalului. Proprietarul casei, fiind pus să jure, dădu ușierului să-i țină bastonul, mai
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
spovedit cred că de ani de zile n-ai mai făcut-o; închipuie-ți că preotul nostru duhovnic ți-a dat canon după mărturisire, ca de câte ori greșești sau înjuri, să-ți smulgi câte un fir de păr de pe cap. Ion făgădui și se ținu chiar de cuvânt. Dar, văzând de la o vreme că părul din cap i se cam rărește, se lăsă definitiv de obiceiul cel rău și merse la vecin să-i mulțumească pentru sfatul dat. Vecinul îi zise, dojenindu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
vieții lui erau numai un rând de urme și acest fapt s-a întâmplat în vremurile cele mai triste și grele din viața lui. Asta l-a pus pe gânduri și L-a întrebat pe Dumnezeu: Doamne, Tu mi-ai făgăduit că, din momentul în care mă decid să Te urmez, Tu vei fi alături de mine în tot cursul vieții mele. Dar am observat că, în momentele cele mai grele din viața mea, pe nisip era numai un singur rând de
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
în urma unei promisiuni, a unui dar fabulos ce-l determină să accepte existența în "lumea noastră albă". Tensiunea și rezolvarea ei se petrec la nivel masculin, între făt si tată. Motivul pruncului care nu se naște până nu i se făgăduiește o făptură frumoasă de pe "celălalt tărâm" este cu deosebire răspândit în basmul românesc. În structura basmului Pipăruș, fecior de împărat și Raura Lună [Nișcov] fata dorită e "nu născută, ci făcută din rouă". Simbolismul legat de rouă pare: în general
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Și creștea pruncul de se vedea cu ochii: într-un an se mări cât alții în trei; la șapte ani parcă era de douăzeci." Într-una din zile își sărută tatăl și-i spuse că se duce unde l-a făgăduit Un caz similar se observă și în basmul Iuda nevăzută [Oprișan, III], unde împăratul, gândindu-se că "nădejdea lui" de-acasă "sta în bani, în porumb, în vite", îi promite Iudei nevăzute ceea ce i-a cerut. Pandelică își ia rămas
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Vrăjitoarea adusă la căpătâiul lăuzii de tatăl Sfântului Petru, care era dascăl, îi spune: "cine ascultă ursirea, moare de moarte năprasnică". Tatăl nu se poate abține să nu asculte vorbele ursitoarei: copilul nu se va naște până ce nu i-ar făgădui de nevastă pe "Zâna făr-de-tată", apoi pruncul "va deveni sfânt"; "Cartea vieții lui stă pe o masă, în chilia de piatră de la Izvorul Iordanului; Cine ne-a ascultat pe furiș, de mâna pruncului să moară." Omul apare în aceste narațiuni
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Maria, când era însărcinată cu Iisus Hristos. Samca a încercat "s-o smintească", adică "s-o chinuiască". Dar Arhanghelul Mihail a întâlnit-o și a luat-o la bătaie cu un "bici de foc", până ce "duhul cel necurat" i-a făgăduit că nu se va mai apropia niciodată. Samca are 19 si chiar 24 de numiri, se arată femeilor îngreunate și copiilor, luând forma tuturor animalelor, cu excepția oii, vițelului și porumbelului, întrucât acestea personifică nevinovăția și curățenia. "Pentru ca Samca să nu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
zmeului, întoarsă cu gura spre prăpăstii. Aserțiunea Așa-i fusese scris! exprimă nu numai acceptarea datului inițial, ci imprimă și o notă de regret, de neputință. Doi feciori frumoși de crai vrură să-și încerce și ei norocul, pentru că împăratul făgăduise jumătate din împărăție și pe fiică-sa de nevastă celui care o va aduce acasă. Crăiasa naște un fecior cu mână de aur ("Cât creșteau alți copii într-un an, el creștea într-o lună"), care întreabă părinții unde-i
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de frumoase și o fură. Rămas singur, tânărul își deplânge rostul ("se vede că nu mai am eu parte de noroc pe lume"), apoi se tocmește slujitor la un împărat care avea un copac "înalt cu vârful până la cer". Împăratul făgăduiește celui care va avea curajul să urce în copac ca să-i aducă poame, împărăția. Eroul urcă în copac, până când zărește numai trei crăci: spre răsărit - încărcată cu mere domnești, spre amiază - cu prăsade și, la apus - cu alune. Soarele îl
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
poată mărita, până nu se va găsi cineva care să ghicească legătura ursitei lor și să facă pe vreuna din ele să iubească. Nebune după joc, în fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de mătase albă, dănțuind. Împăratul făgădui pe una dintre fete aceluia care va afla unde își tocesc condurii fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul se căsători
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a Logos-ului cu care a început lumea), cât și în pecetluirea actului de închinare: Și închinându-se, au îngenunchiat înaintea prestolului, de i-au citit deasupra capului molitvele de domnie patriarhul Dionisie și l-au blagoslovit; ... precum și noi ne făgăduim să aveți dumneavoastră și toată țara de la noi dreptate; ... jurându-se și legându-se cu numele marelui Dumnezeu, cum vor sluji domnului lor, cu credință și cu dreptate. (Letopisețul Cantacuzinesc 191) Urările fac parte integrantă din jurământ, fiind rostite după
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și-ar fi îngăduit unele libertăți față de zei, cărora le-a trădat secretele. Egina, fiica lui Asope, a fost răpită de Iupiter. Tatăl, uimit de această dispariție, i s-a plâns lui Sisif. Acesta, care știa de răpire, i-a făgăduit lui Asope să-i spună totul, cu condiția ca el să dea apă citadelei Corintului. Nu s-a temut de fulgerele cerești și a ales binecuvântarea apei, drept pentru care a fost pedepsit în Infern. Homer ne povestește, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
serviciilor lor diplomatice și militare se considerau angajați care își deserveau angajatorul fie prin naștere (întărită adesea, dar în nici un caz întotdeauna, de un simțământ de loialitate față de monarh), fie pentru plata, influența și gloria pe care acesta le-o făgăduia. Dorința de câștig material a întreținut în această societate aristocratică mai ales o legătură comună care era mai puternică decât legăturile de loialitate dinastică sau națională. În felul acesta era indicat și uzual ca un guvern să-i plătească ministrului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Prin acest act, Avraam întemeiază o nouă experiență religioasă, credința 23. El este, cum spune admirabil Kierkegaard în Frică și cutremur, primul cavaler al credinței. Faptul că Dumnezeu se revelează pentru prima dată, la stejarul Mamvri, ca persoană treimică, ce făgăduiește și împlinește pentru ca apoi să ceară înapoi, fără a da socoteală și pentru care totul este posibil, face posibilă credința în sensul iudeo-creștin. Împlinirea voinței divine se face prin aparenta abandonare a liberului arbitru tocmai datorită credinței că Tatăl știe
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]