1,621 matches
-
a făcut legătura între aceste "animalicule" și fermentația alcoolică. Prin lucrarea "Etudes sur le vin" aparținând marelui savant PASTEUR, anul 1866 a însemnat debutul în atenția cercetării științifice a acestor microorganisme. PASTEUR a demonstrat științific, implicarea și rolul drojdiilor în fermentația zaharurilor și producerea alcoolului. Evoluția studiului drojdiilor a fost inerent corelată cu utilizările lor practice. Există mai multe momente semnificative în cercetarea științifică a drojdiilor: obținerea lor în culturi pure (HANSEN, 1881); obținerea de extracte acelulare de drojdii, care-și
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
Ascomycotina Clasa Hemiascomycetes Ordinul Endomycetales Familia Saccharomycetaceae Subfamilia Schizosaccharomycetoideae Genul Schizosaccharomyces Specii pombe versatilis octosporus Caracterele genului: • celule care se divid prin fisiune (generarea de sept transversal); • existența miceliului adevărat și artrosporilor; • ascospori: 4-8/ ască; • ască : rotundă, ovală sau neuniformă; • fermentație (+), nitrat (-), urează (+), coenzimă Q9-Q10. CAPITOLUL 2 EFECTELE BIOLOGICE ALE CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC Câmpul este o formă de existență a materiei în univers. Prin noțiunea de câmp de forță în mecanica clasică și teoria generală a relativității, se înțelege interacțiunea de la distanță
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
un timp, și funcția de profesor la Școala Inferioară de Agricultură de la Miroslava. Tot ca asistent, Constantin Pântea obține, în anul universitar 1934-1935 o bursă „Mareșal Badoglio” pentru specializare în chimie biologică și chimie agricolă la Laboratorul de cercetare a fermentațiilor Lazzaro Spallanzani aparținând de Institutul Superior de Agricultură din Milano și la Institutul Politehnic din aceeași localitate. Înapoiat în țară, Constantin Pântea continuă să lucreze ca asistent la Facultatea de Agronomie transferată în 1933 la Chișinău, participă la cercetarea științifică
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
elaborării unei teze de doctorat. În octombrie 1945, în fața comisiei de examinare compusă din profesorii H. Vasiliu, V. Gheorghiu și Gh. Stoicescu, prezintă următoarele teze pentru obținerea titlului de doctor în științe agricole: 1. Contribuții la studiul acțiunii cuprului în fermentația alcoolică (teză principalăă și 2. Procesele de oxidoreducțiune în organismele vii (teză secundarăă. I se conferă titlul de doctor în științe agricole cu mențiunea „Magna cum laudae”. În cariera didactică, prof.dr. Constantin Pântea a trecut prin toate gradele didactice universitare
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
petrol, cărbune, gaze. Să detaliez. Viața a apărut și s’a dezvoltat În prima sa etapă ca anaerobioză, adică În lipsa oxigenului, derulându-se exclusiv În organisme, chiar dacă primitive, heterotrofe. Tipul de metabolism pe care aceste heterotrofe primitive Îl promovau era fermentația, cumplit de risipitoare În ceea ce privește energia. Rezultatul a fost spectrul epuizării nutrienților din mediu. Mai mult, pentru că Încă nu exista un circuit biocenotic, procesele/relațiile dintre organisme fiind liniare, rezulta și se acumula un deșeu: bioxidul de carbon. Am mai spus
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
