2,707 matches
-
dimensiuni relaționând una cu cealaltă și legitimându-se reciproc. Astfel încât, dincolo de considerațiile generale privind aceste două problematici, redactate separat, introducerea în spațiul românesc s-a efectuat în mod simultan în cele două domenii, interdependența lor făcând necesar acest lucru. Critica feministă a distincției public/privat Introdusă pentru prima oară de feminismul radical, deviza „The personal is political 1” a fost interpretată în mod diferit, iar criticile feministe au generat o diversitate de abordări ale acestei problematici. S-a urmărit în principal
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în mod simultan în cele două domenii, interdependența lor făcând necesar acest lucru. Critica feministă a distincției public/privat Introdusă pentru prima oară de feminismul radical, deviza „The personal is political 1” a fost interpretată în mod diferit, iar criticile feministe au generat o diversitate de abordări ale acestei problematici. S-a urmărit în principal conceptualizarea unei relații de interdependență între planul privat și cel public, precum și investigarea consecințelor pe care teoretizarea anterioară le-a avut asupra femeilor. Într-o interpretare
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în ceea ce privește soluțiile și modalitățile de analiză ale acestei problematici. Ceea ce constituie punctul lor comun este investigarea efectelor pe care paradigma actuală le are asupra femeilor, precum și afirmarea necesității conceptualizării unei relații de interdependență între sfera publică și cea privată. Critica feministă a distincției natură/cultură Distincția dintre spațiul public și cel privat a fost legitimată suplimentar prin apelul la dihotomia natură/cultură. Datorită asocierii predominante a femeilor cu natura, experiențele lor au fost devalorizate și atribuite unei sfere private ignorate în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
trebuie păstrată. Accesul femeilor în sfera culturii și în viața publică ar conduce spre o societate artificială unde femeile devin bărbați (Gatens, 2001, p. 44-49). Rousseau nu este singurul filosof care prezintă argumente similare cu ale lui Aristotel. Unele studii feministe, precum cel al Virginiei Held, atrag atenția asupra asocierii femeilor cu natura și emotivitatea, iar a bărbaților cu rațiunea și spațiul public, asociere pe care o identifică în operele lui Hegel, Hobbes, Kant (Held, 1990, p. 321-337). S-a considerat
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
a bărbaților cu rațiunea și spațiul public, asociere pe care o identifică în operele lui Hegel, Hobbes, Kant (Held, 1990, p. 321-337). S-a considerat, de asemenea, că tradiția liberală a păstrat dihotomia natură/cultură, aspect analizat în cadrul diferitelor abordări feministe (Held, 1990, p. 321-337; Anthony, 2000, p. 8-13). Pe de altă parte, feminismul postmodernist a afirmat că orice referință la natură este o încercare de dominație a femeilor și a respins un astfel de demers. Apelul la natură nu este
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Femeile sunt considerate mai apropiate de natură, dacă nu chiar aparținând aproape total sferei naturale, în virtutea trăsăturilor biologice care le permit să trăiască experiența maternității, să dea viață, să alăpteze. Ceea ce trebuie reținut în cazul analizei de față este poziția feministă conform căreia asocierea predominantă a femeilor cu natura într-un raport ierarhic față de cultură este atât discriminatoare în sine, prin legitimitatea suplimentară pe care o furnizează distincției public/privat, cât și prin consecințele sale. Dihotomiile privat/public și natură/cultură
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
asumarea crescută a muncilor casnice de către femei și la îngreunarea accesului lor în poziții cu putere de decizie. Muncile domestice și accesul femeilor în poziții de putere. Dubla zi de muncă Problematica muncilor casnice s-a aflat în atenția preocupărilor feministe, în special, începând cu anii ’60 și ’70, odată cu publicarea de către Betty Friedan a studiului The Feminine Mystique. O prejudecată comună susține existența unei aversiuni feministe față de muncile casnice. După cum se va putea constata în finalul acestei lucrări, această presupoziție
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
putere. Dubla zi de muncă Problematica muncilor casnice s-a aflat în atenția preocupărilor feministe, în special, începând cu anii ’60 și ’70, odată cu publicarea de către Betty Friedan a studiului The Feminine Mystique. O prejudecată comună susține existența unei aversiuni feministe față de muncile casnice. După cum se va putea constata în finalul acestei lucrări, această presupoziție este falsă. Diferite studii feministe au tratat tocmai valoarea scăzută atribuită acestui tip de activități, propunându-și să afirme necesitatea valorizării lor în plan public (Held
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
