1,251 matches
-
și un stil excelent. Ecaterina Pitiș, născută în 1884, are sentiment. V. Podeanu are delicatețe. Poetesa lirică Matilda Cugler-Poni a scris și încă scrie din când în când versuri de o melancolie tandră și profundă. Vasile Pop, născut în 1876, fecund autor de articole politice, romane și studii, a pus mișcare și pasiune în Versurile sale. Ionescu-Quintus, născut în 1875, are umor în epigrame și în Cazuri și necazuri. Mircea Rădulescu are tinerețe și lirism. Geo Ranetti, născut în 1875, cultivă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Pe țărmul mării, Un militar din Evul Mediu etc.), muzician, dramaturg abundent (Pământ, Judecată și osândă, La 30 de ani); Vasile G. Morțun (Ștefan Hudici); Sofia Nădejde, cu dramele sale socialiste: O iubire la țară, Væ victis!; Emil Nicolau, autor fecund (Ziariștii la Teatrul Național din București, Urmările la Teatrul Davila, Copiii nimănui la Teatrul din Craiova, Fiul ei la Teatrul Național, Două lumi la Teatrul Comœdia); George G. Orleanu, născut în 1873 și mort de curând, care a tradus piese
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
al Academiei Române, erudit editor al unor Acte și fragmente cu privire la istoria românilor, autor al unor lucrări remarcabile: Despre utilitatea generală a studiilor istorice (1895), Philippe de Mézières și Cruciada din secolul al XIV-lea (1892), Documentele familiei Calimachi, este un fecund și eminent istoric. Prețios editor de documente, el aduce o abundență copioasă de fapte și resurse. Istoria poporului român (în germană, 2 volume, 1904), Amintiri din Italia, studiile considerabile despre trecutul Europei Centrale și Orientale i-au asigurat un loc
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
foarte ocupați nu sunt suficiente". Au o reală nevoie de a da un sens spiritual existenței, de a institui un "arc narativ în viețile lor", cum îl numește Obama. Ei bine, candidatul de culoare a știut să speculeze bine această fecundă vitalitate religioasă a americanilor. El însuși marturisește că este stăpânit de ea. Este botezat în Biserica Trinitariană Unită din Chicago și are convingerea că politica o face sub semnul unei irezistibile chemări a spiritului divin. Aflăm toate acestea din cartea
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
să le satisfacem acum prin petreceri nocturne și perfect desacralizate de Halloween. Firesc ar fi ca, plecând de la aceste ipostaze profane ale sărbătorii, să regăsim cultural splendoarea și misterul vechilor tradiții. Vorba lui Mircea Eliade: numai așa vom deveni mai fecunzi și bogați spiritual. Îi vom respecta și accepta pe cei diferiți de noi. Nu în ultimul rând, ne vom cunoaște și prețui cum se cuvine pe noi înșine. Avatar și reactivarea religiozității cosmice Mare îmbulzeală și interes special pentru noul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
multe dintre tainele scripturale ale creatorilor, taine de care, adeseori, nici acești creatori n-au cunoștință. Certitudinea aceasta atât de dureroasă am retrăit-o odată cu dispariția lui I. Negoițescu, criticul în a cărui ființă s-au altoit, poate cel mai fecund, elemente provenite atât de la E. Lovinescu, cât și de la G. Călinescu. Din cea de a „patra generație postmaioresciană“, criticul cel mai apropiat de E. Lovinescu e, în multe sensuri, I. Negoițescu, care reia o serie dintre imperativele mentorului de la „Sburătorul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
La început, suferința de a nu fi iubit a fost pur fizică și psihologică și de aceea de o materialitate înspăimântătoare. Apoi, s-a preschimbat treptat în spirituală, fără însă ca elementul fizic să dispară. De aceea, această suferință e fecundă, o accept, deși mi se pare tot atât de nedreaptă și nu o doresc. Dar m-am învățat să știu că și ceea ce e nedrept, sau mi se pare nedrept, are sens. Căci faptul pur și simplu de a iubi mă uimește
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
european, bazat pe libertate, toleranță și rațiune. José Ortega y Gasset, în lucrarea sa de mare răsunet Revolta maselor, consideră că problemele prezentului sunt efectul naționalismelor violent declanșate, ele nereprezentând o perspectivă, fiind contrare creației istorice. Socotea că din criza fecundă traversată de Europa se va naște Noua Europă unită, conștientă de misiunea ei istorică și civilizatoare. La începutul lui octombrie 1923, apărea la Viena lucrarea intitulată Paneuropa, scrisă de Richard de Coudenhove-Kalergi, unde autorul își exprimă marea sa ambiție de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
În conformitate cu metodologia și regula generală de lucru însușită cu mare entuziasm în primele decenii ale veacului XX, toate fenomenele psihice trebuiau să aibă un corespondent material aflat în interiorul organismului, al sistemului nervos, al viscerelor. O ipoteză de lucru paralelistă și fecundă fundamentării experimentale a psihologiei, cu deschidere spre toate metodele și tehnicile din științele naturii, cu deosebire spre biologie. Viziunea larg împărtășită era aceea că nu există structură somato-morfologică care că nu aibă corespondentul său comportamental, și viceversa. Celor mai diferite
