1,862 matches
-
a formei compuse, caracteristică eventual numai limbii române: toți cei care (ce), pe toți cei care (ce), pe toți pe care (pe câți), tuturor celor care (ce), tuturor celor pe care (pe câți), de toți de care (de câți) etc. Femininul toată (toate), absent într-o compunere paralelă a lui tot ce (toată care sau ce nu se zice), mai puțin frecvent în compunerea toate cele care (ce), a produs totuși locuțiunea conjuncțională cu toate că și locuțiunea prepozițională cu toată (cu toate
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dezvăluie mai mult idilică, deseori sub forma unor egloge, se materializează în chemări ale unui eu liric însetat de viață și de sevele proaspete ale naturii adresate unei iubite care nu întârzie să răspundă acestei invitații. Dar jumătatea promisă, eternul feminin, misterios și inefabil, nu va putea nicicând înlătura primatul maternal, sacralitatea imaginii mamei. Toate aceste incursiuni în lumea ficțională și nu numai evidențiază rolul decisiv al femeii și al mamei, candoarea și fragilitatea ei, puterea de jertfă, dragostea nelimitată, dăruirea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
doar atunci când vine vorba de responsabilitatea comună pe care o presupune nașterea unui copil. După cum știm, chiar acesta va fi momentul sudării cuplului și poate că nu întâmplător. Reluarea discuției asupra reprezentărilor și a valorilor culturale tradițional asociate masculinului și femininului de care se leagă simptomele individuale ale crizei identității sexuale a constituit una din marile teme ale modernității de la începutul secolului, mai ales în contextul vienez. Bărbații (sau personajele masculine din ficțiuni) întreprindeau o redefinire a identității lor sexuale: fie
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ale modernității de la începutul secolului, mai ales în contextul vienez. Bărbații (sau personajele masculine din ficțiuni) întreprindeau o redefinire a identității lor sexuale: fie printr-un protest masculin împotriva feminității pe care o descopereau în ei înșiși, fie prin cultul femininului, legat de critica și de "deconstruirea" valorilor masculine. Slavici se situează între cei doi poli: opera sa este, fără îndoială, o pledoarie pentru feminitatea triumfătoare, dar și o demonstrație a bărbăției luptătoare. Scriitorul se apropie mai degrabă de ceea ce Otto
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
supranume. În literatura română, ca și în cea universală, alegerea unui titlu alcătuit dintr-un nume feminin a reprezentat o cheie de lectură greșită. Cititorul a parcurs Duduca Mamuca, Adela, Rusoaica și a descoperit poveștile unor personaje masculine în care femininul e un accesoriu facil. Nu se poate spune același lucru despre Elena, Mara, Pădureanca, Doamna Chiajna, Zvetlana, Enigma Otiliei, Ioana, Domnișoara Cristina sau Maitreyi... Scopul utilizării unui asemenea prenume-titlu rămâne cel de a atrage spre text acea categorie de cititori
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
