2,721 matches
-
eliberatoare și emancipatoare, la consolidarea paradigmei masculine dominante. Aceasta este, în realitate, scena pe care încă jucăm, mai mult sau mai puțin reușit, rolurile de gen. Cu alte cuvinte, nu ieșim din paradigma dominației masculine pe care, de pe anumite poziții feministe și de justiție socială, o criticăm. Acesta este un fenomen tipic pentru culturile predominant patriarhale/masculine, unde inegalitățile și asimetriile de gen se perpetuează într-o formă mai subtilă și paradoxală, chiar prin mijlocirea idealului egalității de gen. Însăși ideea
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a legitimității alegerii unei anumite profesii, specializări sau promovare în carieră, ca și în privința creației științifice, a producerii cunoașterii. Mulți dintre autori/autoare au fondat școli și instituții, și-au asumat funcții de conducere, s-au implicat în mișcări civice feministe sau în politică, devenind adevărați agenți ai schimbării. La majoritatea autoarelor poate fi identificată voința de autonomie, independență, de conștientizare a obstacolelor, dar accentul este pus pe felul cum le-au depășit și pe rolul emancipator al școlarizării, al educației
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Harriet Silius). • Se pare că în facultate profesorii noștri au crezut cu putere în faptul că întreaga filosofie (poate chiar întreaga cunoaștere) trebuie să fie produsul gândirii și experienței masculine, contribuțiile feminine fiind rare și subestimate. Despre contribuțiile gândirii filosofice feministe, care valorifică specificitatea experiențelor feminine, nu am aflat decât la începutul aniilor '90, la câțiva ani de la terminarea facultății (Nicoleta Turliuc). • [...] mama mi-a răspuns că viața băieților este mai ușoară, că femeile suferă mai mult în această lume. Așadar
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
orice dubiu. De ce am accepta mai degrabă (pentru a câta oară o citez?) "nu te naști, ci devii femeie" și natura de construct cultural a feminității, pe care oricât am suci-o și am transforma-o în "armă de luptă" feministă, tot construct rămâne, eventual unul reciclat, și nu am accepta natura intelectual-spirituală a minții androgine propusă de Virginia? (Dana Bădulescu). Dincolo de predeterminări sociale și culturale sau despre flexibilitatea rolurilor și relațiilor de gen: În cadrul stagiilor universitare efectuate la Konstanz sau
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
autoarele bugetul de timp în cuplu? Cum realizează echilibrul între profesie-familie-viață personală? Care sunt mecanismele sociale, culturale și politice care contribuie la conservarea diviziunii sexuate și inegalitare a muncii din sfera vieții publice și private? Încă din anii 1970, studiile feministe și cercetările cu privire la dinamica relațiilor sociale dintre sexe arată că este nevoie să privim problematica egalității între femei și bărbați la intersecția dintre spațiul public și cel privat pentru că inegalitățile din zona vieții private se proiectează, inevitabil, și se consolidează
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
este cel care ține de ceea ce numim capacitarea economică a femeilor, dar și valorizarea lor ca producătoare de cunoaștere. Astfel, conștiente de capcanele dependenței economice, de valorizarea femeilor mai degrabă ca și corp și nu ca minte, în societățile patriarhale, feministele fac tot posiblilul pentru ca în viața lor de zi cu zi să spargă aceste capcane. Se aruncă astfel în vârtejul carierei (independență economică, creșterea stimei de sine) nu doar de dragul acesteia, ci fiind conștiente că numai așa vor putea intra
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cont de experiențele celor care au deținut monopolul puterii normative. Oferta de muncă se pretinde neutră la gen, dar în practică se consideră că cei care lucrează nu trebuie să aibă grijă de copii. Dacă femeile conduceau societatea, susțin teoreticienele feministe, de bună seamă găseau ele fonduri să aranjeze ca serviciul și copiii să poată coexista. (...) Egalitatea nu se reduce doar la șansa să urmezi roluri [și cariere] definite de bărbați, ci să creezi roluri definite de femei sau roluri androgine
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de pregnant în mișcare [este vorba despre mișcarea Solidarnosc], încât eu care, în această perioadă, am fost atât de bine primită de militanți(te) și dirigenți(te) - la domiciliul lor, ca și în reuniuni - am ajuns să-mi ascund convingerile feministe, urmare a unor episoade în care am văzut uși închizându-se după ce mi-am mărturisit aceste convingeri (Jacqueline Heinen). Despre fenomenul "plafonul de sticlă"28 în organizații/universități: ...analizam evoluția numărului de cadre didactice din Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" în
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