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
influențând direct și complex calitatea propriei noastre vieți. Facultatea de Electrotehnică din Iași este azi o Școală Înaltă de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată pe care o sărbătorim, prețuind generațiile ce o definesc prin cele trei momente semnificative: Trecutul fecund al celor 100 de ani, Prezentul definit în acest an de grație 2010 și Viitorul netăgăduit prin cei ce au intrat cu drag, studenți în anul I. Suntem ai Iașului, Școli Înalte - Facultăți, Universități și Academii, trăind prin gând și
CENTENAR IEŞEAN DE ÎNALTĂ ŞCOALĂ - FACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Anghel Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_955]
-
regăsi toate moștenirile. Aceea a unei preistorii care a marcat primele urme profunde de cultură materială și de civilizație pe solul nostru transformat de revoluția neolitică. Aceea a unei Antichități în care amestecul celto-roman a produs primele fructe ale aculturațiilor fecunde. Aceea a unui Ev Mediu care nu a fost numai timpul tuturor nenorocirilor, dar și cel al tuturor nașterilor și renașterilor și al impregnării cu valori creștine care, oricare ar fi opțiunile noastre filosofice, constituie încă astăzi humusul mentalităților și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
din pricina concluziei negative ce se poate trage, fără voia sa, pe seama vitalității viitoare a poporului german. Dar nu e mai puțin adevărat că o cultură moare cu poporul care a zămislit-o. Sunt cazuri însă când ea supraviețuiește ca putere fecundă pentru alte culturi și aceste cazuri le determină rasa și religia. Recunoașterea în rasa latină bunăoară face să supraviețuiască cultura antică într-o măsură oarecare. Dar rasa singură nu e un criteriu al supraviețuirii, fiindcă bunurile antichității au fost salvate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
gloriosului monahism care a creat cultura Europei. Viața religioasă, care are felurite grade și nuanțe, culminează în contemplație, care e pipăirea directă a puterii dumnezeiești. Și acești faun de geniu ai culturii s-au dovedit atât de activi și de fecunzi, umplând veacurile de lumină, fiindcă au încremenit mai întâi în contemplație. Ea e izvorul celei mai intense și mai calitative activități. Spiritul creștin știe din toată această experiență istorică adevărul că cine s-a ridicat până la pipăirea mistică a luminii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pedagogiei, al artei și al misticii, se unesc cu glasul Mântuitorului, care proclamă sensul edenic al copilăriei. Afirmând că nostalgia paradisului e impulsul primordial al creațiilor omenești, neam gândit mai întâi la Edenul terestru, a cărui amintire e atât de fecundă în voința de civilizație a omenirii, și la paradisul ceresc, a cărui aspirație ridică până în vecinătatea cerului plăsmuirile culturii. Spiritul omenesc însă, biciuit de nostalgie, descoperă urmele paradisului chiar în această viață, ce se zbate sub imperiul păcatului. Ideea acestor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îl constituie nu dimensiunea distinctivă, ci cea asociativă a acestora. Explorarea acestei dimensiuni se impune, mai întâi, ca o sarcină complementară, în raport cu studierea dimensiunii distinctive a limbilor istorice. Pe de altă parte, investigarea ei își va găsi tărâmul cel mai fecund în exploatarea relațiilor asociative ale semnelor în finalitatea proprie a diverselor texte."322 De altfel, considerăm că investigarea semanticii "idiomatice" a textemelor coincide, practic, cu metaforologia limbii, deoarece - cu excepția anumitor cuvinte compuse - textemele reprezintă singura modalitate prin care metaforele se
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în general și nici ca știință unică, ci doar ca instrument, suport pentru cunoaștere și comunicare. Boethius în lucrarea Ad Porphyrium precizează că filosofia are două specii una teoretică și alta practică, dar dincolo de acestea "cel mai necesar și mai fecund este fructul acestei arte pe care grecii o numesc λόγιχήυ, iar noi o putem numi rațională"103. Ca urmare a acestei atitudini față de componenta rațională pură a lui Boethius a cărui rol este considerat fundamental între celelalte componente ale cunoașterii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și expresia unei generații care se plasează în timpul scurt al ritmului istoric și sub semnul unui eveniment fondator. De fapt, o generație nu constituie un simplu topos al unei monoculturi: în interiorul ei coexistă temperamente și sensibilități diferite. Abordarea generaționistă rămâne fecundă din perspectiva cercetării și analizei planurilor de clivaje care se produc în cadrul diverselor sale structuri 6. Astfel, studiul asupra istoriei intelectuale interbelice românești poate fi privit și din acest punct de vedere, în măsura în care tânăra generație forma o adevărată unitate în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care ar trebui să fie din ce în ce mai prezent în spațiul românesc, în condițiile în care se dorește o primenire. Recalibrarea la tradiția intelectuală autentică este un prim pas important în conștientizarea unei culturi a elitelor născute, nu făcute, a unui tip fecund care poate refertiliza solul autohton. Istoria elitelor interbelice creștine reprezintă un moment decisiv în istoria reperelor identitare, mai ales acum când procesul de disoluție este în plină derulare, ele constituind oaza noastră de naturalețe, sursa indeniabilă a unui reviriment autentic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
