28,109 matches
-
Tema păcatului, atît de frecvență în literatura lui Galaction, a căpătat o înfățișare romanesca. Păpucii lui Mahmud, din 1932, dovedește, înainte de toate, precipitarea autorului în creația romanesca, anunțînd chiar, la apariția Roxanei, că va căpăta înfățișarea unei trilogii, proiect, din fericire, abandonat. Noul român se deschide cu scena unui chef, la o cîrciuma din Roșiorii de Vede. Prilejul e constituit de victoria de la Plevna, despre care tot povestesc participanții la bătălie, ajunși aici, victorioși, cu un lot de prizonieri turci. La
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
care este, de altminteri, darul familiei mele. Îmi amintesc, ca imagine de ansamblu, încă de cînd eram mică, ceva luminos, cald, adevărat. Cînd mă gîndesc la copilăria și adolescență mea, si la multe momente din viață, mă inundă lumină și fericirea. A existat în familia mea enorm de multă dragoste. V-ați născut la Chișinău. Ați trăit mult timp acolo? Nașterea mea la Chișinău a fost o pură întîmplare. N-avem nici-o ramură basarabeana în familie. Moldoveneasca, da. Dacă stau să
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
poate fericit alături de mine; sărac, precum știi că șunt, și avînd pururea grijă zilei de mîine, tu crezi că aș putea fi atît de nelegiuit să pot veni lîngă tine și să nu vreau să viu... Eu nu mă opun fericirii tale; dacă crezi că un alt mod de viață ar fi mai bun pentru tine... Nu văd nici o perspectivă deocamdată de-a trăi împreună, pentru că nu mi s-a oferit pîn-acum nimic în Iași cu care-as putea duce o
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
gonflat, apare un absurd discret, redus la minimum. La antipodul "vizionarului", autorul se vrea un reporter și încă unul cu condei sec, implacabil. Oarecum "ingineresc". Înverșunării caricaturale, îi ia locul apatia. Dezabuzat, plictisit, poetul înscenează comedia anodinului: "Mă gîndesc la fericire/ că la o bucată de cherestea./ Una uscată și veche,/ lăsată în plată Domnului într-un colț uitat de lume,/ Fericirea asta nu mai are miros de rășina,/ doar de praf, gîze și cenușiu./ Rugoasa și uscată că inima,/ așa
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
sec, implacabil. Oarecum "ingineresc". Înverșunării caricaturale, îi ia locul apatia. Dezabuzat, plictisit, poetul înscenează comedia anodinului: "Mă gîndesc la fericire/ că la o bucată de cherestea./ Una uscată și veche,/ lăsată în plată Domnului într-un colț uitat de lume,/ Fericirea asta nu mai are miros de rășina,/ doar de praf, gîze și cenușiu./ Rugoasa și uscată că inima,/ așa o simt/ și mi se face pielea de găină.// Stau pe muchie și mă uit prin pîlnia asta de fereastră/ la
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
propria carieră. Se întâlnesc când și când în această formulă de spectacol agreabil atât pentru ele însele cât și pentru marele public. Și nu este puțin lucru atunci cand rețetă unui asemenea spectacol depășește cifră de patru nmiliarde...de lei! Din fericire, la noi, a avut cine să-i dea! Căci, în alte condiții, costul unui bilet ar fi depășit astăzi, la actualul curs de schimb, valoarea de un milion de lei. Cynthia Lawrence este o voce de soprană spința cu accente
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
Andreea Deciu Începe cu admirația față de o persoană, continuă cu entuziasmul și culminează cu pasiunea care ne duce la fericire sau la dezastru". Un Octavio Paz bătrîn lasă, cu puțini ani înainte de moartea sa în 1998, o carte despre dragoste. Și despre erotism și sexualitate, dar numai în teacăt, în ciuda celor anunțate în titlu, Dublă flacăra fiind în mod fundamental
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
acestei lirici trubadurești îl constituia, după cum aflăm la Marrou, condiția discreției și a tăcerii. Ea nu era impusă de situația de adulter a cuplului de îndrăgostiți (femeia era doamna, deci măritata), ci de o concepție filozofica a iubirii, care consideră fericirea și împlinirea prin iubire ceva non-comunicabil. Stilizarea topoi-lor iubirii are drept funcție tocmai această păstrare a discreției, care trebuie cumva reconciliata cu necesitatea afirmării iubirii. La urma urmelor, Paz este cel care ne amintește că trubadurii erau un fel de
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
momentul în care, plimbându-se pe malul lacului, citește inscripția de pe un copac: "Va INFORMAM Că ACEST ARBORE ESTE MORT. EL VA FI DOBORÂT ÎN SĂPTĂMÂNA DINTRE 2 ȘI 8 APRILIE. ÎN LOCUL SĂU VA FI PLANTAT IMEDIAT, PENTRU BUCURIA ȘI FERICIREA DUMNEAVOASTRĂ, UN ARBORE TÂNĂR." Cu alte cuvinte, "înțeleaptă" hotărâre a Dorrei reprezintă de fapt un abandon. Femeia se sinucide generos, dar se sinucide. Analizat cu atenție, happy-end-ul dezvăluie o tristețe metafizica. Ceea ce se termină, în schimb, în mod sigur cu
