2,100 matches
-
cu acțiune antiagregantă plachetară, din pricina bolii artrozice. c) Riscul de cădere este un alt element invocat frecvent atunci când se ia în discuție terapia anticoagulantă la un pacient vârstnic (3). Incidența hemoragiei cerebrale este mai mare la vârstnici cu fibrilație atrială (FA) și risc crescut de cădere (2,8 versus 1,1 la 100 pacienți-ani) (2). Anticoagulantul oral nu crește incidența hemoragiei cerebrale, dar se asociază cu evenimente mai severe și mortalitate mai mare la 30 de zile (4). Conform acestor date
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
oral nu crește incidența hemoragiei cerebrale, dar se asociază cu evenimente mai severe și mortalitate mai mare la 30 de zile (4). Conform acestor date, reținerea de la terapia anticoagulantă ar putea fi considerată justificată. Problema este că pacienții vârstnici cu FA și risc crescut de cădere au risc și mai mare de accident vascular cerebral (AVC) ischemic (13,7 la 100 pacien i-ani), deci anticoagularea ar trebui indicată (4). În aceste condiții, se impune cântărirea atentă a raportului risc-beneficiu. În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
principala temere atunci când se prescrie un tratament anticoagulant la orice vârstă și cu atât mai mult la un pacient vârstnic. Există multipli factori care influențează riscul de apariție a unui eveniment hemoragic la pacientul anticoagulat. Ghidul european de management al FA (6) furnizează un instrument valoros în estimarea acestui risc, prin introducerea scorului HAS-BLED. Acesta ia în considerare prezența HTA necontrolate terapeutic, anomaliile de funcție renală sau hepatică, istoricul de AVC ischemic, diateza hemoragică, valorile labile ale INR, vârsta peste 65
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
frecvent întâlnite la pacientul vârstnic, astfel încât în majoritatea situațiilor ne vom confrunta cu un risc hemoragic înalt. Pe de altă parte, unele dintre aceste condiții sunt incluse și în scorul CHA2DS 2-Vasc (6), care estimează riscul tromboembolic la pacientul cu FA și în baza căruia se indică terapia anticoagulantă (la un scor CHA2DS2-Vasc cel puțin egal cu 1). În lumina acestor date, este evident că raportul risc-beneficiu al terapiei anticoagulante este adesea dificil de estimat și necesită o abordare individuală. 46
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
controlate, iar condițiile din viața reală diferă adesea de cele întâlnite în studiile clinice. Cercetarea efectuată de Elaine M. Hylek și colaboratorii săi (7) a urmărit tolerabilitatea warfarinei în condițiile vieții reale la un număr de 472 de pacienți cu FA și vârsta de 65 de ani i peste, urmăriți un an de la inițierea terapiei. Dintre aceștia, 32% au avut vârsta de 80 de ani i peste, iar 91% au avut cel puțin un factor de risc pentru AVC ischemic. Rata
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
puțin par ială a elementelor de risc hemoragic cu cele de risc tromboembolic. Un alt element aflat în strânsă legătură cu riscul hemoragic este necesitatea asocierii terapiei anticoagulante cu cea antiagregantă plachetară. O analiză a datelor din registrul danez de FA , publicată în 2010, atestă creșterea semnificativă a riscului hemoragic la asocierea terapiei antiagregante plachetare, îndeosebi a dublei terapii, cu cea anticoagulantă (raport al șanselor 1,83 pentru asocierea warfarină - aspirină, 3,08 pentru asocierea warfarină - clopidogrel, respectiv 3,70 pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
una dintre principalele probleme legate de terapia cu antivitamine K la pacientul vârstnic - imposibilitatea monitorizării INR din cauza mobilizării dificile. Cele 4 preparate anticoagulante orale de tip nou au fost studiate comparativ cu warfarina în profilaxia AVC și tromboembolismului sistemic asociat FA: dabigatran în studiul RE-LY (9), apixaban în ARISTOTLE (10), rivaroxaban în ROCKET AF (11) și edoxaban în ENGAGE AF TIMI 48 (12). Toate au dovedit eficiență cel puțin similară warfarinei, în condiții de siguranță superioare. Se pune însă problema eficienței
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
studiile clinice este în general deficitară. În sprijinul administrării anticoagulantelor orale de tip nou la pacientul vârstnic vine o meta-analiză publicată recent în Lancet asupra celor 4 studii (13). Meta-analiza a inclus un număr de 71.683 de pacienți cu FA, dintre care 42.411 au primit un anticoagulant de tip nou, iar 29.272 - warfarină. Autorii meta -analizei concluzionează că anticoagulantele orale noi prezintă un profil risc-beneficiu favorabil, cu reducere semnificativă a ratei de AVC, hemoragie intracraniană și mortalitate, în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
frecvent în mediu, la fel ca și miceții, a ai căror spori pot exista vreme îndelungată în atmosferă și se pot răspândi la distanțe mari. Gradul de contaminare a aerului este mai scăzut în peșterile în care diferența de temperatură fa față de atmosfera extern de atmosfera externă generează o ventilație cvasipermanentă. Acest fapt poate explica de ce liliecii preferă astfel de cavități mai ales în perioadele lor active, de hrănire intensă și eliminare a dejecțiilor. 2.1.5. Ecolocația, zonele de vânătoare
