1,424 matches
-
acum”<footnote Ibidem, 13, 33. footnote>. Dar, dacă în cazul necredincioșilor, de orice neam, dificultatea constă în lipsa „încredințării” de cele anunțate ca făgăduințe ale lui Dumnezeu, în cazul credin cioșilor, dificultatea constă în a înțelege cum vor fi fiind împlinite făgăduințele făcute. Mântuitorul le mai spune Sfinților Apostoli:„Și unde Mă duc Eu, voi știți calea”<footnote Ibidem, 14, 4. footnote>. Dar, „Toma I-a zis: Doamne,nu știm unde Te duci; și cum (s.n.) putem ști calea?”<footnote Ibidem, 14
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
voi Mă veți vedea, pentru că Eu sunt viu și voi veți fi vii”<footnote Ibidem, 14, 19. footnote>. Doar cei vii Îl potvedea pe Cel viu! Totuși, Sfinții Apostoli întreabă cum vor ajunge laTatăl, cum li se va îndeplini, adică, făgăduința, aceea de a avea viațăveșnică! După ce le spusese care este „calea” către Dumnezeu, adică,faptul că El este „Calea, Adevărul și Viața” și că este „Ușa” cătreDumnezeu căci „cel ce M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl” -, lemai
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
capacitatea de a L vedea pe Dumnezeu cu „ochii”sufletului. Nu cu ochii trupești, nici cu mintea orbită de păcat, adică,nu prin cele ale trupului căzut în păcat. Învierea este temelia credinței! Hristos cel Viu este Cel care împlinește făgăduința lui Dumnezeu,aceea de-al învia pe om, de-al curăța de păcat, de moarte; adică, de-aidărui viața veșnică. „Aceasta este viața veșnică: să Te cunoască peTine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Iisus Hristos pe Care L-aitrimis”<footnote Ibidem, 17
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Dumnezeu de spre cele ce nu se vedeau încă, a gătit cu evlavie o corabie spremântuirea casei sale... Prin credință Avraam, când a fost chemat, aieșit la locul pe care avea să-l ia... Prin credință a locuit vremelnic înpământul făgăduinței, ca într-un pământ străin... Și fără credințănu este cu putință să fim bineplăcuți lui Dumnezeu (Evrei 11, 1-6).Fără credință omul nu-L poate cunoaște pe Dumnezeu și nici nu sepoate apropia de El. Exegetul Paul Marie de la Croix
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Iudaism, traducere de Vi-viane Prager, C. Litman și Țicu Goldstein, coordonare: Viviane Prager; Schiță a Istoriei Poporului Evreu, editura Hasefer, București, 2001, p. 173. footnote>. Acest din urmă termen redămai evident ideea de credință în Dumnezeu secondată de încredereaîn împlinirea făgăduințelor Sale. S-ar părea că acesta este de preferat de către profeți pe motiv că mesajul lor are o mult mai strânsălegătură cu cărțile lui Moise. Așadar, în cuvântările profetice aparefoarte frecvent radicalul bth cu sensul de „a fi încrezător în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
se încrede în”, sau le (le) âal, ai, ale) și exprimă legătura directă pe care o poate avea cineva cuDumnezeu. Credința în Dumnezeu cu sensul de „încredere” estefundamentală în monoteismul biblic. Majoritatea întâlnirilor omu lui cu Dumnezeu se încheie cu făgăduințe pe termen foarte lung,iar mesajul divin adresat fiecărei generații are mereu în vedere viitorul. Pentru poporul biblic poate că nu era chiar atât de importantă întâlnirea cu Dumnezeu, ci prima faptul că omul se putea încredeîn făgăduelile făcute de
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
certitudinea că Creatorul său există și își va ține promisiuneafiindcă s-a și zis că: „Dumnezeu nu este ca omul care să mintă șinici ca fiul omului ca să-i pară rău” (Numeri 23, 19) și își îndeplinește cu fermitate toate făgăduințele. Mai precizăm că substantivul emunah exprimă o credință mai mult teoretică în existența lui Dum-nezeu întrucât Biblia îl cataloghează ca fiind total lipsit de minte pecel necredincios după cum grăiește psalmistul: amar nabal belibo ein Elohim „Zis-a cel nebun în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
în mine duhulmeu, de Domnul mi-am adus aminte, și la Tine a ajuns rugăciuneamea, în Templul Tău cel sfânt! Cei ce slujesc idolilor deșerți disprețuiesc harul Tău; Dar eu îți voi aduce Ție jertfe cu glas de laudă șitoate făgăduințele mele le voi împlini, căci mântuirea vine de la Domnul!” (Iona 2, 3-10). Mântuitorul s-a referit la această „nădejde” șiîn tâlcuirea Scripturilor către Luca și Cleopa în drum spre Emaus,ca aluzie la Patimile și slava lui Mesia. Jertfa Mântuitorului
