1,055 matches
-
col., 1984; RUNCEANU L., 1995). Capitolul II. PATOLOGIA ȘI TERAPIA PARTURIȚIEI LA VACI 2 .1. Distociile Distociile sunt parturiții anormale, care au loc atunci când între factorii maternali, fetali sau placentari sunt desincronizări, astfel că parturiția nu se finalizează cu expulzarea fetusului la momentul optim caracteristic speciei. În diverse studii de specialitate(BOITOR, I., 1979, BOGDAN Al. și col., 1981, PORTER D.G., 1993, RUNCEANU L., COTEA C., 2001) se evidențiază faptul că în etiopatogeneza distociilor există trei categorii de factori care contribuie
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
contribuie la o evoluție patologică a parturiției : Factorii maternali deficiențe ale forțelor care participă la actul parturiției, tulburări în succesiunea stadiilor parturiției, deformări de conformație a bazinului, tulburări de adaptare funcțională (cardio-vasculară, metabolică, neuroendocrină). Factorii fetali tulburări de dezvoltare a fetusului, tulburări de acomodare a fetusului în conductul natal în timpul travaliului. Factorii placentari tulburări ale integrității morfo-funcționale a placentei prin deficiențe ale adaptării morfologice, biochimice, metabolice, hemodinamice și neuro-hormonale. 2.1.1. Frecvența distociilor La taurine frecvența distociilor este mai mare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a parturiției : Factorii maternali deficiențe ale forțelor care participă la actul parturiției, tulburări în succesiunea stadiilor parturiției, deformări de conformație a bazinului, tulburări de adaptare funcțională (cardio-vasculară, metabolică, neuroendocrină). Factorii fetali tulburări de dezvoltare a fetusului, tulburări de acomodare a fetusului în conductul natal în timpul travaliului. Factorii placentari tulburări ale integrității morfo-funcționale a placentei prin deficiențe ale adaptării morfologice, biochimice, metabolice, hemodinamice și neuro-hormonale. 2.1.1. Frecvența distociilor La taurine frecvența distociilor este mai mare, comparativ cu alte specii, din cauza
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
genital, torsiunea uterină, hernia uterului gestant. Cauze fetale modificările rapoartelor feto maternale (așezare, prezentare și poziții), diferite rețineri obstetricale și malformații fetale. Cauze mixte angustia pelvină și excesul de volum fetal , nedeschiderea colului uterin și reținerea unor părți din corpul fetusului (membre, cap). 2.1.3.Clasificarea distociilor În funcție de originea lor distociile pot fi de origine maternală, fetală sau mixtă. Distociile de origine maternală: tulburări în dinamica uterină insuficiența forțelor de contracție, exagerarea forțelor de contracție, angustia pelvină,dobândită sau congenitală
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
incomplete (ipsiloizi, lambodoizi) 31 Distocii prin diverse anomalii: -distocii prin hidrocefalie, distocii prin exces de volum fetal, 2.1.4. Simptomatologia distociilor În majoritatea cazurilor simptomatologia distociilor este reprezentată prin eforturi de expulzare din partea femelei și imposibilitatea angajării și trecerii fetusului prin conductul pelvin în vederea finalizării procesului de parturiție. Examenul vaginal evidențiază diferite aspecte. Uneori sunt constatate modificări ale raportului feto-maternal, determinate de diverse rețineri obstetricale, așezări și / sau poziții anormale, manifestate prin simptome caracteristice fiecărei categorii de distocie: angajarea membrelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fără ca fătarea să aiba loc la examenul vaginal constâtandu-se: -reținerea unui membru sau a ambelor, reținerea genunchiului,(fig. A .3.), -încrucișarea membrelor pe cap (fig. A.4.), -prezentarea jaretului (fig. B.1.), -prezentarea feselor (fig. B.2.), poziții anormale ale fetusului în conductul pelvin: dorso-pubiană (fig. C.1.), -dorso-ilială stângă sau dreaptă (fig. C.2), -lombo-pubiană (fig. C.3), dorso-lombară (fig. C.4) angajarea parțială a fetusului în conductul pelvin, eforturi intense de expulzare, fără progresiunea fătării, la examentul vaginal se
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