anii ’60 și ’70, odată cu publicarea de către Betty Friedan a studiului The Feminine Mystique. O prejudecată comună susține existența unei aversiuni feministe față de muncile casnice. După cum se va putea constata în finalul acestei lucrări, această presupoziție este falsă. Diferite studii feministe au tratat tocmai valoarea scăzută atribuită acestui tip de activități, propunându-și să afirme necesitatea valorizării lor în plan public (Held, 1990, p. 321-337; Whitbeck, 1989, p. 64-88; Tronto, 1993, p. 157-180). Cum afectează viziunea dihotomică natură/cultură și privat
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
a muncilor femeilor și posibilele consecințe ale unei prezențe crescute a femeilor în planul politic reprezentativ? Fără pretenția de a trata exhaustiv acest subiect, voi aborda două problematici. Într-o primă parte, voi evidenția câteva modalități în care diferite lucrări feministe propun revalorizarea muncilor femeilor. O a doua parte a acestui subcapitol va trata concis problematica femeilor-lider în încercarea de a arăta cum interpretează diferite studii acest aspect. Având în vedere că femeile au fost preponderent asociate cu o sferă naturală
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
concis problematica femeilor-lider în încercarea de a arăta cum interpretează diferite studii acest aspect. Având în vedere că femeile au fost preponderent asociate cu o sferă naturală devalorizată și cu activități legate în principal de maternitate și grijă, numeroase studii feministe s-au centrat în jurul acestor teme, analizând modul în care au fost teoretizate familia, corpul, maternitatea și grija, propunând noi perspective asupra lor. Conceptul de corp și cel de biologie sunt teme recurente în teoria feministă (Jaggar, 1989, p. 21-42
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și grijă, numeroase studii feministe s-au centrat în jurul acestor teme, analizând modul în care au fost teoretizate familia, corpul, maternitatea și grija, propunând noi perspective asupra lor. Conceptul de corp și cel de biologie sunt teme recurente în teoria feministă (Jaggar, 1989, p. 21-42; Anthony, 2000, p. 8-14; Held, 1990, p. 337-344). Alison Jaggar critică perceperea biologiei ca aparținând regnului animal și separarea strictă a acesteia de raționalitatea umană. Biologia reproductivă și în special creșterea copiilor sunt un exemplu elocvent
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
interdependente, existente nu numai între părinte și copil, cel din urmă necesitând atenția și grija mai multor adulți pe parcursul dezvoltării sale și devenind la rândul său îngrijitor (Jaggar, 1989, p. 21-42; Whitbeck, 1989, p. 64-88). O primă preocupare a studiilor feministe au constituit-o, astfel, maternitatea și familia. Familia nu este un factor contingent, ci constitutiv, în absența ei orice formare și dezvoltare individuală devenind imposibilă. Elshtain propune o „salvare a vieții de zi cu zi”, o recunoaștere a avantajelor și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
publice și nici nu va putea fi instituționalizat. O teorie fundamentată pe practica grijii este viciată prin identificarea acesteia cu protecția unilaterală, prin considerarea ei ca serviciu gratuit (Tronto, 1993, p. 157-180). Se pot sintetiza, astfel, anumite scopuri ale teoriilor feministe: valorizarea maternității, în special, și a activităților de îngrijire, în general, cu o dublă miză: scoaterea acestor activități din sfera exclusiv feminină și aducerea lor în plan public și politic. În încheierea acestui studiu, mă voi referi succint la problematica
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
acestui studiu o reprezintă cauzele accesului îngreunat al femeilor la poziții cu putere de decizie, subreprezentarea lor în plan politic constituind una dintre consecințele modelelor culturale românești. Într-o primă parte a studiului au fost expuse poziții ale diferitelor abordări feministe față de distincția privat/public și natură/cultură și relevanța pe care aceste teme o au din perspectiva de gen. Pe fondul unei reveniri a valorilor tradiționale conservatoare și naționaliste în cadrul tranziției românești, am considerat necesară o scurtă analiză a pozițiilor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
fondul unei reveniri a valorilor tradiționale conservatoare și naționaliste în cadrul tranziției românești, am considerat necesară o scurtă analiză a pozițiilor conservatorismului și naționalismului românesc de sfârșit de secol XIX-început de secol XX cu privire la cele două dihotomii analizate. Ceea ce afirmă criticile feministe este necesitatea conceptualizării unei relații de interdependență dintre spațiul public și cel privat, altfel activitățile și experiențele femeilor continuând să fie devalorizate. Consecințele în plan românesc ale viziunii dihotomice de tip privat versus public și natură versus cultură au fost
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în spațiul privat, acestea conducând la o subreprezentare a femeilor și a intereselor lor specifice în politică. Partea finală a demersului meu abordează o revalorizare a muncilor femeilor și, prin extensie, a femeilor în poziții de conducere, din perspectiva studiilor feministe. Diferite studii atestă faptul că o reconceptualizare a relațiilor în cadrul familiei și o prezență crescută a femeilor în corpuri reprezentative influențează în mod pozitiv modalitatea în care problemele lor ajung pe agenda publică și în care femeile ajung să se