băga în ochii cuiva) doar o singură latură a inechității apare mai mult ca frustrant generând reacții de respingere. Feminismul s-a născut alături și în siajul atâtor mișcări și ideologii eliberatoare și egalizatoare social, lucru demn de toată stima, feminiștii și feministele militând alături de mișcările antisegregare și progresiste. Dar atunci când dorește să se transforme în mainstream intelectual pare a căpăta aceleași obiceiuri autoritare ca și cultura pe care dorește să o înlocuiască. La fel, cum în copilăria și tinerețea mea
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ochii cuiva) doar o singură latură a inechității apare mai mult ca frustrant generând reacții de respingere. Feminismul s-a născut alături și în siajul atâtor mișcări și ideologii eliberatoare și egalizatoare social, lucru demn de toată stima, feminiștii și feministele militând alături de mișcările antisegregare și progresiste. Dar atunci când dorește să se transforme în mainstream intelectual pare a căpăta aceleași obiceiuri autoritare ca și cultura pe care dorește să o înlocuiască. La fel, cum în copilăria și tinerețea mea mama și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
fiind practic legați de mâini și de picioare. Sunt doar excepții cazurile în care tații primesc copiii sau pot într-adevăr să mai interacționeze cursiv cu ei (Tudor Pitulac). La ce bun feminismul și studiile de gen? Cum am devenit feministă? De ce iubesc feminismul?: În condițiile acestea, nu e nici o surpriză că am apelat la proceduri subversive de-a dreptul pentru a preda studii de gen (...). Primele cursuri pe care le-am propus la Catedra de Engleză a UVT au intrat
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cunoaștere autentică. Mi-au mărturisit că au învățat să se raporteze altfel la colegii lor, să îi asculte cu interes, să absoarbă alte perspective, să creeze acel spațiu mental ospitalier pentru diversitate și alteritate (Reghina Dascăl). • În 1986, Institutul Studiilor Feministe a debutat la Universitatea Åbo Akademi, prima din Finlanda. A avut trei cauze. Studentele au cerut ore despre teme feministe. Un grup de cercetători au început să se adune pentru a discuta întrebările de cercetare ce necesitau cunoștințe despre feminism
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
să absoarbă alte perspective, să creeze acel spațiu mental ospitalier pentru diversitate și alteritate (Reghina Dascăl). • În 1986, Institutul Studiilor Feministe a debutat la Universitatea Åbo Akademi, prima din Finlanda. A avut trei cauze. Studentele au cerut ore despre teme feministe. Un grup de cercetători au început să se adune pentru a discuta întrebările de cercetare ce necesitau cunoștințe despre feminism. M-am alăturat acestei asociații bilingve de femei din aria științelor care a fost activă spre sfârșitul anilor 1980 și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
care a fost activă spre sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990. A treia origine a centrului a fost o colecție de cărți și literatura gri adunată de la 1950 încoace de către femeile academicieni din cadrul și din exteriorul universității. Studiile academice feministe au devenit casa mea pentru următoarele trei decenii (...) În anii 1990, Studiile Feministe au fost apărate de diferite atacuri și s-au dezvoltat. Am încercat să ne instituționalizăm cât de mult posibil întrucât eram convinse că pozițiile permanente reprezentau cea
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
treia origine a centrului a fost o colecție de cărți și literatura gri adunată de la 1950 încoace de către femeile academicieni din cadrul și din exteriorul universității. Studiile academice feministe au devenit casa mea pentru următoarele trei decenii (...) În anii 1990, Studiile Feministe au fost apărate de diferite atacuri și s-au dezvoltat. Am încercat să ne instituționalizăm cât de mult posibil întrucât eram convinse că pozițiile permanente reprezentau cea mai bună garanție împotriva anti- feminismului care era foarte activ. Ne-am implicat
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
diferite atacuri și s-au dezvoltat. Am încercat să ne instituționalizăm cât de mult posibil întrucât eram convinse că pozițiile permanente reprezentau cea mai bună garanție împotriva anti- feminismului care era foarte activ. Ne-am implicat în cooperarea nordică. Studiile Feministe erau mai mari, mai vechi și mai bine stabilite în Suedia, Norvegia și Danemarca. Cooperarea era extrem de importantă pentru noi. Am prezentat inițiativa Institutului Nordic pentru cercetarea genului (NIKK) (Harriet Silius). • Echipele se schimbă și, de asemenea, sensibilitatea indivizilor față de
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mână, aveam astfel ocazia să și pun în practică ceea ce scriam în teză. Așa am intrat în contact cu criticile dure aduse feminismului academic (sau de salon cum i se mai spune în sens peiorativ), cu prejudecățile și stereotipurile atașate feministelor, dar și cu falsa condescendență cu care suntem tratate în unele medii intelectuale. Am învățat de la doamna Miroiu să nu mă las afectată de falsitatea unei lumi la care visasem, cel puțin din prisma înțelegerii reale a inegalităților de gen
