10,246 matches
-
nu păreau să-i stingă harul. Prin urmare chiar soțul Saftei, nevoit acum să se rezume doar la bucuriile domestice deoarece Mitroi bărbatul Gherghinei îl cam băgase în spital, hotărî că este timpul să ia măsuri. Eheee, dar acum altă făină se măcina la moara lui Bibănel! Sursele sale de informare, din astral desigur, îl avertizară, așa că, atunci când Mitroi cu toporul în mână răgea la ușa lui Bibănel acesta era de mult dispărut... Unde? Mister... Nici incendierea locului nu a dus
SFÂNTU BIBĂNEL PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340452_a_341781]
-
alb, chicotind un răspuns la salut și pierzându-se în pâcla străzii pe bicicleta ei decorată cu amenzi de parcare. Aici vecinii nu se prea vizitează, nu ”se țuicăresc”, nu își bat la ușă să-și ceară o cană de făină, cel puțin nu în clădirile de singuratici. N-am îndrăznit nici eu mai mult. M-am mărginit să observ exactitatea cu care ieșea pe ușă la șapte dimineața, cum bocănea timid cu tocurile pe alee până la bicicletă și faptul că
Micuța domnișoară Sano și misterioasele bufnituri din camera ei. Cum sunt privite bolile psihice în Japonia () [Corola-blog/BlogPost/338280_a_339609]
-
poliție. Am întâlnit-o o dată după una din seri și mi-a evitat atât de abil privirea încât n-am găsit în mine puterea s-o întreb Daijoubu? (E totul în regulă?) și nici să-i cer o cană de făină. Într-o zi când am venit acasă, plăcuța cu numele ei de la ușă nu mai era. Îți recomandăm Ce face un japonez când îi curge nasul în public. Cum am înțeles politețea pe ruta Tokio - București La băcănie Am judecat
Micuța domnișoară Sano și misterioasele bufnituri din camera ei. Cum sunt privite bolile psihice în Japonia () [Corola-blog/BlogPost/338280_a_339609]
-
de ani. (poate mai mult decât americanul pe care l-am văzut vineri dimineață, apoi și luni, urmărind cu telefonul mobil trenurile care trec pe la barieră. Aflu de la forumiști că e un vânător de pokemoni). Când vezi marfarele cu benzină, făină, ciment, animale și mii și mii de containere vezi cu ochii tăi că dacă economia nu merge, măcar nu stă pe loc. La fel, dacă ai vedea în timp real ce mai mișcă pe la poarta combinatului de la Galați, a institutului
Atenție, elevi! A nu se citi de pe pereți! () [Corola-blog/BlogPost/338560_a_339889]
-
fie retrogradă. Călcând în picioare Legea responsabilității fiscale care prevede că măsurile cu impact financiar nu se pot lua înainte cu 180 de zile de expirarea mandatului guvernului, formațiunile care au votul majoritar în Legislativ transformă gălețile și plasele cu făină și zahăr în pomeni electorale prin creșteri de lefuri și tăieri de taxe. Avem lideri care repetă la nesfârșit sloganul Nu ne vindem țara al anilor ‘90, reîmpachetat în Tehnocrații urăsc poporul și vor să dea pe nimic țara străinilor
Un naționalist de grotă se ia de Julien. Aviz părinților care aleg nume „străine” pentru copiii lor () [Corola-blog/BlogPost/339199_a_340528]
-
ce spune Traian Băsescu, pentru cine are ochi să-l caute și putere să sape după el. Așa e, o parte din banii furați s-au întors către proști sub formă de pixuri, brichete și sacoșe cu un kil de făină și o sticlă de ulei. Dar ce nivel satisfăcător al ROI (return of investment), ar exclama un șef dintr-o corporație. Să investești în mici și bere ca să furi banii cu sacul încă 4 ani. Aceasta este și marea miză
Băsescu, de la „Arde-i pe corupți”, la „Grațiază-i pe corupți”: marea miză a scăpării Elenei Udrea de pușcărie () [Corola-blog/BlogPost/339228_a_340557]
-
Marina d'Agosta. Ion Nete prezintă un fragment din lucrarea: “Rugați-vă să nu existe Dumnezeu ... ” Florin Caragiu semnează o pagină lirică interesantă cuprinzând poeme de factură post modernistă. Raluca Pavel, tot la rubrica “Starea prozei” oferă “Un pumn de făină”, iar Mihai Batog-Bujeniță ne propune “Un exercițiu de comunicare. Qui prodest?”- de fapt, note de călătorie în Barcelona. La rubrica “Evocări” - Ion C. Hiru - aduce în memorie figurile: “Pițuleasa și Gheorghe Vrabie” precum și evocarea lui Nicolae Spinei. O superbă pagină
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
Paparudă, rudă Vină de mă udă. Gospodina la care Paparudele executau dansul ritualic, arunca cu apă pe fete, în timpul dansului. Efortul, depus de dansatoarele-magice, trebuia răsplătit, altfel nu se îndeplinea dorința de a ploua... De regulă, se dădea mălai sau făină, persoanele avute dădeau, în plus, câte un codru de săpun sau bucăți de la oală... Referință Bibliografică: TRADIȚII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 765, Anul III, 03 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
