2,209 matches
-
dezonoarea”. Binele, adevăul și frumosul sunt cele trei valori fundamentale care contribuie la Întemeierea fericirii. Dar dintre toate aceste virtuți, cel care contribuie cel mai mult la armonia sufletului este Binele suveran - Summum bonum esse concordiam, spune Seneca. Cine sunt fericiții? La această Întrebare răspunsul lui Seneca Îl Întâlnește pe Socrate. Fericit este numai Înțeleptul. El este cel care, pentru Socrate, a atins starea de sophrosyné, iar pentru Seneca, cel care a atins starea de tranquillitate animi. Fericirea este, În primul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Tocmai am primit o ilustrată de la o fostă pacientă, spuse Luce ca s-o consoleze. Un caz asemănător cu al fiicei dumneavoastră. Acum s-a căsătorit. Ea și soțul ei au adoptat doi copii și sunt cât se poate de fericiți. Ea cântă În orchestra din Cleveland. La fagot. Se lăsă tăcerea, până când Milton Întrebă: ― Asta-i tot, doctore? Faceți doar operația asta și-apoi putem s-o luăm acasă? ― S-ar putea să mai fie necesară o intervenție, ceva mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
-l! Eu sunt Corvium. De la cine-i pachetul? Se uită urât la ceilalți doi care erau lângă mine, apoi își îndreptă privirile asupra mea și zise: Soliteraj, bineînțeles. Nu mă uitase! Soliteraj nu mă uitase! Era bine! Era viu! Ce fericit eram în acel moment! Deși uimit și confuz, eram cât se poate de fericit. Arvon avuse dreptate. Se retrase în cabina sa și apăsă pe câteva butoane. În câteva clipe, cât îi luă să-și scoată din nou capul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
care erau lângă mine, apoi își îndreptă privirile asupra mea și zise: Soliteraj, bineînțeles. Nu mă uitase! Soliteraj nu mă uitase! Era bine! Era viu! Ce fericit eram în acel moment! Deși uimit și confuz, eram cât se poate de fericit. Arvon avuse dreptate. Se retrase în cabina sa și apăsă pe câteva butoane. În câteva clipe, cât îi luă să-și scoată din nou capul pe geam, partea din spate a camionului începuse să se deschidă foarte încet. Se dăduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Mă lasă. Căci nu mai am de obiceiu Ca-n zilele acele, Să mă îmbăt și de scântei Din stele, Când degerând atâtea dăți, Eu mă uitam prin ramuri Și așteptam să te arăți La geamuri. O, cât eram de fericit Să mergem împreună, Sub acel farmec liniștit De lună! Și când în taină mă rugam Ca noaptea-n loc să steie, În veci alături să te am Femeie! {EminescuOpI 188} Din a lor treacăt să apuc Acele dulci cuvinte, De
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
chestie extrem de simplă. — Și tu chiar vrei s-o fac? — Cred că-i cel mai bun lucru pe care-l putem face. Dar nu vreau s-o faci dacă tu nu vrei cu adevărat. — Și dacă o fac, o să fii fericit și totul o să fie ca Înainte și o să mă iubești? Și acum te iubesc. Știi că te iubesc. — Știu. Dar dacă o fac, o să ți se pară din nou că-s drăguță când zic că unele lucruri arată ca elefanții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cu o burtă mare, și care avea o grămadă de treburi. — Ar trebui să Încetezi cu asta, Billy, și să Începi un tratament. Dacă vrei, pot să-ți aranjez eu ceva. — Nu vreau nici un tratament. Sunt cât se poate de fericit. Toată viața am fost fericit. — De cât timp ești În halu’ ăsta? — Ce-ntrebare! spuse William Campbell respirând prin cearșaf. — De când ești În bucluc, Billy? — Ce, nu mi-am făcut treaba? — Ba da, sigur. Eu te-am Întrebat doar de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
patefonul, iar Ioana învîrtea arcul și punea mult timp aceeași placă. Am folosit mai ales Concertul al doilea pentru pian și orchestră al lui Brahms, pianul fiind susținut de Arthur Rubinstein. Când muzica te amețește, când ești unul din rarii fericiți care are un astfel de narcotic prețios la dispoziție pentru necazuri, când ai nevoie de sunete zilnic și asculți fără să observi trecerea orelor, atunci spiritul critic nu-ți mai împovărează emoțiile. Cred că o bucată muzicală își are decorul
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
și trimitea pe Brangane în locul ei. Din această stratagemă, Mark n-a observat nimic. Desigur că Tristan ar fi observat imediat dacă într-o noapte n-ar fi fost Isolda în brațele lui numai după freamătul iubitei, acum absent! Ce fericit sunt! Ce rar i se întîmplă unui om să aibă o astfel de superbă ocazie în viață! Să cântăm, să ajungă până la bolta cerului! - Dacă ar dura tot timpul așa! - Dar ce ne pasă ce se va întîmpla mîine! Nu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