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mi-a dat lentile de gen prin care să cunosc și să prețuiesc oamenii așa cum sunt ei cu adevărat. Iubesc feminismul pentru că mă învăță să încep să mă iubesc pe mine și pe fetița în palton verde! (Cristina Rădoi). Opțiuni feministe la masculin: Așa am devenit feminist. Citindu-i pe Eminescu, Mirecea Eliade (de-ar ști mama...) sau Cioran. Am realizat că trăisem într-un turn de fildeș în care "ce nu vă convine, aveți drepturi!" căpăta un cu totul alt
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Hommes-Femmes. Toutes les différences", în Le Point, 932, 1990. Giust-Desprairies, F., "Raconter sa vie: la quête ontologique du sujet contemporain", în Revue Internationale de psychosociologie. Récits de vie et histoire sociale, nr. 14, 2000. Grünberg, L., (R)evoluții în sociologia feministă. Repere teoretice, contexte românești, Editura Polirom, Iași, 2002. Grünberg, Laura, "Gen și societate", în Lazăr Vlăsceanu (coord)., Sociologie, Editura Polirom, Iași, 2010. Hochschild, A. R., The time bind: When work becomes home and home becomes work, Henry Holt, New York, 1997
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Gatens, Feminism și filosofie. Perspective asupra diferenței și egalității, Editura Polirom, Iași, 2001. Miroiu, Mihaela, " Despre politica "ultimei inegalități"", în Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, 2004. Niskanen, Kirsti and Christina Florin (eds), Föregångarna. Kvinnliga professorer om liv, makt och vetenskap. [The pioneers. Women professors on life, power and science] Stockholm, SNS, 2010. Nye, F.I., Gecas, V., "The Role Concept: Rewiew and Delineation", în
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
menționăm: A Gendered Perspective On Romanian Civil-Military Relations Female Engagement Teams-A Bridge Between Traditionaland Cosmopolitan Militaries (2015); The ineffective response of international organization sconcerning the militarization of women's lives Forthcoming (2012). Harriet SILIUS (n. 1948) este profesoară de Studii Feministe și coordonatoarea Institutului Studiilor Feministe la Universitatea Åbo Akademi, Finlanda. A publicat cărți și articole despre femeile în profesiile juridice, munca empirică în serviciile sociale din statul finlandez și statele europene, contractele genurilor, politica de cercetare în Uniunea Europeana, studiile feministe
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Romanian Civil-Military Relations Female Engagement Teams-A Bridge Between Traditionaland Cosmopolitan Militaries (2015); The ineffective response of international organization sconcerning the militarization of women's lives Forthcoming (2012). Harriet SILIUS (n. 1948) este profesoară de Studii Feministe și coordonatoarea Institutului Studiilor Feministe la Universitatea Åbo Akademi, Finlanda. A publicat cărți și articole despre femeile în profesiile juridice, munca empirică în serviciile sociale din statul finlandez și statele europene, contractele genurilor, politica de cercetare în Uniunea Europeana, studiile feministe în Europa, metodologia cercetării (citirea
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Feministe și coordonatoarea Institutului Studiilor Feministe la Universitatea Åbo Akademi, Finlanda. A publicat cărți și articole despre femeile în profesiile juridice, munca empirică în serviciile sociale din statul finlandez și statele europene, contractele genurilor, politica de cercetare în Uniunea Europeana, studiile feministe în Europa, metodologia cercetării (citirea narațiunilor; etică). Arnaldo SPALLACCI (n. 1948) este sociolog, Centrul de Studii despre Gen și Educație (CSGE), Universitatea din Bologna, Italia. Teme de cercetare actuale: identitatea masculină contemporană, stereotipuri de gen, consum cultural, experiența școlară a
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
sur la place publique. 8 Gaulejac, V., "Identité narrative", în Barus-Michel, J., Enriquez, E., Lévy, A. (sous la direction de), Vocabulaire de psychosociologie, références et positions, Ėdition Érès, Paris, 2002, p. 177. 9 M. Miroiu, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 71. 10 M. S. Okin, " Le genre, le public et le privé", în T. H. Ballmer-Cao, V. Mottier, L. Sgier (eds.), Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000, pp. 345-347. 11 Mihaela
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
p. 71. 10 M. S. Okin, " Le genre, le public et le privé", în T. H. Ballmer-Cao, V. Mottier, L. Sgier (eds.), Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000, pp. 345-347. 11 Mihaela Miroiu, Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană, Editura Alternative, București, 1995, p. 18. 12 T. Carver, "Théories politiques féministes et théories postmodernes du genre", în T. H. Ballmer-Cao, V. Mottier, L. Sgier (eds.), Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]