4.), -prezentarea jaretului (fig. B.1.), -prezentarea feselor (fig. B.2.), poziții anormale ale fetusului în conductul pelvin: dorso-pubiană (fig. C.1.), -dorso-ilială stângă sau dreaptă (fig. C.2), -lombo-pubiană (fig. C.3), dorso-lombară (fig. C.4) angajarea parțială a fetusului în conductul pelvin, eforturi intense de expulzare, fără progresiunea fătării, la examentul vaginal se constată reducerea diametrelor conductului pelvin față de cele fetale, care sunt excesive și fetusul nu poate fi expulzat. DISTOCII LA VACI (SEICIU FL. și col. 1989) Distocii
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
C.2), -lombo-pubiană (fig. C.3), dorso-lombară (fig. C.4) angajarea parțială a fetusului în conductul pelvin, eforturi intense de expulzare, fără progresiunea fătării, la examentul vaginal se constată reducerea diametrelor conductului pelvin față de cele fetale, care sunt excesive și fetusul nu poate fi expulzat. DISTOCII LA VACI (SEICIU FL. și col. 1989) Distocii în prezentarea anterioară semne: membrele anterioare sunt angajate în conductul pelvin, -capul este reținut spre stern, cu prezentarea coamei sau a frunții remedierea: fixarea membrelor cu frânghiuțe
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fi expulzat. DISTOCII LA VACI (SEICIU FL. și col. 1989) Distocii în prezentarea anterioară semne: membrele anterioare sunt angajate în conductul pelvin, -capul este reținut spre stern, cu prezentarea coamei sau a frunții remedierea: fixarea membrelor cu frânghiuțe, -respingerea corpului fetusului spre cavitatea abdominala -dirijarea botului fătului spre conductul pelvin în poziția eutocică extragerea fătului A.3. Distocie la vacă cu prezentarea genunchiului semne: angajarea capului cu prezentarea genunchiului membrului reținut în bazin sau la pragul pubian. remedierea: fixarea membrului exteriorizat
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
corpului fetal în uter, prinderea tibiei cu mâna și închiderea articulației prin transformarea distociei în prezentarea jaretului, care se remediază repetând operațiunile descrise anterior. C. 1. Distocie prin poziție dorso-pubiană semne: eforturi slabe de expulzare, lichidele fetale sunt scurse, membrele fetusului sunt parțial angajate în conductul pelvin, remedierea: fixarea membrelor cu frânghiuțe, respingerea corpului fetal rotirea corpului fetal în poziție eutocică, C.2. Distocie prin poziție dorso-ilială dreaptă semne: -angajarea fătului în conductul pelvin pe o latură (stânga sau dreapta), copitele
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Datele anamnetice oferă informații asupra momentului când au apărut primele semne ale parturiției, scurgerea lichidelor fetale. Prin inspecție se stabilesc eventuale modificări de conformație, apariția unor părți ale corpului fetal în conductul pelvin. Prin examen intern vaginal se stabilește poziția fetusului în conductul pelvin, mărimea fetusului, eventualele rețineri ale membrelor sau așezări anormale. Remedierea distociei se face prin: metode nechirurgicale (nesîngeroase), chirurgicale ( sîngeroase) în funcție de natura și gravitatea situației. Manoperele utilizate pentru remedierea distociei sunt: tracțiunea, respingerea, rotația, versiunea. Tracțiunea este o
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
momentului când au apărut primele semne ale parturiției, scurgerea lichidelor fetale. Prin inspecție se stabilesc eventuale modificări de conformație, apariția unor părți ale corpului fetal în conductul pelvin. Prin examen intern vaginal se stabilește poziția fetusului în conductul pelvin, mărimea fetusului, eventualele rețineri ale membrelor sau așezări anormale. Remedierea distociei se face prin: metode nechirurgicale (nesîngeroase), chirurgicale ( sîngeroase) în funcție de natura și gravitatea situației. Manoperele utilizate pentru remedierea distociei sunt: tracțiunea, respingerea, rotația, versiunea. Tracțiunea este o manoperă obstetricală care se utilizează
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