frumos nonsens. Lumea la care se referă Wittgenstein este, cred, cea trăită, precum cea pe care o descoperă viața religioasă. Sensul termenului este de această dată mai curând existențial. Astfel aș înțelege ceea ce spune în fragmentul 6.43: „Lumea celui fericit este alta decât a celui nefericit“. Cel care face experiența trăită a lumii nu va vorbi în termenii unui savant despre veșnicie. Însă poate trăi el însuși, într-un anume fel, această posibilitate. „Dacă prin veșnicie nu se înțelege o
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
frumos nonsens. Lumea la care se referă Wittgenstein este, cred, cea trăită, precum cea pe care o descoperă viața religioasă. Sensul termenului este de această dată mai curând existențial. Astfel aș înțelege ceea ce spune în fragmentul 6.43: „Lumea celui fericit este alta decât a celui nefericit“. Cel care face experiența trăită a lumii nu va vorbi în termenii unui savant despre veșnicie. Însă poate trăi el însuși, întrun anume fel, această posibilitate. „Dacă prin veșnicie nu se înțelege o durată
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
drepturile sale firești? S-a vorbit și s-a scris atât de mult despre funcția și limitele libertății - dar mi se pare că tot străvechea formulă creștină e cea mai aproape de adevăr; "iubește - și apoi fă ce vrei", a spus Fericitul Augustin. Dar, iubește întîi. Iubirea asigură omului o stare de har, în care cel puțin instinctele fiarei sunt adormite. Caritatea purifică, iar un asemenea om, purificat, își poate exercita în voie toate libertățile; ele nu vor primejdui liniștea semenului său
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de departe, cel mai dificil de suportat, dar și prozatorii apucați de un asemenea acces nu se pot comporta normal într-o societate decentă; divină sau nu, o criză e o criză. Și dacă gândesc că un scriitor extatic de fericit poate face multe lucruri bune pe pagina tipărită - și sper, sincer, că poate face lucrurile cele mai bune - bănuiesc că e adevărat, în același timp, și infinit mai evident, că nu poate să fie moderat, temperat sau succint; îi scapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
o hepatită acută. (Vedeți ce înțeleg prin „lenjerie intimă“? Ultima mea remarcă este, din întâmplare, un rând din burlesca Minsky: „Banana de dedesubt: Am zăcut nouă săptămâni la pat cu o hepatită zdrobitoare“. „Banana de deasupra: Cu care dintre ele, fericitule? Amândouă fetele Hepatita sunt încântătoare.“ Dacă ăsta e așteptatul meu certificat de sănătate, dați-mi voie să mă întorc iute în Valea Bolilor.) Dacă o să vă mărturisesc acum - ceea ce e obligatoriu să fac - că de aproape o săptămână sunt pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
foarte importantă, dela care nu pot Întârzia. Îmi pare rău...” „Nu ne poți refuza - insistă Doctorul. Te rog, i-a loc numai câteva minute, ști-i, nici eu nu pot Întârzia prea mult. La Policlinică, am ore de consultație...” „Ce fericiți vor fi pacienții...!?”aprecie Tony Pavone, privind figura Doctorului care Își schimba fizionomia proporțional cu paharele golite. Intuind ce gândește, acesta se simți dator să facă o glumă. Turnă vin În pahare zicând. „Bunii mei prieteni, doresc să va fac
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
atenția Îi fu proiectată asupra unei vitrine unde Într-un bazin plin cu apă, Înotau toate mărimile de pește „Crap”, o frumusețe. Fără a gândi prea mult, Îl alese pe ce-l mai burdușit cu icre - după afirmația negustorului - alergând fericit către locuința fetei, sperând să scăpe de muștruluiala care i se cuvenea, pe drept... Plăcut surprinsă, Carla Îl sărută. „Drăguț din partea ta băiete...” - aprecie fata. „N’am mai mâncat pește, de nu mai țin minte... Iar bucuria mea ar fi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
la gândul unui bacșiși consistent,ospătarul cu o iuțeală de neânchipuit le aduse prima comandă, turnă În pahare câte puțin coniac franțuzesc după care se retrase aproape neobservat. Tony Pavone ridică paharul, toastând. „Atena, din toată inima Îți adresez un fericit „La Mulți Ani”. Fie ca anul ce urmează să-ți aducă Împlinirea tuturor dorințelor tale...! Deasemeni, pașii tăi să te călăuzească către culmile cele mai Înalte a cunoașterii...! Încă odată, primește acest călduros, La mulți ani...!!” Cu delicatețe, Îi cuprinse