din motive de spațiu, a cîtorva autori: Al. Zub, Mituri istoriografice în România ultimei jumătăți de secol; Petre Guran, Colectivizarea, între mit și realitate; Antoaneta Tănăsescu, Un Făt-Frumos de laborator omul nou; Zoe Petre, Promovarea femeii sau despre destructurarea sexului feminin; Daniel Barbu, Un mit al totalitarismului colectivismul; Adrian Cioroianu, Lumina vine de la Răsărit; Sanda I. Ducaru, Religia cincinală. Funcțiile sărbătorilor comuniste; Sorin Șerban, Ilegaliștii; Cristina Petrescu, Vizitele de lucru, un ritual al "epocii de aur". Titlurile sînt elocvente pentru tiparele
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
vorbește rațiunii mele, lumea nu mai este guvernată de o Providență, este în esență rea, profund absurdă, iar Creația este visul unei inteligențe oarbe sau jocul unui principiu lipsit de morală 205. O anume consolare pare să găsească în Eternul Feminin: "Vreau ca principiul feminin să guverneze întemeierea Cetății viitoare"206. Și vestește acest miraj fiind convins că este "unul dintre profeții vremii noastre", sigur în mod irefragabil de previziunea sa: "Ceea ce afirm nu este o utopie, este un adevăr pe
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
trebui să ieșim din Istorie și vom ieși numai prin mijlocirea femeilor, dominarea femeilor ne va elibera de sub tutela sa și îi va ridica ipoteca 208. Este bine cu toate acestea să nu ne facem iluzii: nu doar pentru că eternul feminin este în esență schimbător, ci pentru că nu există vreun raționament al lui Caraco care să nu ascundă in cauda venenum. Exaltarea principiului feminin se transformă în respingerea femeii în carne și oase, așadar a sexului și a vieții. Adevărul iese
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
feminin se organizează În Ungaria, unde echipa noastră ocupă locul al VIII-lea; * 1984 - la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, echipa noastră masculină obține medalia de bronz. După o perioadă de glorie pe care a avut-o handbalul românesc, atât la feminin, cât și la masculin, În care au reușit să obțină rezultate de mare prestigiu internațional, aducând țării noastre nu mai puțin de 7 titluri de campioni mondiali, 5 cupe ale Campionilor Europeni, 3 medalii la Jocurile Olimpice și alte rezultate deosebite
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
http://www.frh.ro, autor prof. Constantin Pilică Popescu) 42 MEDALII: 19 DE AUR, 10 DE ARGINT ȘI 13 DE BRONZ S E N I O R I - 16 medalii 7 MEDALII DE AUR - CAMPIONI MONDIALI - SENIORI 4 MASCULIN 3 FEMININ 3 MEDALII DE ARGINT - VICECAMPIONI MONDIALI - SENIORI 1 MASCULIN 2 FEMININ 2 MEDALII DE BRONZ LA CAMPIONATE MONDIALE - SENIORI 4 MEDALII LA JOCURILE OLIMPICE - SENIORI ARGINT: 1976, BRONZ: 1972, 1980, 1984 T I N E R E T - 7 medalii
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
19 DE AUR, 10 DE ARGINT ȘI 13 DE BRONZ S E N I O R I - 16 medalii 7 MEDALII DE AUR - CAMPIONI MONDIALI - SENIORI 4 MASCULIN 3 FEMININ 3 MEDALII DE ARGINT - VICECAMPIONI MONDIALI - SENIORI 1 MASCULIN 2 FEMININ 2 MEDALII DE BRONZ LA CAMPIONATE MONDIALE - SENIORI 4 MEDALII LA JOCURILE OLIMPICE - SENIORI ARGINT: 1976, BRONZ: 1972, 1980, 1984 T I N E R E T - 7 medalii 2 MEDALII DE AUR - CAMPIONI MONDIALI TINERET - FEMININ 2 MEDALII DE
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