cu sârg, erau prieteni și erau plini de zel. Nici spiritul nu le lipsea, însoțindu-i mereu și la munca de la pădure. Făcând haz de situația în care erau când munceau la pădure, Cornel Popa spunea mereu:” De-ar fi făină precum nu-i slănină! Că apa de mămăligă ne dă nașu’!”, pentru că munca nu era ușoară și rezultatele nu întotdeauna așa cum le doreau și făceau ca și țiganu’ când se trezea flămând dând fuga la nașu’...Sau mai avea o
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
să lucreze la o fabrică de cherestea Trafag din București și de bine de rău, reușeam să o scoatem la cap. Ca să macine, oamenii se duceau la moara lui Tite la Bechenești pentru mălai și la moara lui Șireanu pentru făină. La moara lui Tite am văzut prima și ultima oară de fapt, două pietre mari de moară, de mărimea unui cauciuc de camion, așezate una peste cealaltă. Prima era fixă iar cea de a doua era pusă în mișcare printr-
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
ori ba, era de-ajuns să asculți dacă tușește în casă. Tusea lui era îngrozitoare. Trabucismul l-a dus la ruină, cheltuise mult în viața lui pe tutun. Nu mai avea nimic în jurul casei, nu mai avea nici bani, nici făină. Se mai milostiveau vecinii să-i mai dea câte ceva, vedeau că moșul nu mai avea mult de dus pe lumea asta, de-abia se mai ținea pe picioare. Într-o iarnă cu nămeți mari, pe deal, la casa moșului s-
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
a mers la arat cu boii ori la seceriș. Pe-atunci, toată lumea muncea pe brânci, doar pentru strictul necesar. Dacă într-o familie erau, să zicem, trei copii, se știa că peste iarnă e nevoie doar de zece saci cu făină. Iar dacă nu era un an prea mănos și ieșeau numai opt saci, mergeau la târg și își vindeau un vițel sau un porc, cumpărând apoi doi saci cu făină și poate încă ceva de îmbrăcat pentru copii. Toate aveau
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
că peste iarnă e nevoie doar de zece saci cu făină. Iar dacă nu era un an prea mănos și ieșeau numai opt saci, mergeau la târg și își vindeau un vițel sau un porc, cumpărând apoi doi saci cu făină și poate încă ceva de îmbrăcat pentru copii. Toate aveau o rânduială și-o tihnă dumnezeiască, oamenii știau să trăiască frumos. "De-atunci cred că am învățat cum să-mi gospodăresc viața. În afaceri, nu mi-am propus niciodată să
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
pe care ai reinventat-o. - liniște acum, te rog. începe expoziția în care creația nu s-a născut. se naște încet, odată cu punctele de pe conturul mâinii în mișcare. privește cum bătrânii surâd și tinerii ascultă, privind atenți profunzimea bulgărilor de făină, rostogoliți în imagini printre tușe de culoare. amintirea grâului devine incertă iar pâinile nemodelate sfredelesc timpul imaginii de dincolo de gând. artistul așteaptă nașterea lor, cu mâinile înfipte adânc în buzunarele făinii. un cui bătut în peretele de est al spațiului
EST-NORD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342465_a_343794]
-
surâd și tinerii ascultă, privind atenți profunzimea bulgărilor de făină, rostogoliți în imagini printre tușe de culoare. amintirea grâului devine incertă iar pâinile nemodelate sfredelesc timpul imaginii de dincolo de gând. artistul așteaptă nașterea lor, cu mâinile înfipte adânc în buzunarele făinii. un cui bătut în peretele de est al spațiului creației, va rămâne gol pentru un prezent uitat neaninat de tâmpla ei. te salut între răsărit și amurg. pensula ta așteaptă nordul... Referință Bibliografică: est-nord / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN
EST-NORD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342465_a_343794]
-
ta... Tu nu vezi că a început să scârțâie căruța? Ai auzit cu urechile tale că la oraș se bagă pâinea pe cartelă. Noi nu mai avem cum să luăm de acolo, că n‑avem cartelă. Trebuie să ne drămuim făina și mălaiu’ mai rău ca acu’ douăzeci de ani, f...i mama mă‑sii de treabă! Dacă n‑ai animale‑n curte, de Crăciun și de Paști, nu ai carne. Unde naiba s‑or duce recoltele alea record, nu înțeleg
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
creațiile elevilor așa cum s-a stabilit inițila, ci și creațiile scriitorilor, juranaliștilor și profesorilor din diferite colțuri ale țării. Tema antologiei după cum spune și titlulna fost pâinea. Pâinea este un aliment de bază al omului, preparat dintr-un aluat de făină de grâu sau alte cereale precum secara, cu alte cuvinte este hrană trupească, dar pâinea poate reprezenta și spiritualul. Cuvântul este pâinea sufletului. El a fost modelat în acestă antologie de scriitori, jurnaliști, profesori și elevi. Toți colaboratorii care și-