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Ce ar folosi omul de ar dobândi lumea toată și și-ar pierde sufletul său?” (Marcu 8, 36); „Tu nu cugeți cele ale lui Dumnezeu”, Caremerge cu ascultarea până sub pământ (Filipeni 2, 8),„ci cele aleoamenilor” (Marcu 8, 33). Făgăduința mântuirii era deschiderea ochilor duhovnicești ai inimii. Pentru oamenii trupești Hristos eraîn fața ochilor; pentru cei duhovnicești, Hristos era sfințit și mișcatîn inimi prin Duhul Sfânt (1 Petru 3, 15). Din pieptul oamenilor trupești Dumnezeu a scos inimile de piatră
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
2 Corinteni 6, 7). Tot astfel, pentru adâncul prin care trecuse poporul Său la ieșirea din Egipt, Dumnezeu a poruncit „să nuse abată nici la dreapta, nici la stânga” (Deuteronom 17, 20; 1 Regi6, 12), pentru ca în drumul său către „pământul făgăduinței” să nupiardă acel „adânc” al lepădării de sine, și să nu ajungă din nou la„suprafața” lumii plină de deșertăciunea ei din cauza neascultăriide Dumnezeu, așa cum era Faraon și oștile lui. Adevărul lui Dum-nezeu ca biruință în Hristos este „arma care
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Slava” prinînviere a fost urmarea ascultării ca ședere de-a dreapta: „Dreapta Tas-a preamărit întru tărie; mâna Ta dreaptă a sfărâmat pe vrăjmași șicu mulțimea slavei Tale ai zdrobit pe protivnici” (Ieșire 15, 6-7). Înacest fel se împlinea în Hristos făgăduința: „Domnul va da tărie poporului Său; Domnul va binecuvânta pe poporul Său cu pace”(Psalm 28, 11). Mărturisirea credinței pentru „ședere” în Hristos, iarnu pentru vreo agresiune, este ca ridicarea unui gard în jurul viei,cum înțelegea Origen adevărul din literele
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
radicală în omulcel vechi, o răstignire a omului celui vechi, pentru a îmbrăca chipuluman îndumnezeit al lui Hristos. Harul Sfântului Duh operează aicinu doar o comunicare a Duhului, ci o mutare a omului în Hristos,ca în noul pământ al făgăduinței, este părtașă la simțămintele sauDuhul lui Hristos (Filipeni 2, 5). Această mutare nu poate avea locdecât ca un act eclesial și sacramental, pentru că nașterea în Hristoseste și pecetluirea celui născut ca mădular al Bisericii prin DuhulSfânt. Taina Mirungerii este astfel
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
nădejde” a celor viitoare, la care noi devenimpărtași prin Sfintele Taine. Aceste „comori” rămân ascunse în noi,dar ele sunt vii și reale în Hristos și constituie arvuna celor viitoarecărora Hristos s-a făcut începătură. Urmarea lui Hristos era o făgăduință, faptul că Hristos „va preschimba trupul nostru întru ase mănarea trupului slavei Sale”. Realitatea proslăvirii lui Hristos șiîmpăcarea cu Dumnezeu prin Hristos sunt cele două aripi de vulturcu care Duhul Sfânt „mână” sufletul spre „pământul făgăduinței”.Duhul Sfânt este o
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
lui Hristos era o făgăduință, faptul că Hristos „va preschimba trupul nostru întru ase mănarea trupului slavei Sale”. Realitatea proslăvirii lui Hristos șiîmpăcarea cu Dumnezeu prin Hristos sunt cele două aripi de vulturcu care Duhul Sfânt „mână” sufletul spre „pământul făgăduinței”.Duhul Sfânt este o „arvună” în Hristos, pentru că după gustarealuminii dumnezeiești de pe Taborul Sfintelor Taine, omul trebuiesă se coboare în valea smereniei din această viață pentru a se dăruislujirii la care îl mână Duhul; „lumina” sa rămâne ascunsă în aceastăviață
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cuprinde atunci!Fiecare osândit va zice: mult a făcut Dumnezeu ca să mă mântuiască. Câte binefaceri firești ale harului mi-a dat ca să mă convingăsă-L iubesc! Câte insuflări, câte iluminări, câte taine - ca să mă aducăpe calea mântuirii! M-a mângâiat cu făgăduințe, m-a amenințat cuîngroziri, mi-a dat vreme de pocăință. Dar, din pricina împietritei mele inimi, toate au fost în zadar. Deci foarte de departe sunt osândit.Puteam ușor să mă mântuiesc, dacă mă feream de la început depricinile păcatului, dacă rămâneam
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de pocăință. Dar, din pricina împietritei mele inimi, toate au fost în zadar. Deci foarte de departe sunt osândit.Puteam ușor să mă mântuiesc, dacă mă feream de la început depricinile păcatului, dacă rămâneam statornic hotărârii făcute că nuvoi mai păcătui: o făgăduință hotărâtă, o spovedanie generală, opocăință sinceră m-ar fi dus la cer. Puteam fi osândit pentru ceva și, pentru o plăcere de o clipă,sunt aici și sufăr chinurile veșnice. Cu ochii deschiși m-au aruncatîn prăpastia iadului și aceasta
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