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
pentru utilizare, fiecare parte va lua în aten pesticidele pentru utilizare, fiecare parte va l lua în atenție efectele potențiale ale pesticidelor față de lilieci de lilieci și se va strădui să înlocuiască tratamentul lemnului cu chimicale care sunt puternic toxice fa tratamentul lemnului cu chimicale care sunt puternic toxice fa tratamentul lemnului cu chimicale care sunt p puternic toxice fa tratamentul lemnului cu chimicale care sunt puternic toxice față de lilieci cu alternative mai mai si sigure. Aceste măsuri sunt necesare pentru
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
pentru utilizare, fiecare parte va l lua în atenție efectele potențiale ale pesticidelor față de lilieci de lilieci și se va strădui să înlocuiască tratamentul lemnului cu chimicale care sunt puternic toxice fa tratamentul lemnului cu chimicale care sunt puternic toxice fa tratamentul lemnului cu chimicale care sunt p puternic toxice fa tratamentul lemnului cu chimicale care sunt puternic toxice față de lilieci cu alternative mai mai si sigure. Aceste măsuri sunt necesare pentru protejarea biodiversității, pentru conservarea speciilor, i iar prin monitorizare
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
potențiale ale pesticidelor față de lilieci de lilieci și se va strădui să înlocuiască tratamentul lemnului cu chimicale care sunt puternic toxice fa tratamentul lemnului cu chimicale care sunt puternic toxice fa tratamentul lemnului cu chimicale care sunt p puternic toxice fa tratamentul lemnului cu chimicale care sunt puternic toxice față de lilieci cu alternative mai mai si sigure. Aceste măsuri sunt necesare pentru protejarea biodiversității, pentru conservarea speciilor, i iar prin monitorizare se obține un inventar specific necesar pentru fiecare zonă în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
3. Fa]a articulara a tuberculului costal 4. Suprafa]ă costală transversală 5. Apofiză spinoasă 6. Apofiză transversă 7. Fa]a superioară a corpului coastei 8. Șan] pulmonar 9. Capul coastei 10. Cartilajul costal 11. Corpul sternului 12. Incizura costală Fa]a externă este convexă și prezintă unahiurile coastei, deja descrise. Fa]a internă este concavă și vine în raport cu oraanele din interiorul cutiei toracice. Marginea superioară este ascu]ită și la acest nivel se inseră mușchii intercostali. Marginea inferioară prezintă șan
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se inseră mușchii intercostali. Marginea inferioară prezintă șan]ul subcostal în care se găsește pachetul vasculo-nervos intercostal. Pe buza externă și internă, ce delimitează șan]ul, se inseră mușchii intercostali. Extremitatea posterioară prezintă: -un cap (caput costae): format din două fa]ete articulare angulate care vin să se articuleze cu fa]etele laterale ale corpilor vertebrelor toracale; -un gât: mai îngust care delimitează capul coastei de tuberozitate; pe care se inseră ligamentele; -tuberozitatea coastei pe care se descrie o fa] etă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în care se găsește pachetul vasculo-nervos intercostal. Pe buza externă și internă, ce delimitează șan]ul, se inseră mușchii intercostali. Extremitatea posterioară prezintă: -un cap (caput costae): format din două fa]ete articulare angulate care vin să se articuleze cu fa]etele laterale ale corpilor vertebrelor toracale; -un gât: mai îngust care delimitează capul coastei de tuberozitate; pe care se inseră ligamentele; -tuberozitatea coastei pe care se descrie o fa] etă articulară ce se articulează cu fa]eta de pe fa]a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
două fa]ete articulare angulate care vin să se articuleze cu fa]etele laterale ale corpilor vertebrelor toracale; -un gât: mai îngust care delimitează capul coastei de tuberozitate; pe care se inseră ligamentele; -tuberozitatea coastei pe care se descrie o fa] etă articulară ce se articulează cu fa]eta de pe fa]a anterioară a apofizelor transverse ale vertebrelor toracale. Extremitatea anterioară a coastelor prezintă o scobitură eliptică în care se regăsește cartilajul costal. Caracterele individuale ale coastelor COASTA \-a (Figura 22
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