1 MASCULIN 2 FEMININ 2 MEDALII DE BRONZ LA CAMPIONATE MONDIALE - SENIORI 4 MEDALII LA JOCURILE OLIMPICE - SENIORI ARGINT: 1976, BRONZ: 1972, 1980, 1984 T I N E R E T - 7 medalii 2 MEDALII DE AUR - CAMPIONI MONDIALI TINERET - FEMININ 2 MEDALII DE AUR - CAMPIONI EUROPENI - TINERET 2 MEDALII DE BRONZ - C.M. FEMININ DE TINERET 1 MEDALIE BRONZ - C.E. FEMININ TINERET J U N I O A R E - 4 medalii 1 MEDALIE DE BRONZ LA C.M. JUNIOARE 1 MEDALIE
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
C.M. JUNIOARE 1 MEDALIE DE AUR - CAMPIONI EUROPENI - JUNIOARE 2 MEDALIE DE ARGINT - VICECAMPIONI EUROPENI - JUNIOARE U N I V E R S I T A R I - 15 medalii 7 MEDALII DE AUR - CAMPIONI MONDIALI - UNIVERISTARI 6 MASCULIN 1 FEMININ 4 MEDALII DE ARGINT - VICECAMPIONI MONDIALI - UNIV. 2 MASCULIN 2 FEMININ 4 MEDALII DE BRONZ LA CAMPIONATE MONDIALE - UNIV. 2 MASCULIN 2 FEMININ 16 ECHIPE DE CLUB CÂȘTIGĂTOARE DE CUPE EUROPENE 23 TITLURI DE CAMPIONI BALCANICI SENIORI - TINERET 27 MEDALII
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
DE ARGINT - VICECAMPIONI EUROPENI - JUNIOARE U N I V E R S I T A R I - 15 medalii 7 MEDALII DE AUR - CAMPIONI MONDIALI - UNIVERISTARI 6 MASCULIN 1 FEMININ 4 MEDALII DE ARGINT - VICECAMPIONI MONDIALI - UNIV. 2 MASCULIN 2 FEMININ 4 MEDALII DE BRONZ LA CAMPIONATE MONDIALE - UNIV. 2 MASCULIN 2 FEMININ 16 ECHIPE DE CLUB CÂȘTIGĂTOARE DE CUPE EUROPENE 23 TITLURI DE CAMPIONI BALCANICI SENIORI - TINERET 27 MEDALII LA CAMPIONATELE MONDIALE, EUROPENE ȘI J.O. SENIORI - TINERET - JUNIORI Echipele
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
I T A R I - 15 medalii 7 MEDALII DE AUR - CAMPIONI MONDIALI - UNIVERISTARI 6 MASCULIN 1 FEMININ 4 MEDALII DE ARGINT - VICECAMPIONI MONDIALI - UNIV. 2 MASCULIN 2 FEMININ 4 MEDALII DE BRONZ LA CAMPIONATE MONDIALE - UNIV. 2 MASCULIN 2 FEMININ 16 ECHIPE DE CLUB CÂȘTIGĂTOARE DE CUPE EUROPENE 23 TITLURI DE CAMPIONI BALCANICI SENIORI - TINERET 27 MEDALII LA CAMPIONATELE MONDIALE, EUROPENE ȘI J.O. SENIORI - TINERET - JUNIORI Echipele naționale de seniori și senioare ale României au cucerit 16 medalii * 4
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de Bronz (1967, 1990) C.M. Senioare 5 MEDALII 3 Medalii de Aur (1956, 1960, 1962) 2 Medalii de Argint (1973, 2005) J.O. Seniori 4 MEDALII 1 Medalie de Argint (1976) 3 Medalii de Bronz (1972, 1980, 1984) C.M. Tineret - feminin 4 MEDALII 2 Medalii de Aur (1995, 1999) 2 Medalii de Bronz (1977, 1997) C.M. Universitare Masculin 10 MEDALII 6 Medalii de Aur (1973, 1975, 1979, 1981, 1984, 1987) 2 Medalii de Argint (1968, 1990) 2 Medalii de Bronz (1963
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
4 medalii la C.M. Tineret (feminin) 15 medalii la C.M. Universitare (masculin și feminin) 3 medalii la C.E. Tineret (feminin) 3 medalii la C.E. Juniori (feminin) 1 medalie la C.M. Juniori (feminin) ECHIPE DE CLUB CĂȘTIGĂTOARE DE CUPE EUROPENE 19612006 FEMININ 1. 1961 Cupa Campionilor = ȘTIINȚA București 2. 1964 Cupa Campionilor = RAPID București 3. 1984 Cupa I.H.F. = CHIMISTUL Rm. Vâlcea 4. 1989 Cupa Cupelor = ȘTIINȚA Bacău 5. 1989 Cupa I.H.F. = CHIMISTUL Rm. Vâlcea 6. 1993 Cupa I.H.F. = RAPID București 7. 1996
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
7-7.99 8-8.99 9-10 Apartenența de sex a copilului Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Masculin 36 22,1% 40 24,5% 38 23,3% 49 30,1% 163 100% Feminin 8 4,9% 26 15,9% 48 29,3% 82 50,0% 164 100% Total 44 13,5% 66 20,2% 86 26,3% 131 40,1% 327 100% În primii trei ani ai ciclului gimnazial, fetele au medii sub
