1,275 matches
-
etimologic, dovedindu-se a fi o încercare pentru conceptul de "produs literar", sau cel de "rezonanță literară". Vreau numai să sugerez că acest concept de "produs literar" nu este privilegiat în relațiile sale cu ceea ce continuă să aibă un statut fenomenologic. Mai degrabă este o relație dinamică stabilită între cele două părți care le ajută să se delimiteze de literatura tradiționalistă și deja canonizată a ficțiunii. Dar, folosind de acum încolo termenul de "jurnalism literar" narativ, nu intenționez să rezolv prin
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
literar narativ este un răspuns la o criză epistemologică, răsturnând sugestiile cercetării lui Connery menite să delimiteze genul prin ceea ce transmite, și nu prin modul cum transmite (prefață xiii-xiv). Eu cercetez nu numai ceea ce noi credem că știm despre lumea fenomenologică din jur, dar și modul cum aceste încercări de cunoaștere au fost promovate de criza epistemologică. În final, vom putea înțelege mai bine de ce au făcut apel jurnaliștii la această formă, sfidând curentul principal al practicii jurnalistice. Odată ce am putut
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Baldwin Longstreet cu Georgia Scenes 38 din 1830, ale cărui schițe au apărut inițial în ziare. În secolul al XVIII-lea tehnica scrierii romanești pentru texte din viața reală sau a unor texte care se doreau a avea un status fenomenologic a fost adusă în prim-plan de prietenia literară dintre Samuel Johnson 39 și James Boswell. Într-o scrisoare adresată de Johnson prietenului și confidentului său Hester Thrale, el spune că Boswell "are de gând să strângă material - despre ceva
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
răspuns speculativ. Ceea ce rămâne neclar este cât din elementele fantastice erau observate fenomenal "ca impresii din viața stranie a New Orleans-ului" și câte erau "visele lui din orașul tropical". Deci ceea ce rămâne neclar este momentul în care el părăsește impresiile fenomenologice individuale și fantastice pentru a se lăsă în voia speculațiilor onirice și a reveriei. În mod provocativ, Hearn folosea o tehnică prin care elimina spațiul tipografic dintre ceea ce ar fi putut să aibă un statut fenomenologic concret - în cazul articolului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care el părăsește impresiile fenomenologice individuale și fantastice pentru a se lăsă în voia speculațiilor onirice și a reveriei. În mod provocativ, Hearn folosea o tehnică prin care elimina spațiul tipografic dintre ceea ce ar fi putut să aibă un statut fenomenologic concret - în cazul articolului Y Porque este vorba de dialogul din introducere - și ceea ce este în mod clar un monolog interior sau altă inserție ficțională inventată sau derivând din reveriile lui. Este demn de remarcat faptul că în acest moment
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
transformări sociale și culturale majore și a unei stări de criză. Una din trăsăturile acestei crize a fost că jurnalismul literar narativ a recunoscut la un anume nivel imposibilitatea redării adecvate a lumii contingente și s-a confruntat cu fluiditatea fenomenologică sau cu ceea ce Mihail Bakhtin numea "prezentul neconcluziv" (39). Eforturile lor ar putea fi caracterizate ca o variație a "romanului" bakhtian și făceau parte dintr-o încercare de rezistență față de încercarea nemotivată de totalizare a analizei critice și de închidere
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
numea "prezentul neconcluziv" (39). Eforturile lor ar putea fi caracterizate ca o variație a "romanului" bakhtian și făceau parte dintr-o încercare de rezistență față de încercarea nemotivată de totalizare a analizei critice și de închidere, rezistență motivată de fluiditatea lumii fenomenologice. Oricât de dificilă ar fi fost o asemenea confruntare, jurnalismul literar narativ își dorea interpretări mai oneste ale lumii factuale care intrau în competiție cu afirmațiile critice general acceptate. O a doua trăsătură se referă la intențiile retorice ale stilului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
se detașează fundamental de orice subiectivitate, o condiție care era și mai exacerbată de transformările considerabile în plan social și cultural și a crizei din acea perioadă. În acest spațiu creat de aceste transformări, de o conștiință critică a fluidității fenomenologice și a alienării subiectivității - incluzînd-o pe cea a autorului, a persoanelor prezente în reportaj și a cititorilor - se oferea o deschidere prin care putea să-și facă apariția jurnalismul literar narativ în forma lui modernă, și care era o condiție