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
dar nu mai puțin greu de înțeles, cu nebănuite - rămase în sugestie - resurse "ficționale"): "Nici nu va dati seama cît de apăsătoare și monotona poate fi existența într-un tîrg de provincie!", spune un personaj, fixînd și dramă, dar și fericirea omului bacovian care întrezărește o fanta repede însă închisă - o carte care nu se închide, ci i se trîntesc, nervos, coperțile. Orașul mohorît, monoton, unde "nu-ți rămîne altceva de făcut decît să măsori trotuarul ori să te așezi la
Melodrame suspendate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/18069_a_19394]
-
verosimilului, despre "furtul diamantelor domnișoarei Marș" și despre încoronarea reginei Victoria, care, în conștiința publică a francezilor, a jucat, în mare, acelasi rol cu un fapt divers din viața divei. Dar române în dulcele stil clasic se mai scriu, din fericire, și-n ultima vreme. Ficțiunea și "realitatea" nu încetează să se întrepătrundă, iar istoria e terenul privilegiat pe care se petrece acest proces. Uneori, recursul la istorie întărește verosimilul. Și astfel - deloc paradoxal - ficționalul. Așa se explică înserarea unui incident
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
agasează. Lui Dorin Tudoran i s-ar potrivi, poate, alt popor, cu alt stil de viață. Un popor imun la exaltare și gata să se lase analizat nemilos. Deși... nu se știe dacă un asemenea mod de a fi aduce fericirea. Este o problemă a cărei rezolvare trebuie lăsată în seamă filosofilor. Spiritul analitic tăios, incoruptibil, ca și talentul literar folosit cu sobrietate fac din Dorin Tudoran un publicist de mare clasa. Anchetele (justițiare) pe care le-a realizat împreună cu Eugen
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
trezeai cu a revelă în locul lui a releva. De tot hazul (de necaz) era să vezi căzînd orice referire la turci și la otomani în recenzii la Viața lui Ștefan cel Mare de N. Iorga (reeditata în anii '60), din fericire numai pe durata vizitei nu știu cărei oficialități din Turcia la București. Textele cu pricina sună, probabil, extrem de vesel, dacă le recitim azi. Cînd am încercat să scriu, cred că era una din primele ocazii postbelice, despre Ion Pillat, mi s-a
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
calvar s-a încheiat." Biată femeie pentru care lectură e un calvar (cine o fi obligînd-o să se chinuie?) iar ceea ce nu pricepe e, vezi bine, o bătaie de joc, decretează doar realismul "normal". Din nefericire pentru dînsa și din fericire pentru mulți alții, "minunată artă a cuvîntului" nu curge pe un singur "făgaș". Lucrurile sînt ceva mai complicate. Iar vremea cînd "normele" literare erau stabilite de minți la fel de subtile, la fel de exersate în lectură și cu un vocabular la fel de bogat că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
atacurile, aceasta fiind singura tactică eficace. De atunci, "brațul lung al revoluției" a încercat în fel și chip să mă lovească. Ultima mișcare a fost decizia eliminării mele fizice, în 1989, împreună cu alți șase "bandiți" din exilul politic, decizie din fericire anulată de revoluție. Decizia fusese luată în urmă denunțului public pe care il făcusem la Mitingul Prieteniei între Popoare, de la Rimini, împotriva lui Ceaușescu, condamnat penal și închis la Doftana pentru a-și fi înjunghiat patronul, pe cînd era ucenic
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
-i permite a adopta forme insolite, subversive în raport cu desenul logic pe care s-ar cuveni a-l ilustra publicistica. Alexandru George notează cu privire la discursul arghezian: "Cuvîntul o ia mereu înainte... poetul nu stăpînește cuvîntul, ci este stăpînit de el". Din fericire, inevitabilă platitudine a adaptării e redusă prin comportarea specifică a verbului artist. Să vedem aci o purificare sau pur și simplu o recompensă ce și-o acorda ființă celui inițial frustrat, a autorului care, impunîndu-si o ținută antiboemă, o "igienă
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
o întîlnire într-adevăr de neuitat. Mai întîi asta se petrecea cu o zi înainte ca Arlette să se mărite în mica localitate unde se află muzeul. Mi-o spusese cu toata franchețea ei în care deslușeam, bine stăpînita, o fericire de față ce-și găsise în fine alesul în preajma vîrstei de treizeci de ani. În al doilea rînd, ne avînd alt dar pe care să i-l fac, în cinstea evenimentului, îi recitasem teatral Albatrosul pe care il știam pe