să se articuleze cu fa]etele laterale ale corpilor vertebrelor toracale; -un gât: mai îngust care delimitează capul coastei de tuberozitate; pe care se inseră ligamentele; -tuberozitatea coastei pe care se descrie o fa] etă articulară ce se articulează cu fa]eta de pe fa]a anterioară a apofizelor transverse ale vertebrelor toracale. Extremitatea anterioară a coastelor prezintă o scobitură eliptică în care se regăsește cartilajul costal. Caracterele individuale ale coastelor COASTA \-a (Figura 22) Corpul acestei coaste are fe]ele orientate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu fa]etele laterale ale corpilor vertebrelor toracale; -un gât: mai îngust care delimitează capul coastei de tuberozitate; pe care se inseră ligamentele; -tuberozitatea coastei pe care se descrie o fa] etă articulară ce se articulează cu fa]eta de pe fa]a anterioară a apofizelor transverse ale vertebrelor toracale. Extremitatea anterioară a coastelor prezintă o scobitură eliptică în care se regăsește cartilajul costal. Caracterele individuale ale coastelor COASTA \-a (Figura 22) Corpul acestei coaste are fe]ele orientate în așa fel
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a apofizelor transverse ale vertebrelor toracale. Extremitatea anterioară a coastelor prezintă o scobitură eliptică în care se regăsește cartilajul costal. Caracterele individuale ale coastelor COASTA \-a (Figura 22) Corpul acestei coaste are fe]ele orientate în așa fel încât o fa]ă privește cranial și alta caudal. Pe fa]a superioară a acestei coaste și în por] iunea mijlocie se găsesc două șan]uri transversale: - unul anterior (sulcus venae subclavies) produs de vena subclaviculară; - altul, posterior (sulcus arteriae subclaviae) determinat de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a coastelor prezintă o scobitură eliptică în care se regăsește cartilajul costal. Caracterele individuale ale coastelor COASTA \-a (Figura 22) Corpul acestei coaste are fe]ele orientate în așa fel încât o fa]ă privește cranial și alta caudal. Pe fa]a superioară a acestei coaste și în por] iunea mijlocie se găsesc două șan]uri transversale: - unul anterior (sulcus venae subclavies) produs de vena subclaviculară; - altul, posterior (sulcus arteriae subclaviae) determinat de artera subclaviculară. între cele două șanțuri se oăsește
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu osul cu cârlia; - inferioară pentru articularea cu extremitatea proximală a celui de al doilea, al treilea și al patrulea metacarpian. Fetele nearticulare sunt una anterioară, palmară și posterioară sau dorsală. OSUL CU CÂRLIG (OS HAMATUM) Osul cu cârlia prezintă fa]a: -superioară pentru articularea cu osul semilunar; -inferioară pentru articularea cu cel de al patrulea și al cincilea metacarpian; -externă pentru realizarea articula]iei cu osul mare; -internă prin care se realizează articularea cu semilunarul; -anterioară, palmară prezintă apofiza unciformă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
central al carpului, epipiramidalul, epilunarul, stiloidianul, paratrapezul și altele (2, 3, 10, 11, 18, 20). OASELE METACARPIENE (OSSA METACARPALIA) Oasele metacarpiene sunt în număr de 5 și formează scheletul palmei. Sunt oase lunai. Extremitatea superioară (basis) sau carpiană prezintă: -o fa]etă articulară superioară pentru articularea cu oasele celui de al doilea rând de oase ale masivului carpian; -două fa]ete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; -două fa]ete nearticulare, una palmară și una dorsală. Corpul metacarpienelor este sub forma
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Oasele metacarpiene sunt în număr de 5 și formează scheletul palmei. Sunt oase lunai. Extremitatea superioară (basis) sau carpiană prezintă: -o fa]etă articulară superioară pentru articularea cu oasele celui de al doilea rând de oase ale masivului carpian; -două fa]ete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; -două fa]ete nearticulare, una palmară și una dorsală. Corpul metacarpienelor este sub forma de prismă triunahiulară cu: -fa]ă posterioară, dorsală ce vine în raport cu tendoanele extensorilor deaetelor; -fe]e laterale - externă, radială
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
scheletul palmei. Sunt oase lunai. Extremitatea superioară (basis) sau carpiană prezintă: -o fa]etă articulară superioară pentru articularea cu oasele celui de al doilea rând de oase ale masivului carpian; -două fa]ete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; -două fa]ete nearticulare, una palmară și una dorsală. Corpul metacarpienelor este sub forma de prismă triunahiulară cu: -fa]ă posterioară, dorsală ce vine în raport cu tendoanele extensorilor deaetelor; -fe]e laterale - externă, radială și internă, cubitală - în raport direct cu mușchii interosoși
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și cu cel de al patrulea metatarsian. METATARSUL (METATARSUS) Oasele metatarsiene sunt oase lunai în număr de cinci, numerotarea lor se face din spre linia medială spre cea laterală a piciorului. Caracteristici generale. Corpul este prismatic, triunghiular cu câte o fa] ă dorsală, una laterală și alta medială. Baza (extremitatea posterioară) se articulează cu oasele tarsului și cu oasele metatarsiene învecinate. Capul (extremitatea anterioară) este turtită în sens transversal și se articulează cu falanga proximală. Particularită]i ale metatarsienilor. Metatarsianul I
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]