5,111 matches
-
mâini și închise ochii strâns. De acum, ursul era lângă el. Costi se aștepta să-i simtă răsuflarea pe obraji. Iar se făcuse frig, o adiere înghețată îl învălui dintr-o dată, venind dinspre locul de unde bănuia el că se apropie fiara. Apoi se făcu din nou liniște. Foșnetul frunzelor încetase și nici picăturile de apă nu mai curgeau de sus. Deschise ochii și îndrăzni să privească printre degete. Întunericul nu mai era atât de intens, o irizație foarte slabă plutea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
au întâmplat lucrurile! Imediat ce oamenii s-au așezat aici, vâlva a început a face prăpăd printre ei. Îi ucidea pe capete și le răpea viețile în fiecare zi. Văzând asta, zeii au pus un paznic la gura peșterii unde sălășluia fiara. Misiunea lui este s-o țină înăuntru și, să nu crezi că e puțin lucru să îi ții piept. După cum ai văzut, nu știe decât să omoare pe cei care îi ies în cale. Nu cruță pe nimeni, nu contează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de metru. Era periculos dar, dacă voia să-și continue drumul, nu avea de ales, trebuia să meargă pe acolo. Înainte de a porni mai departe, aruncă încă o privire în jur. Aruncate lângă gard erau o mulțime de deșeuri metalice. Fiare contorsionate și resturi de construcții metalice stăteau acolo, clădite unele peste altele. Mai încolo, atât cât putea să străbată cu privirea, se aflau containere înșiruite de-a lungul împrejmuirii. Ciuli urechile încercând să audă dacă nu cumva se apropie cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Își va face apariția Simon zis Magul. El propovăduia că Dumnezeu era un apostol tiran, iar un tiran nu putea avea Înțelegere față de om. Dumnezeul ăsta al lor, Iehova, Elohim, Îl abrutizase pe om, sugrumîndu-l, Înjunghiindu-l, trimițîndu-i boli și fiare sălbatice, șerpi și tarantule, lei și tigri, tunete și fulgere, ciumă, lepră și sifilis, furtuni și uragane, secetă și inundații, coșmaruri și insomnii, patima tinereții și neputința bătrîneții. CÎnd l-a așezat În binecuvîntata grădină a raiului, l-a lipsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pocăirea sufletului, fiecare pentru sine, apoi toți Într-un glas, cu buzele uscate, șoptindu-și rugăciuni, fiindcă mulțimea avea să se Întoarcă, era dusă să-i Întîmpine pe legionarii lui Decie, ori poate să mai dreagă ceva pe la cuștile cu fiare sălbatice, deși cîțiva dintre ei rămăseseră, totuși, de strajă, la intrarea În grotă, cît durau pregătirile hecatombei, la care mulțimea, gloata păgînilor, avea curînd să se desfete. 6. Și iar veniră cu torțe, care luminau altcumva grota, parcă mai sfredelitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Își făcuse din plin efectul. „CÎnd deci noi - adică ei - vom stăpîni mapamondul, vom socoti de datoria noastră ca acest cuvînt - libertate - să fie exclus din dicționare, Întrucît Încarnează o forță vitală, din care pricină gloata devine o haită de fiare Însetată de sînge.“ Este adevărat că aceste fiare adorm de fiecare dată cînd se Îmbată cu sînge și atunci pot fi ușor ferecate În lanțuri. Armata fanatizată, Înarmată cu o astfel de Învățătură, o pornea cu inima curată la pogromuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
adică ei - vom stăpîni mapamondul, vom socoti de datoria noastră ca acest cuvînt - libertate - să fie exclus din dicționare, Întrucît Încarnează o forță vitală, din care pricină gloata devine o haită de fiare Însetată de sînge.“ Este adevărat că aceste fiare adorm de fiecare dată cînd se Îmbată cu sînge și atunci pot fi ușor ferecate În lanțuri. Armata fanatizată, Înarmată cu o astfel de Învățătură, o pornea cu inima curată la pogromuri. Primele victime În masă ale cărților ucigașe deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
sunt peste 300 de specii), care alcătuiesc farmacia pădurii: coada șoricelului, mușețelul, cicoarea, sovârful, pojarnița, pelinița, sulfina, pătlagina, mierea ursului, urzica moartă, valeriana, săpunarița, vâscul, podbalul, lumânărica, cimbrișorul, cimbrul, mătrăguna, cucuta, chimion, păpădia, menta, vinarița, grâușorul, leurda, rodul pământului, iarba fiarelor, spânzul, socul, păducelul, măceșul, salcâmul, cireșul pădureț, cornul, crușinul, mesteacănul etc. Ca urmare a intervenției omului asupra mediului (defrișarea pădurilor, desțelenirea pajiștilor) învelișul vegetal spontan a fost înlocuit cu vegetația cultivată (cereale, plante tehnice, furajere, melifere, vii, livezi), amplasamente industriale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
furajeră slabă, altele de-a dreptul toxice care dăunează metabolismului animalelor. Dintre plantele toxice amintim (unele au valoare curativă, vindecătoare!): mătrăguna, cucuta, mărul lupului, coada calului, spanacul sălbatic, piciorul cocoșului, mana apei, floarea paștelui, fumărița, ciumăfaiul, măsălarița, baraboi, roșcuța, iarba fiarelor, dalacul, săpunarița, holera, rugina, inul sălbatic, pelinul, vinarița, laptele câinelui, loboda, bozul etc. în condițiile în care se vorbește tot mai mult despre păstrarea mediului, despre ecologie și produse ecologice, se impune, ținând seama de importanța economică și de funcția