organisme capabile să și-o producă, folosind energia solară, adică autotrofele. Dar acest mecanism n’a fost el Însuși capabil să restabilească balanța hranei. Era nevoie și de economie În consumul ei, fapt ce se putea realiza prin renunțarea la fermentație și adoptarea respirației, adică a proceselor aerobe, implicând deci oxigenul; lucrul a Început să fie Înfăptuit odată cu atingerea pragului Pasteur, adică atunci când oxigenul produs de autotrofe a atins concentrația de 1% din cea actuală. Asta era acum vreun miliard și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Paranteză: Celula, indiferent dacă e independentă ori face parte dintr’un organism pluricelular, folosește exclusiv energie chimică fixată În așa-numitele molecule macroergice, precum adenozintrifosfatul sau ATP. Diferitele componente ale hranei sunt folosite În prealabil pentru sinteza acestui ATP. Prin fermentație, dintr’o moleculă de glucoză, componenta reprezentativă a hranei, celula obține doar două molecule de ATP; prin respirație, din aceeași moleculă de glucoză se pot obține 40 molecule de ATP. Dar, pentru organismele care au Început să folosească acest nou
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Încă pe atâtea rădăcini și, tot pe atâtea organisme descompunătoare, aflate În sol. Astfel Încât, ceea ce nu se poate recolta abia ajunge pentru a potoli foamea consumatorilor și descompunătorilor din sol. Finalul acestui lanț trofic aparține bacteriilor și este, evident, o fermentație, ceea ce duce invariabil la mineralizarea biomasei rămase În sol. Aceeași soartă o au și deșeurile rezultate din consumul, de către om și animalele domestice, a recoltei; adică fermentația ce are loc În grămada de gunoi. Acestea sunt lucruri Îndeobște cunoscute. Mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
descompunătorilor din sol. Finalul acestui lanț trofic aparține bacteriilor și este, evident, o fermentație, ceea ce duce invariabil la mineralizarea biomasei rămase În sol. Aceeași soartă o au și deșeurile rezultate din consumul, de către om și animalele domestice, a recoltei; adică fermentația ce are loc În grămada de gunoi. Acestea sunt lucruri Îndeobște cunoscute. Mai puțin se cunoaște că, În urma fermentației rezultă și metan și nu puțin, și care, În mod natural, se pierde În atmosferă. Totul e o chestiune de captare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biomasei rămase În sol. Aceeași soartă o au și deșeurile rezultate din consumul, de către om și animalele domestice, a recoltei; adică fermentația ce are loc În grămada de gunoi. Acestea sunt lucruri Îndeobște cunoscute. Mai puțin se cunoaște că, În urma fermentației rezultă și metan și nu puțin, și care, În mod natural, se pierde În atmosferă. Totul e o chestiune de captare a acestui combustibil, conducând fermentația deșeurilor Într’un spațiu Închis, lucru pe care chinezii Îl fac Încă din antichitate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
grămada de gunoi. Acestea sunt lucruri Îndeobște cunoscute. Mai puțin se cunoaște că, În urma fermentației rezultă și metan și nu puțin, și care, În mod natural, se pierde În atmosferă. Totul e o chestiune de captare a acestui combustibil, conducând fermentația deșeurilor Într’un spațiu Închis, lucru pe care chinezii Îl fac Încă din antichitate. Se obține astfel un amestec de metan și bioxid de carbon, În care metanul reprezintă Între jumătate și trei sferturi, adică biogazul. Pe scurt, este vorba
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
conformă materiei prime, adică a petrolului, adică Încă, a preferințelor organismelor care au trăit acum jumătate de miliard de ani, nicidecum astăzi. Dacă Însă, și acum Îi rog pe biochimiști să mai aibă puțină răbdare, acești alcooli sunt produși prin fermentație din biomasă, ei, deși aceiași alcooli, devin puri din punct de vedere ecologic; asta, pentru că, la ardere, vor elibera exact bioxidul de carbon care, puțin timp Înainte fusese fixat de planta producătoare a biomasei. Metanolul rezultă din fermentație În cantități
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