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fără să aibă vreo importanță cât de rigide vor fi convențiile, fie ele sociale, științifice, intelectuale, religioase ori estetice (romanța istorică este un exemplu al ultimei categorii), sau oricare combinație a lor. Literații naturaliști descoperă în calitatea aleatorie a lumii fenomenologice tema capriciului subiectului. Hamlin Garland, spre exemplu, încearcă să-și teoretizeze în Crumbling Idols propria literatură și să impună o balanță între cunoașterea existenței lumii înconjurătoare nemijlocite și contingente, pe de o parte, și existența acestei lumi înconjurătoare numai ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care aparținea lui Howard, pozițiile sale critice care reflectă un important moment de reflexivitate în creația nonficțională. La fel de important este faptul că aceste poziții reflectă o întreagă atitudine filosofică de rezistență față de inclinările totalizatoare ale modernismului. Pentru Garland indeterminarea lumii fenomenologice este reflectată în două observații pe care le face în Crumbling Idols, al cărui titlu este el însuși sugestiv pentru rezistența la critica totalizatoare: "Viața se schimbă mereu și literatura se schimbă și ea. Nu decade niciodată, se schimbă" (77
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în definiția lui Bakhtin este o "întrebare veșnică" ca rezultat al contactului "cu realitatea inconcluzivă a prezentului de zi cu zi". Realitatea contemporană a lui Bakhtin "era inconcluzivă și fluidă" pentru că sublinia reflectarea unui prezent indeterminat (Garland) și o lume fenomenologică așa cum o înțelege Nietzsche. Deci este remarcabil faptul că articolul din Scribner's anticipează poziția lui Bakhtin. Una din formele prozei bakhtiene care s-a dezvoltat, și care se află în opoziție cu structura romanului tradițional, este "nuvela" sau "narațiunea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și la Boylan realitatea, sau irealitatea realității, desfide status quo-ul dictat de un sistem critic închis, sau ceea ce Bakhtin caracterizează ca fiind "imaginea îndepărtată a trecutului absolut". În eforturile sale de documentare, jurnalismul literar narativ are curajul să afirme lumea fenomenologică care este în chip fundamental indeterminată și, făcând asta, nu o mai reînscrie într-o credință criptoteologică. Asemenea ambiții narative pot speria, ba chiar îngrozi, ceea ce face istorica inițiativă în jurnalismul literar narativ să devină un act de curaj față
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Asemenea ambiții narative pot speria, ba chiar îngrozi, ceea ce face istorica inițiativă în jurnalismul literar narativ să devină un act de curaj față în față cu critica criptoteologică esențializată. Pentru jurnalismul literar narativ, cu tendința lui de a reprezenta lumea fenomenologică particularizată, atât în caracteristicile ei, în spațialitatea ei inanimată și într-un anumit moment al timpului, "obiectul artistic al reprezentării a fost degradat la nivelul realității contemporane care este inconcluziv și fluid". Bakhtin și Zavarzadeh, împreună cu Garland și anonimul autor
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
are loc în spațiul în care operează jurnalismul literar narativ în mod deschis subiectiv, ceea ce duce în extrem la riscul de a aluneca în solipsism și o subiectivitate ascunsă direcționată în afară, aspirând să redea o narațiune despre fluiditatea experienței fenomenologice. Pentru Garlad rolul subiectivității se vede în următorul pasaj: "Arta, trebuie să insist, este un lucru individual - o problemă a unei persoane singure față în față cu anumite fapte și care își povestește relația sa individuală față de ele. Prima lui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de cercetare". Ceea ce noi alegem este "spunerea relațiilor noastre individuale" cu lumea, și Heisenberg, care a articulat Principiul Improbabilității în fizică a înțeles bine de ce subiectivitatea noastră dovedește numai o limitată deschidere spre experiența fenomenală. Și, într-adevăr, cronicarii lumii fenomenologice au putut observa de mult că așa stau lucrurile. Samuel Johnson o face în secolul al XVIII-lea când observă în Journey to the Western Islands of Scotland, o varietate timpurie de jurnalism literar narativ: "Vai de cel care nu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
acțiunile din jurnalismul literar narativ "sunt fenomene actuale din lume care sunt accesibile înțelegerii oamenilor obișnuiți și, care invers decât în romanul ficțional, există în afara coperților cărții. Subiectivitatea implicată în toate actele percepției umane a lumii externe nu elimină statutul fenomenologic concret al experienței transcrise" (226). Această observație face dreptate, spre exemplu, "faptelor" aflate în cimitirul din Garden City, Kansas, morminte conținând rămășițele familiei Cluter care a fost portretizată în In Cold Blood pentru că aceste fapte sunt martorii "statutului fenomenologic concret
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
statutul fenomenologic concret al experienței transcrise" (226). Această observație face dreptate, spre exemplu, "faptelor" aflate în cimitirul din Garden City, Kansas, morminte conținând rămășițele familiei Cluter care a fost portretizată în In Cold Blood pentru că aceste fapte sunt martorii "statutului fenomenologic concret al experienței transcrise". Alegerea este între admiterea faptului că avem de-a face cu un statut fenomonologic concret sau cu alunecarea în zona de siguranță a solipsismului conștiinței. În același timp, așa cum presupune implicit Zavarzadeh, statutul fenomenologic al experienței