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
32 ACOMODARE 24 2,29 89 2,36 52 2,67 165 2,45 COOPERARE 24 1,75 89 1,71 53 1,34 166 1,60 SENSIBILITATE 24 1,38 89 1,42 53 1,45 166 1,42 Feminin N Media N Media N Media N Media AUTONOMIE 24 1,62 76 1,51 66 1,41 166 1,49 ACOMODARE 24 2,00 76 2,25 66 2,45 166 2,30 COOPERARE 24 1,83 76 1
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mult asupra valorilor educative ale momentului, indiferent de apartenența de sex a copilului. În cazul taților apare un accent mai puternic asupra expresivității în ceea ce le privește pe fete și pe autoreglare în cazul băieților. Imaginea tradițională a rolului masculin/feminin pare a fi păstrată mai mult de către bărbați. În ceea ce privește legătura cu reușita școlară, opțiunile celor doi părinți pentru cooperare și expresivitate se modifică în funcție de performanțele copiilor în același sens ca și în cazul analizei nediferențiată pe sexe, cu excepția cerințelor ridicate
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a copilului Ponderea opțiunilor pentru facultate Media generală 5-7 sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Total Sexul copilului N DA N DA N DA N DA N DA Masculin 36 19% 40 40% 37 81% 48 98% 164 62% Feminin 8 13% 25 36% 48 83% 81 95% 166 78% Total 44 18% 66 38% 86 83% 133 96% Fetele sînt în mai mare măsură "destinate" carierei universitate de către mame. Dacă analizăm relația mai sus amintită în categoriile de reușită
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de înțelegere, receptivitate? Uneori da, alteori nu + De obicei, nu De obicei, da Întotdeauna Total Sexul Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Masculin 24 14,5% 89 53,6% 53 31,9% 166 100% Feminin 24 14,5% 76 45,8% 66 39,8% 166 100% Total 48 14,5% 165 49,7% 119 35,8% 332 100% TABELUL 2.6. Asocierea dintre apartenența de sex a copilului și percepția mamelor asupra autorității pe care
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Puțină sau foarte puțină Moderată Multă Foarte multă Total Sexul Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Frecv. % pe linii Masculin 20 12,1% 67 40,6% 59 35,8% 19 11,5% 165 100% Feminin 16 9,7% 67 40,6% 62 37,6% 20 12,1% 165 100% Total 36 10,9% 134 40,6% 121 36,7% 39 11,8% 330 100% TABELUL 2.7. Mediile indicatorilor obiectivelor educative în funcție de sexul copilului și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
2,34 18 1,94 165 2,45 COOPERARE 20 1,55 67 1,64 59 1,54 19 1,63 166 1,60 SENSIBILITATE 20 1,10 67 1,31 59 1,56 19 1,74 166 1,42 Feminin N Media N Media N Media N Media N Media AUTONOMIE 16 1,44 67 1,57 62 1,45 20 1,35 166 1,49 ACOMODARE 16 2,13 67 2,27 62 2,32 20 2,50 166
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Nr. Med. Indicatorul susținere 160 13,28 102 14,55 40 11,88 308 13,5 TABELUL 3.10. Valorile medii ale indicatorului sintetic al susținerii familiale în funcție de apartenența de sex a copilului Apartenența de sex a copilului Total Masculin Feminin MAMA Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Indicatorul susținere 165 14,12 166 18,35 337 16,21 TATA Nr. Med. Nr. Med. Nr. Med. Indicatorul susținere 148 15,27 155 11,87 308 13,53 TABELUL 3.11. Valorile
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]