produși prin fermentație din biomasă, ei, deși aceiași alcooli, devin puri din punct de vedere ecologic; asta, pentru că, la ardere, vor elibera exact bioxidul de carbon care, puțin timp Înainte fusese fixat de planta producătoare a biomasei. Metanolul rezultă din fermentație În cantități prea mici pentru ca o astfel de tehnologie să prezinte interes. Dar poate rezulta din distilarea uscată a lemnului, adică a biomasei, caz În care e pur la utilizare, dar poluant la producere. Deci, una peste alta, tot etanolul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-i altceva decât un polimer al glucozei, zahăr fermentescibil. Și, dacă socotim și grâul care, și În alți ani decât acum va fi mult dar cu metehne, precum greutatea hectolitrică de care se face atâta caz, dar care nu deranjează fermentația... Deci problema se transferă pe tărâmul tehnologic. Altă problemă e că multe țări, În special industrializate, nu pot face acest lucru: Germania de pildă, Își poate asigura combustibilul necesar numai cultivând jumătate din Întreaga sa suprafață, nu doar cea arabilă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
C. Conform rețetelor specifice se mai adaugă și plante aromatizante, condimente (muștar, piper, mărar). Pe lângă aceste indrediente se mai poate adaugă și zahăr pentru nuanțarea gustului. Murarea este procesul de conservare prin care se urmărește obținerea în soluție salina, prin fermentație, a unei concentrații de acid lactic, pornind de la glucidele existente în produse. Fazele fermentației lactice sunt : 1. Heterofermentativă dată de Lactobacillus, Leuconostoc, Streptococcus care transformă glucidele în acid lactic și acid acetic, etanol, manitol. Se caracterizează prin degajare de CO2
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
Pe lângă aceste indrediente se mai poate adaugă și zahăr pentru nuanțarea gustului. Murarea este procesul de conservare prin care se urmărește obținerea în soluție salina, prin fermentație, a unei concentrații de acid lactic, pornind de la glucidele existente în produse. Fazele fermentației lactice sunt : 1. Heterofermentativă dată de Lactobacillus, Leuconostoc, Streptococcus care transformă glucidele în acid lactic și acid acetic, etanol, manitol. Se caracterizează prin degajare de CO2 (foarte tumultoasa), temperatura optimă de degajare fiind de 15-20˚C. 2. Homo fermentativa în
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
zahăr sau condimente, ele folosindu-se în cantitățile cele mai mari la ketchup. Caracteristici organoleptice tabelul 7.3. Aspect Masă omogena, densă ( la pastă de tomate), fin strecurata, fără corpuri străine( semințe, pielite, frunze, peduncule), fără semne de alterare, mucegăi, fermentație ; Culoare Roșu vișiniu până la roșu cărămiziu, uniformă în toată masă ; Miros și gust Plăcut, caracteristic de tomate, fără gust și miros străin ( caramelizare, afumare, fermentare, mucegăi) ; 45 Caracteristice fizice și chimice tabelul 7.4. Denumirea produsului Bulion de tomate Pastă
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
căise proporțiile de fructe cu pistrui nu se limitează. La compoturile din pere, mere se admite culoarea slab brună.la gutui se admite și culoarea slab roza. Gust și miros Plăcut, caracteristic fructelor fierte, fără gust sau miros străin ( mucegăi, fermentație). 56 Caracteristci fizice și chimice tabelul 8.2. Denumirea compotului Formă fructelor Conținutul de fructe % Substanțe solubile în sirop, grade refractometrice Asortate Conform condițiilor din prezentul tabel pentru fiecare din fructele prezentate 50 20 Căise Jumătăți Întregi 55 45 20
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
oameni, se evacuează din locuințe cu apele uzate, prin instalațiile de canalizare, prin care sunt dirijate la stațiile de epurare. În stațiile de epurare existente în centrele urbane, sau în fermele zootehnice, pentru descompunerea substanțelor organice, se aplică procedeul de fermentație anaerobă, mezofilă, cu scopul obținerii biogazului, ce conține (după dr. biol. Elena Chioreanu Îndrumări de proiectare și exploatare a bazinelor de fermentare anaerobe, în vederea sporirii producției de biogaz, în stațiile de epurare orășenești). Biogazul este captat și utilizat drept combustibil