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
grup cu interese distincte. Această lucrare se adresează însă în principal cauzelor lipsei de reprezentativitate a femeilor și analizei lor critice, astfel încât această ultimă secțiune are un caracter asumat concis și orientativ. În cadrul acestui studiu au fost analizate din perspectiva feministă consecințele unei viziuni dihotomice a relațiilor dintre spațiul privat/public și natură/cultură. Până când interdependența dintre aceste dimensiuni nu va fi actualizată prin politici publice, accesul femeilor la poziții de putere, în special în sfera politică, va rămâne problematic, interesele
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
construcția statului modern”, în Bucur, Maria; Miroiu, Mihaela (coord.), Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași, 2002a. Miroiu, Mihaela, Convenio. Despre natură, femei și morală, Editura Polirom, Iași, 2002b. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004. Moulton, Janice; Rainone, Francine, „Women’s work and sex roles”, în Gould, Carol (coord.), Beyond Domination (New Feminist Perspectives Series), Rowman & Littlefield Publishers Inc., New Jersey, 1989. Nicholson, Linda, „Feminist theory: The private and the public
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
femei în tranziția românească este lipsa resurselor necesare formării grupurilor de interese care să influențeze politicile publice. Cu alte cuvinte, grupurile sociale de femei nu creează știri „de scandal” vandabile și nici evenimente de presă care să crească audiența. Mișcarea feministă nu pune în pericol societatea și nu prezintă un potențial de violență demn de relatat în emisiunile de știri și de luat în seamă de către guvern. De asemenea, grupurile intelectuale din universități, preocupate de agenda feministă, nu se încadrează în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
să crească audiența. Mișcarea feministă nu pune în pericol societatea și nu prezintă un potențial de violență demn de relatat în emisiunile de știri și de luat în seamă de către guvern. De asemenea, grupurile intelectuale din universități, preocupate de agenda feministă, nu se încadrează în grupurile de prestigiu cultural 1 care să le dea girul pentru a fi acceptate pe piața ideilor cu priză la public. Tendințele corporatiste și diferențele de gen Corporatismul presupune existența unei relații între grupurile de interese
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
comuniste. Cealaltă componentă se leagă însă de dominația ideologiei de gen a statului hipermasculinizat. Consiliul Național al Femeilor percepea Partidul Comunist Român ca pe un „ocrotitor” și adera la ideologia acestuia, conservatoare la gen. În loc de concluzii: repere pentru o perspectivă feministă asupra reprezentării intereselor femeilor Aș vrea ca, în loc de concluzie, să ofer o scurtă formulare a unei perspective feministe asupra reprezentării politice a intereselor femeilor, care a fost în parte stimulată de analiza de față. Folosesc în mod conștient expresia „interese
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
percepea Partidul Comunist Român ca pe un „ocrotitor” și adera la ideologia acestuia, conservatoare la gen. În loc de concluzii: repere pentru o perspectivă feministă asupra reprezentării intereselor femeilor Aș vrea ca, în loc de concluzie, să ofer o scurtă formulare a unei perspective feministe asupra reprezentării politice a intereselor femeilor, care a fost în parte stimulată de analiza de față. Folosesc în mod conștient expresia „interese ale femeilor”, fără a intra în detalii privind numeroasele aspecte controversate ale acesteia 1. Sunt de acord că
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
experimenta însă o revoluție a genului prin care genul social ar deveni complet disociat de sexul biologic, iar biologia ar înceta cu adevărat să ne fie destin, această afirmație ar deveni falsă. Ipoteza rămâne însă posibilă, deocamdată, numai în planurile feministelor și feminiștilor. Bibliografietc "Bibliografie" Arhivele Naționale ale României, fond CC al PCR Cancelarie, 2.574, dosarele 101/1966, 102/1966, 120/1966, 181/1966, 188/1966. Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, 1 octombrie 1966, anul II, nr. 60. Consiliul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
o revoluție a genului prin care genul social ar deveni complet disociat de sexul biologic, iar biologia ar înceta cu adevărat să ne fie destin, această afirmație ar deveni falsă. Ipoteza rămâne însă posibilă, deocamdată, numai în planurile feministelor și feminiștilor. Bibliografietc "Bibliografie" Arhivele Naționale ale României, fond CC al PCR Cancelarie, 2.574, dosarele 101/1966, 102/1966, 120/1966, 181/1966, 188/1966. Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, 1 octombrie 1966, anul II, nr. 60. Consiliul Național pentru
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]