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
martorii "statutului fenomenologic concret al experienței transcrise". Alegerea este între admiterea faptului că avem de-a face cu un statut fenomonologic concret sau cu alunecarea în zona de siguranță a solipsismului conștiinței. În același timp, așa cum presupune implicit Zavarzadeh, statutul fenomenologic al experienței transcrise nu neagă subiectivitatea implicată în toate actele percepției umane. Încă o dată, jurnalismul literar narativ este structurat de această quadratură a cercului. Connery recunoaște existența, în anul 1890, a unei literaturi a faptului concret care acceptă rolul subiectivității
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să o lărgească. Asta nu înseamnă că astfel de încercări ar fi reușit în cele din urmă complet. Problema este una de natură epistemologică, una care trebuie să pună centrul de greutate critic spre cum încercăm noi să cunoaștem lumea fenomenologică, mai înainte de a ne ocupa de ce vrem să cunoaștem. Trachtenberg ajunge la o concluzie asemănătoare atunci când examinează cele două schițe ale lui Crane din New York City, "Un experiment în sărăcie" și "Oameniil din viscol": "Prin apariția lor zilnică, ziarele exprimă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
când Sora Carrie a fost publicată, schițele din Curious Shifts of the Poor au apărut în capitolul 45, al cărui titlu a fost botezat cu același nume (Sister Carrie, 403). Astfel, în mijlocul ficțiunii canonice se adăpostește o aluzie la statutul fenomenologic care, prin exemplul său, se opune esențializării literare, tocmai cum s-a întâmplat și cu volumul de povestiri scurte ale lui Crane, Barca de Salvare (The Open Boat). STRATEGIILE utilizate de Stephen Crane, Lafcadio Hearn, Abraham Cahan și Theodor Dreiser
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
alegorii ale părții întunecate a experienței americane. Crane, Hearn și Dreiser se opun și ei concluziilor majore, sau imaginii distanțate a trecutului absolut, pentru a se confrunta cu prezentul neconcludent al unei lumi nedeterminate, sub forma unei oglinzi a nedeterminării fenomenologice. Astfel, putem, în cele din urmă, detecta o prăbușire a structurii claselor sociale, a celei rasiale și a celei etnice. Ambiția narativă a jurnalismului literar de a reduce distanța dintre subiectivitate și obiect sugerează, de asemenea, de ce a fost frecvent
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
respinge credința în fabulosul din balade ca fiind o credință derivată din "naivitatea cititorilor de balade" (52). Totuși, aceasta elimină ideea că unora dintre cititori li se păreau adevărate astfel de relatări sau că aveau, în mintea lor, un statut fenomenologic. Pentru a cita un exemplu contemporan, trebuie doar să examinăm relatările senzaționale ale fabulosului în ziarele de scandal. În primul său număr din 2000, unul dintre aceste ziare, Weekly World News, a avut următoarele articole: "Fața lui Satan văzută deasupra
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lucru nu exclude faptul că unii vor percepe aceste "evenimente" ca fiind "reale". În mod cert, există oameni care citesc astfel de exemple de fabulație strict pentru valoarea de amuzament a poveștilor, neținând seama că aceste povești au un statut fenomenologic. Acești cititori sunt scepticii cu simțul umorului. Dar, deși asemenea relatări pun la încercare credulitatea cititorilor sceptici, ar fi la fel de dificil să credem că toți cititorii ziarelor precum Weekly World News pot fi catalogați ca fiind sceptici și că nu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
-lea sensul pe care îl au și astăzi. ("Autobiografie" este un cuvânt de folosință recentă, datând de la 1809 [Compact Edition 1:144]). Sensurile lor derivă cel puțin în parte de la conștința critică aflată în dezvoltare ce susține că înregistrarea experienței fenomenologice este o inițiativă legitimă, "care nu ar trebui să dispară în ceața speculațiilor subtile sau sublime", după cum scrie Francis Bacon în eseul său Advancement of Learning (Evoluția Învățării) (279), ci să fie ancorată în fapte reale. Și-a găsit expresia
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de criminali. Astfel, capul de pagină reflectă un mod argumentativ (așa cum se întâmplă, în primul rând, cu orice teză care afirmă un adevăr care urmează să fie demonstrat) care include generalități despre "politica municipalităților americane" și "americani"; expose-ul conține dovezi fenomenologice precum faimosul "Big Mitt Ledger", Steffens obținând, astfel, în final dovada că primarul este mituit (Autobiography 381). La acest nivel modul expozitiv și cel argumentativ se află angajate într-un transfer, dar substanța verificabilă a expose-ului este preponderent de natură
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]