forțelor de contracție. Tracțiunea se exercită asupra întregului corp fetal sau numai asupra unor regiuni, simultan cu presa abdominală și cu o forță moderată (maxim 2-3 oameni) pentru a nu produce rupturi sau deșirări ale țesuturilor conductului pelvin sau traumatizarea fetusului. Manoperele de tracțiune se fac cu ajutorul frâghiuțelor, care se prind la nivelul membrelor (chișiței) sau la nivelul capului (sub formă de căpăstru), ( fig. 6, fig. 7). Respingerea fetusului in cavitatea uterină este o manoperă obstetricală care se utilizează pentru a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a nu produce rupturi sau deșirări ale țesuturilor conductului pelvin sau traumatizarea fetusului. Manoperele de tracțiune se fac cu ajutorul frâghiuțelor, care se prind la nivelul membrelor (chișiței) sau la nivelul capului (sub formă de căpăstru), ( fig. 6, fig. 7). Respingerea fetusului in cavitatea uterină este o manoperă obstetricală care se utilizează pentru a se crea spațiul necesar remedierii distociei. Se face cu mâna sau cu un instrument special tip respingător. Rotația fetusului este o manoperă obstetricală care se folosește pentru a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sub formă de căpăstru), ( fig. 6, fig. 7). Respingerea fetusului in cavitatea uterină este o manoperă obstetricală care se utilizează pentru a se crea spațiul necesar remedierii distociei. Se face cu mâna sau cu un instrument special tip respingător. Rotația fetusului este o manoperă obstetricală care se folosește pentru a remedia o poziție anormală. Se face prin rotirea fetusului în jurul axului său longitudinal cu ajutorul mâinii, răsucind membrele unul peste altul pentru aducerea corpului în poziția normală. Concomitent se fac manevre de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
se utilizează pentru a se crea spațiul necesar remedierii distociei. Se face cu mâna sau cu un instrument special tip respingător. Rotația fetusului este o manoperă obstetricală care se folosește pentru a remedia o poziție anormală. Se face prin rotirea fetusului în jurul axului său longitudinal cu ajutorul mâinii, răsucind membrele unul peste altul pentru aducerea corpului în poziția normală. Concomitent se fac manevre de tracțiune ușoară pentru aducerea corpului fetal în conductul pelvin spre exterior. Se poate utiliza și respingătorul. Versiunea este
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
în poziția normală. Concomitent se fac manevre de tracțiune ușoară pentru aducerea corpului fetal în conductul pelvin spre exterior. Se poate utiliza și respingătorul. Versiunea este o manopera obstetricală prin care se remediază distocia cu așezare transversală pentru a aduce fetusul în poziție longitudinală. Se utilizează frânghiuțe fixate pe regiunile corpului de la intrarea în bazin, respingând concomitent celelalte regiuni. Remedierea chirurgicală se face prin fetotomie (secționarea fetusului), histerotomie (cezariana), detroncația (injumătățirea corpului fetal), eviscerația (extragerea viscerelor abdominale și toracale în cazul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o manopera obstetricală prin care se remediază distocia cu așezare transversală pentru a aduce fetusul în poziție longitudinală. Se utilizează frânghiuțe fixate pe regiunile corpului de la intrarea în bazin, respingând concomitent celelalte regiuni. Remedierea chirurgicală se face prin fetotomie (secționarea fetusului), histerotomie (cezariana), detroncația (injumătățirea corpului fetal), eviscerația (extragerea viscerelor abdominale și toracale în cazul unui fetus emfizematos, cu exces de volum și în hidropizia fetusului). Principalele procese fiziologice care au loc în această perioadă sunt: involuția uterină, eliminarea loșiilor, resorbția
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