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
țară În care bănuiesc, vom avea ce vedea. Ce te Împiedecă dragul meu? Dacă vrei, merg cu tine...!” „Ei bine, zâmbi Tony Pavone - la asta nu m-am gândit! Atena Îi sări de gât sărutăndu-l. „Minunat! O, Doamne cât de fericiți vom fi...! Singuri, singurei la „Capătul pământului...!?”. Îți mai aduci aminte...? Atunci când te-am Întrebat În prima noastră zi de cunoștință unde mergem tu ai răspuns glumind, La capătul pământului... ! Mai gândește-te...!” Tony Pavone Îi căută privirea. Pentru moment
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
i-a strigat pe Jina, Danny și Charlie care erau pe pajiște. Am câteva anunțuri de făcut, a zis ghidul. Ochelarii continuai să-i atârne cu un lănților de gât, iar dinții îi străluceau ca luceferii. Omul părea anormal de fericit, de parc-ar fi făcut parte dintr-o altă specie. O să plecăm la șapte dimineața. O să trecem prin instrucțiunile de siguranță, probăm vestele de salvare, la zece suntem la Gunbarrel, iar la prânz o să ajungem la cabana lu’ tata. O s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
avea să se nască peste șapte luni cu pielea deja pistruiată. Și fără frică de nimic. Ar fi putut să-i spună lui Zach. Chiar în clipa aia. Răspunsul lui ar fi fost ca o pală de vânt, un chior fericit sau o ceartă prelungă. Dar, de data asta, Jina putea să lupte pentru cealaltă tabără. Sau putea să mai stea puțin, numai ea cu el. Zach și-a întins picioarele lungi și-a închis ochii. O mușcătură rea i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ar fi trebuit să-i dovedească lui Irene faptul că devotamentul nu poate fi nici ignorat, nici pus sub semnul întrebării. Naji avea să divorțeze de ea nu din cauza aventurilor, ci pentru că Irene era oarbă. Nu văzuse niciodată cât de fericit îl făcea. Ahmad i-ar fi citat din Qur’an: „Dacă bărbatul divorțează, Allah îi va da în schimb consoarte mai bune decât tine.” Sau din hadith: „Nevestele sunt jucării, deci alege-o pe care-o vrei.” Ahmad i-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
sushi se spărsese, că nimic n-avea să mai fie la fel, dar gândul ăsta a făcut să-i răsară în minte un șir de imagini surprinzător de plăcute: un cuplu de rătăciți prin canion, doi ciudați peste măsură de fericiți; o fostă vedetă care-și dă seama că se pricepe și la alte lucruri; iarbă și flori care se ițesc pe pante distruse de pârjol, puieți de pin care scot capul peste tot locul, în număr mai mare decât înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
oară. Cu o pasiune epuizantă. Verde la față, dar fericit și transfigurat. În restaurant erau și grupuri deghizate de Halloween, inclusiv un tip uriaș într-un travesti de blondă vampă și decoltată de tot hazul. Cei de la masa mea erau fericiți: „Noi nu avem costume, da’ avem o prietenă născută în Transilvania”. (Calhoun și Pamela). I-au spus și chelnerului, râzând să se prăpădească! Toți cei de la masă am stat cu gâturile înțepenite sau balansând pe ritm. Am și mâncat ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
vinei pe umerii altuia, complet nevinovat. Din fericire pentru mine, domnul Victor Ciorbea a trecut repede peste această neșansă. Și eu l-am însoțit în audiența acordată domniei sale și soției sale de către patriarhul ortodox grec al Ierusalimului, vrednicul de pomenire Fericitul Diodor II. Mi-am permis să îi exprim patriarhului câteva cuvinte în limba arabă, limbă pe care o vorbea bine, pentru mulțumire și binecuvântare creștinească ortodoxă. 5. Ca traducător de limbă arabă, școlit în țară, în prima promoție de licențiați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
am făcut prieteni la diwan și am negociat alipirea Algerului la sultanatul otomanilor. Cu asta am să mă fălesc până în ziua Judecății. Mâna lui mătură aerul într-un gest larg. — Acum, de la hotarele Persiei până pe coastele Maghrebului, de la Belgrad până în fericitul Yemen, există un singur imperiu musulman, al cărui stăpân mă onorează cu încrederea și bunăvoința sa. Continuă, cu un accent de reproș deloc ascuns: — Dar tu, ce-ai făcut în toți acești ani? E adevărat că ești acum un înalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]