în timpuri ca al nostru rezidă în descoperirea unui trecut ca prezență activă. În acest scop, redescoperirea sacrului nu este un fapt arheologic și nici măcar antropologic în sens larg."337 Găsim avataruri ale mitului vârstei de aur și ale tărâmului făgăduinței de exemplu în mitul cultural al visului american, care se fundamentează la rândul său pe alte mituri întemeietoare ca dinamismul, individualismul și "religia capitalistă"338 și în care un loc central au ideea de predestinare și mitul cowboy-ului, simbol al
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
orașul unde totul este posibil, orașul real ca veșnic pretext pentru imaginar. New York este un "muzeu imaginar urban", care își găsește sursele în cele patru mari mituri americane epoca de aur, natura brută care trebuie domesticită, colonizarea Vestului și Tărâmul Făgăduinței dar reprezintă și ambivalența mitului Americii (care este atât Eldorado cât și contra-utopie dezumanizantă și mecanicizantă). Mitul său comportă două aspecte antagoniste și complementare: pierderea specificității în "nebuloasa memoriei culturale", dar și imaginea cu puternic efect de anamorfoză (cadre deformate
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
numele de iepure de la doar câțiva centimetri. Răsuflare de om peste răsuflare de animal, urlet disperat de iubire. Precum odinioară, Rodrigo de Triana, urcat pe catarg, zărind țărmul, descoperind America. Iepurele, și el un iepure acolo, Într-o țară a Făgăduinței. Iubit de un copil. „La pasarelă scândurile e putrede”. Toate acestea se Întâmplă la Casa Scriitorilor. Unde scriitorii se odihnesc și, după ce se odihnesc, scriu. Unul din ei scrie că: „Moartea-și plimbă iar trăsura / prin turcitul București / care și-a-ntrecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
am luat cărți. În acea ascunzătoare înghesuită și urât mirositoare, cărțile fuseseră evadarea noastră. Am citit pe rând Goethe, Schiller, Dickens și Thackeray. Dar în America nu mai aveam nevoie de evadare. Cine ar fi vrut să evadeze din Țara Făgăduinței? Citeam o pagină sau două din acele cărți împrumutate de la bibliotecă și apoi le dădeam deoparte, îmi luam pălăria și haina și urcam cele trei trepte ce duceau de la camera mea de la subsol în lumea reală aflată chiar în fața ușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Fima 1 Făgăduința și compasiunea Cu cinci nopți Înaintea nenorocirii, Fima avu un vis pe care Îl notă la cinci și jumătate dimineața În jurnalul său. Era un carnet maroniu, care zăcea veșnic sub grămada dezordonată de ziare și reviste vechi, la picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
brațe a Început să tremure toată, nu de dorință, ci de deznădejde și mi-a șoptit: «Nu-ți fie teamă, Efraim, cunosc un drum și am să te trec nevătămat În partea ariană». În vis, șoapta ei părea plină de făgăduință și compasiune, iar eu am continuat să am Încredere În ea și să o urmez cu o bucurie extatică și nu am fost deloc surprins când, În vis, femeia s-a transformat În mama mea și nu am Întrebat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
împlinit optsprezece ani, a fost înlocuită de un grup de artileriști mai bătrâni. Echipa de DP a mai rămas o vreme, probabail până când au reușit, în sfârșit, să găsească o cale de scăpare spre Palestina, acolo unde, ca stat al făgăduinței, îi aștepta Israelul proaspăt constituit și un război după altul. S-ar putea ca education officer-ul să fi scris mai târziu o carte despre problemele specifice ale deținuților de origini diferite aflați la pubertate și despre curajosul său eșec. Mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
trist-frumos, în orice caz ceva care, prin trista-i frumusețe, să placă, acea speranță ce o făcea să surâdă, pe care o nutrea în cea mai mare taină de îndată ce era vorba de mine și de planurile mele lăudăroase și de făgăduințele mele pline de norișori trandafirii. Curând, surâsul îi pieri, alungat de firea fricoasă pe care i-o crease oroarea căreia îi supraviețuise. În timp ce stătea pe vine lângă soba cu cărbuni și împletea ciorapi din lână nevopsită de oaie pentru copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
faptului că-s alcătuiți din carne și oase, au călcîie, bătături, le curge sînge. Săgeata lui Paris, un virus, un laser, un ac de siguranță, un tanc, orice Îi poate doborî. A fost nevoie să vină cu vaporul pe pămîntul făgăduinței Însuși Verhoeven ca să rezolve problema. DÎnsul a creat, cu idei puține și sponsori mulți, ceva În sfîrșit indestructibil, și anume un robocop, care reprezintă un polițist onest ucis de curînd În mod sălbatic și căruia i se grefează o carcasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]