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
învățături. Cuvintele de început a fost urmat de materialul scriitoarei prof. Doina Drăgan, președintele LSFTB „Secvențe-amintiri din diferite etape ale vieții“, un material în care a vorbit despre pâine, colaci, anafură și toate preparatele care se fac în cuptor din făină de grâu. Urmează în antologie creațiile scriitorilor din Baia Mare, Maramureș. Scriitorul și jurnalistul din Baia Mare Maramureș, Romeo Ioan Roșiianu, director ECREATOR, ce promovează o literatură de calitate prin Prieteniile Literare ce le face între orașele cele mai importante din țară
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
Nu mai zic de haină ponosita sau de încălțămintea pe care o purta până rămânea fără tălpi. Toate acestea au fost înlocuite de o haină elegantă sau trendy și de niște pantofi sport “ultimul răcnet”. Dacă mai are o mașină făină și un job bine plătit, atunci deja vorbim de un student “aranjat” bine pe piața muncii, chiar înainte de absolvire. Ce lipsește din acest peisaj? Telefonul mobil, desigur. A trecut epoca telefoanelor fixe, acum la modă sunt telefoanele mobile “țipla”, care
STUDENTUL ROMAN de OLGA TOMA, ANUL III, STIINTELE COMUNICARII, UNIVERSITATEA APOLONIA în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341665_a_342994]
-
Vieru, Lucian Blaga, Maria Banuș, Mihai Eminescu, Otilia Cazimir, Rabindranath Tagore, Radu Cârneci, St. O. Iosif, Valeriu Anania, Vasile Alecsandri. Expoziție de mărtișoare și flori de primăvară confecționate de elevii școlii (origami și artizanat) „Flori, femei, primăveri” Expoziția pictorițelor Angela Făină și Claudia Mandl INTRARE LIBERĂ Informații: Țel. 514 884-6530 contact@junimeamontreal.org Pentru conformitate, Otilia TUNARU Montreal, Canada 1 Martie 2011 Referință Bibliografica: SERBAREA MĂRȚIȘORULUI, A PRIMĂVERII ȘI A ZILEI DE 8 MARTIE LA MONTREAL / Otilia Tunaru : Confluente Literare, ISSN
SERBAREA MĂRŢIŞORULUI, A PRIMĂVERII ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE LA MONTREAL de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341740_a_343069]
-
Petru, Sfântul Ilie, Sfânta Maria, sau Rusaliile cu câteva tradiții. Pe data de 24 iunie era Drăgaica, apoi Paparudele, Caloianul și Călușarii. Un obicei frumos era cel al primei pâini din grâul nou. Gospodina făcea un colac frumos împletit din făină din grâul nou, la care se adăuga și busuioc. Lega colacul cu o ață de ciutura fântânii și îl băga în apă, apoi îl frângea și îl dădea la copii. Vara era anotimpul cel mai potrivit pentru sărbători în aer
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
terminat de măcinat ce le-am trimis pentru sectorul dumneavoastră. - Și soțul meu unde era? - Eu l-am lăsat în magazie, în biroul meu. - Pe tovarășa ingineră ai întâlnit-o? - Da, ea venea la magazie să vadă dacă mai avem făină de oase, chiar am vorbit cu dumneaei, apoi eu mi-am continuat drumul la moară și ea s-a dus la magazie să numere sacii. Nu m-a crezut că avem suficientă deocamdată. - Cât ai întârziat la moară? - Ceva mai
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]
-
să descâlcească firul accidentului său, nu a reușit, deoarece Săndica nu-și amintea nimic. Îi repeta doar că s-a întâlnit cu nea Ion magazionerul care mergea la moară și că a intrat în magazie să vadă dacă are suficientă făină de oase, așa cum au stabilit amândouă. - Bine, dar când ai intrat în magazie, era cineva acolo? Întrebă cu insistență Ramona. - Nu știu nimic. - Viorel era în magazie? - Nu-mi amintesc. De ce întrebi? - El spune că era în biroul magazionerului, verifica
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]
-
filmul zilei când s-a întâmplat totul. Oare pentru a câta oară? Își amintea ce a discutat cu Ramona de dimineață, apoi cu magazionerul, cum a intrat în magazie și s-a dus în capătul unde erau depozitați sacii cu făină de oase, cum i-a numărat și când s-a întors să plece, parcă l-a văzut pe Viorel lângă ea, însă nu era sigură. De faptul că a văzut șareta lângă magazie nu i-a mai spus Ramonei și
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]
-
stea de vorbă cu magazionerul, care trebuia în primul rând să confirme că s-au întâlnit înainte de accident și că i-a spus că Viorel se afla în magazie, la momentul intrării sale, să verifice dacă există sau nu suficientă făină de oase în depozit. În subconștientul său exista decizia de a-l aduce pe Viorel în fața justiției, însă din punct de vedere sentimental, înclină să-l ierte pentru gestul său. Era conștientă că și ea purta un dram de vină
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]