proveneau din partea laicatului sau a ierarhiei ecleziastice; redobândirea prestigiului intern și extern al Bisericii Ortodoxe pe care filosoful român o dorea restaurată în fruntea Răsăritului ortodox, constituirea unei gândiri speculative în marginea Ortodoxiei care s-o plaseze într-un dialog fecund cu forța speculativă occidentală. Activitatea publicistică a lui Nae Ionescu milita tocmai pentru restabilirea autorității Ecclesiei care, intimidată de puterea seculară, pe de o parte, și de moda curentelor științifice, pe de altă parte, pierduse conștiința deținerii Adevărului Revelat și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Predaniei. Nae Ionescu a fost primul care, prin întreaga sa activitate publicistică, a reamintit aceste lucruri, producând mutații profunde la nivelul mentalității religioase. Practica sa culturală s-a circumscris unui vast proiect de recalibrare a conștiinței teologice la izvoarele patristice fecunde. Învățământul religios În contextul constituirii Patriarhiei Române, reforma învățământului teologic românesc constituia o urgență. Un învățământ propriu Bisericii putea prinde contur după ce, prin legea organică a Bisericii Ortodoxe Române din 1925, învățământul religios este încredințat Ecclesiei. Pentru a redacta anteproiectul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de altfel, studenții căpătau toate cunoștințele din manuale care erau la fel de indicate ca cel mai bun curs. În prelegerile lor, profesorii explicau o problemă particulară, specială, rezultat al cercetării proprii, auditoriul luând astfel contact cu o gândire vie, originală și fecundă 10. Din 1860 încoace, Biserica Ortodoxă funcționa la remorca statului laicizant, pe care o considera drept o anexă polițienească, acordându-i un sprijin minimal. Mai mult, acest sprijin devenea unul iluzoriu și pe alocuri, chiar periculos în măsura în care intervenea ingerința politicului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
profundă a lui Mircea Vulcănescu cu privire la raportul dintre luteranism și catolicism reprezintă o secvență importantă a demersului elitei intelectuale interbelice, îndeosebi a celei criterioniste, de arheologie confesională, atât de necesară înțelegerii realității spirituale, asigurând premisele unui dialog ecleziologic firesc și fecund. Partea a III-a Intelectualitatea și Tradiția Actualitatea Predaniei Implicarea profundă a intelectualității criterioniste în problemele ecleziologice ține de practica mărturisitoare a acestei elite care a înțeles, de la bun început, că nu se poate vorbi de un reviriment cultural autentic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pornea de multe ori de la o bază comună: Predania ca singura unitate de măsură. Se ridicau și atunci voci care cereau o obnubilare a pozițiilor și atitudinilor principiale, o stingere a oricăror opoziții neconstructive în favoarea unei concordii, a unei conciliarități fecunde. Dimpotrivă, elita intelectuală creștină, mărturisitoare, împreună cu Părinții și marii Dascăli ai Bisericii, a Adevărului Revelat, considera că timpul acestor poziții sau atitudini nu a trecut pentru simplul motiv că toți cei care s-au rupt de trupul Bisericii nu s-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
simbolică a imaginilor nu este decât o operație subiectivă, iar configurația simbolică decât o supraabundență ficțională. Dacă plecăm de la presupoziția că simbolizarea este o manifestare primordială a psihismului, atunci semnificația profunzimii simbolice este o aptitudine de ordin subiectiv, o imagine fecundă în raport cu celelalte. Profunzimea de sens a imaginii se ilustrează în natura echivocă și ambivalentă a simbolizatului, imaginile apropiindu-se de nucleele arhetipale. De aceea, imaginile simbolice favorizează creativitatea imaginativă, în măsura în care ambivalența și opoziția devin factori producători de imagini esențiale. Gilbert
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nivel inferior al divinului. Pentru a împlini esența sa, icoana trebuie să-și piardă valoarea de imagine divinizată, deschizându-se astfel spre invizibil. Icoana ascunde și dezvăluie distanța existentă între divin și imaginea sa15. Creștinismul se prezintă ca o gândire fecundă a imaginii unde epifania lui Dumnezeu se realizează într-o altă realitate, un fel de Mundus Imaginalis. Această epifanie ține de o ontologie a gradelor ființei care, spre deosebire de dualisme, propune un spațiu intermediar, dominat de ființe ale intervalului, îngerii. Creștinismul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]