poziție longitudinală. Se utilizează frânghiuțe fixate pe regiunile corpului de la intrarea în bazin, respingând concomitent celelalte regiuni. Remedierea chirurgicală se face prin fetotomie (secționarea fetusului), histerotomie (cezariana), detroncația (injumătățirea corpului fetal), eviscerația (extragerea viscerelor abdominale și toracale în cazul unui fetus emfizematos, cu exces de volum și în hidropizia fetusului). Principalele procese fiziologice care au loc în această perioadă sunt: involuția uterină, eliminarea loșiilor, resorbția infiltratelor de la nivelul bazinului moale și căilor genitale, procese de regenerare și epitelizare la nivelul uterului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de la intrarea în bazin, respingând concomitent celelalte regiuni. Remedierea chirurgicală se face prin fetotomie (secționarea fetusului), histerotomie (cezariana), detroncația (injumătățirea corpului fetal), eviscerația (extragerea viscerelor abdominale și toracale în cazul unui fetus emfizematos, cu exces de volum și în hidropizia fetusului). Principalele procese fiziologice care au loc în această perioadă sunt: involuția uterină, eliminarea loșiilor, resorbția infiltratelor de la nivelul bazinului moale și căilor genitale, procese de regenerare și epitelizare la nivelul uterului , reluarea activității ovariene postpartum. Puerperium debutează cu eliminarea placentei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
atașării epiteliului corionic în criptele materne (GRUNERT E., 1978, BOITOR I., 1984). În timpul perioadei de expulzie, primele semne ale procesului mecanic de detașare devin evidente în vecinătatea tulpinei carunculare. Aceste procese sunt înlesnite de faptul că, carunculii sunt presați contra fetusului în timpul contracțiilor uterine. C. Imediat după expulzia fetală și ruperea cordonului ombilical Ruperea cordonului ombilical, imediat după expulzia fetusului are ca rezultat anemia vililor fetali, rezultată din lipsa circulației sângelui. Prin strâmtarea vaselor de sânge suprafața epiteliului corionic devine mult
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
procesului mecanic de detașare devin evidente în vecinătatea tulpinei carunculare. Aceste procese sunt înlesnite de faptul că, carunculii sunt presați contra fetusului în timpul contracțiilor uterine. C. Imediat după expulzia fetală și ruperea cordonului ombilical Ruperea cordonului ombilical, imediat după expulzia fetusului are ca rezultat anemia vililor fetali, rezultată din lipsa circulației sângelui. Prin strâmtarea vaselor de sânge suprafața epiteliului corionic devine mult redusă. D. În timpul stadiului 3 al parturiției În timpul ultimului stadiu al parturiției are loc un proces de inversare a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sau ridicată este un factor de stres, care determină creșterea corticoizilor. Aceștia trec la femelele gestante în circulația placentară, inhibă activitatea corticosuprarenalei fetale exercitând o influență negativă asupra parturientei, atât prin perturbarea proceselor de declanșare a parturiției, cât și asupra fetusului prin afectarea capacității de apărare postnatală. Temperaturile situate în afara confortului termic al animalelor (< 9 grade C și > 17 grade C) influențează negativ involuția uterină și reluarea activității ovariene postpartum, crescând frecvența tulburărilor puerperale, retenția placentară, infecțiile genitale, tulburările ovariene și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
CAPPA, V. și col., 1991, NUSKE, S. 1994, ESTILL, C.T., 1995). Glucoza constitue principalul hidrat de carbon circulant, care joacă rolul metabolic major de furnizor de energie organismului pentru diferite necesități, cum ar fi : activitatea sistemului nervos, sinteza lipidelor, mușchi, fetus, glanda mamară în procesul de lactogeneză. Studiile au evidențiat faptul că gestația și lactația sunt stări fiziologice ce necesită un consum mare de hidrați de carbon, rata de metabolizare (turnover) a glucozei la vacă fiind de 1700 g./ zi, (GHERGARIU
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
FITZPATRICK, L.A., 1997). Dislipidoze Există numeroase studii de specialitate care indică că, în preajma parturiției și începutul lactației se instalează la vaci o steatoză hepatică în limite considerate " fiziologice" , datorată efortului organismului de a acoperi necesarul energetic mult crescut pentru dezvoltarea fetusului și începerea lactației, (COTTEREAU, P., H., ÉSPINASSE, J.,ROBERTS C.,J.,REID, G.,J.,SAUVANT D.,Y., citați de GHERGARIU S., 1990). În anumite situații acest sindrom de mobilizare lipidică implicat în neoglucogeneză poate lua forme severe. În acest caz
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]