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
poticnit, care face orice comentariu de prisos: "Din această perspectivă, condiția omului este tristă, pentru că este repede trecător și nu poate reveni asupra erorilor de conduită existențiala; dar - urmează sentențios autorul - nici nu poate păstra, atunci cînd o trăiește, clipă fericirii. Nu are cum, intră în fatalitatea devenirii.." EXISTĂ nu numai victime preferențiale, ci și maladii contagioase ale manualelor. Una dintre ele atinge invariabil capitolul figurilor de stil. Acestea sînt concepute de regulă că un fel de poleiala superficială, în care
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
risipă salariului săptămînal nu sînt cele mai puțin dramatice pentru echilibrul familiei; cartea și cititul ajuta pe nesimțite la deslușirea din întuneric a vieții, a ființei, a legăturilor reale dintre oameni și interese. Viața, care nici nu e măcar o fericire, necum o fericire brutală, cîștigă demnitate și onoare; bucuria de a trăi, atîta cît îi este dată omului trecător și provizoriu, devine o aproximație înțeleasă cu modestie, si muncitorul cultivat un înțelept". De aici nu rezultă însă, cum s-ar
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
nu sînt cele mai puțin dramatice pentru echilibrul familiei; cartea și cititul ajuta pe nesimțite la deslușirea din întuneric a vieții, a ființei, a legăturilor reale dintre oameni și interese. Viața, care nici nu e măcar o fericire, necum o fericire brutală, cîștigă demnitate și onoare; bucuria de a trăi, atîta cît îi este dată omului trecător și provizoriu, devine o aproximație înțeleasă cu modestie, si muncitorul cultivat un înțelept". De aici nu rezultă însă, cum s-ar putea prezuma, o
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
uitat să notez, Iraclie Porumbescu a scris articole și proză de un anume fel, de care, mai tîrziu, spre bătrînețe, fiindu-i cerută, căuta să întocmească o posibilă bibliografie. Și ea e semnificativă, dacă nu e și prea corpolentă. Din fericire, s-a păstrat o parte din corespondența sa. Cele mai multe sînt adresate Mărioricăi, fiica sa, măritată mai tîrziu, în 1890, cu un ardelean, amploaiat la Căile Ferate Române și către prietenul său, coleg întru preoție și militantism românesc, Const. Morariu. De n-ar
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
mirifice cu scopul de a ăncănta. Dacă an loc de titlul pe care al are (nu-l mai transcriem!), cartea lui Dan Lungu ar fi avut titlul Mireasma de trandafir, ne-ar fi creat aceeași impresie de infantilism estetic. Din fericire, ăn cuprinsul volumului, aceasta tendențioasa etalare a urâțeniei - an stil hip-hop - nu-și mai face loc decât de câteva ori, fugitiv, ca o răbufnire a unui teribilism de multă vreme depășit. Dan Lungu scrie cu totul altfel decât am fi
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
e să realizezi triumfurile tale anume datorită forței și tuturor puterilor ce vi le conferă legile făcute de ănsisi voi, bărbații! Dar, când noi, femeile, vă vedem la picioarele noastre și făcând cele mai mari prostii, nu-i oare o fericire ămbătătoare să simți an ține, ca femeie, slăbiciunea care triumfă? Când noi reușim, trebuie să păstrăm tăcerea, nu cumva să nu ne pierdem superioritatea ce am câștigat-o asupra voastră. ănfrănte, femeile trebuie să tacă și aici, din mândrie. Tăcerea
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
este prinsă ăntr-o relație sentimentală complicată cu Joe - antrenor al unei amarate echipe de fotbal, un fost alcoolic pentru care dragostea acestei asistente sociale poate să ănsemne salvarea, dar și prăbușirea definitivă. Din frustrare, disperare, speranța, așteptare, singurătate, clipe de fericire, momente de ăntelegere și solidaritate, ăncrederea an ziua de mâine care poate aduce minunea (doar suntem an Wonderland - țara minunilor), asadar din acest mozaic de realitate și vise este alcătuită viața celor trei surori - Nadia, Debbie, Molly (Wonderland, regia Michael
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
trași pe roata la Belgrad, fremătând în clocot revoluționar la Izlaz, uciși în noua sute șapte sau împușcați în treizeci și trei. Corelația dintre trecutul eroic și prezentul socialist ne apare astfel organică și firească. (...) Partidului, ca împlinitor al unui vis de fericire nutrit de veacuri, ca educator al patriotismului socialist, poetul îi închină versuri de o cuceritoare sinceritate: �Si-s oștean sub steagul tău de pară/ Și-l urmez la bine sau la greu,/ Căci fierbinte dragoste de țară/ Mi-a turnat
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]