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
lume. Ceaiul este de departe cea mai populară băutură, de altfel China este țara de origine a acestuia. Etnicii han consumă însă și băuturi alcoolice, cum este vinul, atât din producție autohtonă cât și de import, dar și cele de fermentație, pe bază de orez. Băuturile nu lipsesc de pe mesele festive, pentru că naționalitatea han are multe sărbători, dintre care cea a Primăverii este cea mai importantă. Alte sărbători mari, conform calendarului tradițional lunar sunt cea a Lampioanelor în 15 ianuarie, Duanwu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Alcool etilic GENERALITĂȚI Obținut prin sinteză sau prin procedee fermentative, alcoolul etilic ocupă un loc important în economie. Berea, vinul, șampania, băuturile spirtoase (whisky, lichior, vodca, ginul, palinca) au ca principală componentă alcoolul etilic și se obțin fie direct prin fermentație, fie prin procese ulterioare de prelucrare a spirtului rafinat. Principala utilizare industrială a alcoolului etilic este ca materie primă și intermediar pentru obținerea unor produse chimice ca: acetaldehidă, acid acetic, acetat de etil, clorură de etil, dietileter etc. Cantități mari
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
esteri, alcooli superiori, compuși care dau gust și buchet produsului. Din acest amestec se prepară rachiurile, cognacul etc. ∗ materii prime care conțin zahăr fermentescibil: fructele, melasa, sfecla de zahăr, trestia de zahăr, zahărul. Fructele conțin glucoză și fructoză, care prin fermentație și apoi distilare conduc la băuturi spirtoase mult apreciate: palinca, horinca, țuica, Rakii, Slivovika, Kirsche- Wasser, Maraschino, Chery Brandy, Calvados, Apple-Jack etc. Prin fermentarea sucului de trestie de zahăr și distilare se obține romul. ∗ materii prime care conțin amidon: cerealele
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
horinca, țuica, Rakii, Slivovika, Kirsche- Wasser, Maraschino, Chery Brandy, Calvados, Apple-Jack etc. Prin fermentarea sucului de trestie de zahăr și distilare se obține romul. ∗ materii prime care conțin amidon: cerealele (porumb, grîu, secară, orez, orz, ovăz), cartofii, castanele sălbatice etc. Fermentația alcoolică este posibilă numai după hidroliza amidonului. Din cereale și cartofi se obțin sortimente diverse de whisky și vodcă. ∗ materii prime care conțin inulină sau lichenină: nap porcesc, rădăcini de gherghină etc.; ∗ materii prime celulozice: deșeurile de lemn (rumeguș, talaș
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
hidroliza amidonului. Din cereale și cartofi se obțin sortimente diverse de whisky și vodcă. ∗ materii prime care conțin inulină sau lichenină: nap porcesc, rădăcini de gherghină etc.; ∗ materii prime celulozice: deșeurile de lemn (rumeguș, talaș), paie, coceni, ciocălăi etc.; înainte de fermentația alcoolică sunt supuse unei prehidrolize. In prezent 61% din alcoolul de fermentație se obține din trestie de zahăr, sfeclă de zahăr și melasă. Restul din cereale, în primul rînd porumb. Prețul de cost al materiilor prime reprezintă 70÷80% din
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
și vodcă. ∗ materii prime care conțin inulină sau lichenină: nap porcesc, rădăcini de gherghină etc.; ∗ materii prime celulozice: deșeurile de lemn (rumeguș, talaș), paie, coceni, ciocălăi etc.; înainte de fermentația alcoolică sunt supuse unei prehidrolize. In prezent 61% din alcoolul de fermentație se obține din trestie de zahăr, sfeclă de zahăr și melasă. Restul din cereale, în primul rînd porumb. Prețul de cost al materiilor prime reprezintă 70÷80% din costul total al alcoolului. Diferențele de preț dintre marii producatori sunt date
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]