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secolelelor V-XI d.Hr., atestă existența unei activități economice legată de cultivarea plantelor, creșterea animalelor și practicarea meșteșugurilor. Inventarul locuințelor și mormintelor din perioada amintită care se integrează culturilor materiale Sântana de Mureș, Dridu și Răducăneni este format din fiare de plug, seceri, topoare de fier cu lama îngustă și ușor curbată, cârlige, verigi, catarame, săgeți romboidale, străpungătoare de os, obiecte de podoabă, râșnițe de gresie, fusaiole de diferite forme, fibule de tip romano-bizantin, cercei, inele, paftale (importuri de la Dunărea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au prea înghesuit să practice meseria, nu numai din cauza absenței sau rarității minereurilor, numai că s-au trezit că o practicau alții. Importanța fierarului în cadrul comunității era legată de imposibilitatea de a practica muncile agricole fără uneltele făcute de el: fiare de plug, seceri, lanțuri, cuie pentru construcția casei, topoare, securi, lacăte,alte obiecte pentru uzul casnic: cleștele pentru focul din vatră etc. Tot ei făceau fierul pentru legatul carelor și trăgeau șina de fier pe roată, făceau potcoave pentru boi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-o pe nicovală, a întins-o pe roată, uimindu-i pe toți cei strânși ca la „fierăria lui Iocan”. Activistul nostru era fierar de meserie.58 în Slobozia era un meșter - moș Vasile Lungu - care ascuțea topoarele, sapele, secerile și fiarele de plug. Apoi prin sate mai veneau meșteri țigani itineranți. Perfecționarea mijloacelor de obținere a celor necesare pentru a produce în agricultură a dusă la dispariția vechilor meserii, dar au apărut altele, moderne, actuale. Meșteșugul olăritului Olăritul ca meșteșug a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Doctorul Baró examină rapid situația și, cu un gest, Îi indică tatei că trebuia să-l Întindă pe Fermín În pat. Îi ajută feciorul doñei Encarna, care aspira să devină boxer. Fermín gemea și se zvîrcolea ca și cînd o fiară i-ar fi devorat măruntaiele. — Dar ce are sărmanul, pentru numele lui Dumnezeu? Ce are? gemea doña Encarna din ușă, scuturînd din cap. Doctorul Îi luă pulsul, Îi cercetă pupilele cu o lanternă și, fără o vorbă, Începu să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
a Întins mîna și i-am strîns-o. Strîngerea lui durea, Însă m-am abținut. În aceeași seară, Tomás m-a invitat să iau masa la el acasă și mi-a arătat colecția de mecanisme ciudate făcute din piese și din fiare vechi pe care o ținea În camera lui. — Eu le-am făcut, Îmi explică el, mîndru. Eu eram incapabil să Înțeleg ce erau sau ce pretindeau să fie, Însă am tăcut și am clătinat din cap cu admirație. Mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Ceea ce trebuie pe lume sînt mai mulți oameni răi cu adevărat și mai puțini țugurlani limitrofi. Nu mai vorbiți prostii. Ce trebuie e un pic mai multă milostenie creștină și mai puțină ticăloșie, că parcă sîntem Într-o țară de fiare sălbatice, i-o reteză Merceditas. Se tot duce lumea la slujbă, dar pe domnul nostru Iisus Hristos aici nici Dumnezeu nu-l bagă-n seamă. — Merceditas, să nu mai pomenim de industria liturghierelor, care e o parte a problemei, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
vorba, Niciodată n-ați vrut să mergem acasă la femeia aceea, Tu ai ajuns să intri în casa ei, Da, ca să fiu imediat scos afară, E adevărat, recunoscu comisarul, De ce, Pentru că mi-era teamă, Teamă de ce, noi nu suntem niște fiare, Teamă că obsesia de a descoperi un vinovat cu orice preț v-ar fi împiedicat să vedeți pe cine aveați cu adevărat în fața voastră, Atât de puțină încredere merităm din partea dumneavoastră, domnule comisar, Nu era vorba de o chestiune de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
ăsta ai mers cu picioarele prin noroi. Și vrei să te bălăcești în el. Și găsești o femeie ordinară, vulgară, de ultima speță, vreo ființă animalică în care strălucește cu înflăcărare oroarea sexualității, și te năpustești asupra ei ca o fiară. Și sorbi din ea până-ți potolești furia oarbă. Se uita la mine fără să se clintească. Izbuteam să-i susțin privirea. Vorbeam foarte rar: — Am să-ți spun ceea ce ți se pare probabil straniu, și anume că atunci când totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
am zis. — Întâmplarea face să fiu un bărbat absolut normal. N-am putut să nu râd de această observație făcută cu toată seriozitatea. Dar el i-a dat drumul înainte, pășind în sus și-n jos prin cameră ca o fiară în cușcă, hotărât să exprime ceea ce simte, numai că nu-i venea deloc ușor să înșire cuvintele. Când o femeie te iubește, nu e mulțumită până când nu pune stăpânire pe sufletul tău. Pentru că ea e slabă, are o adevărată furie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
lor. Erau fructe vrăjite pe care dacă le gustai îți puteau deschide poarta către cine știe ce taine ale sufletului, precum și către palatele misterioase ale imaginației. Erau întunecate de niște primejdii neașteptate, iar dacă le mâncai te puteai preface din om în fiară ori în zeu. Tot ce era sănătos și firesc, tot ce ținea strâns de relațiile fericite și de bucuriile simple ale oamenilor simpli se retrăgea speriat din ele. Și totuși aveau o atracție înspăimântătoare și, ca și fructele din Pomul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
în care erau deja destule decoruri de crime și peisaje ale asasinatelor. Era muzeul lui personal, și sunt sigur că, atunci când îl vizita, îi dădea fiori cu nimic mai prejos decât cei ai ucigașilor. Este atât de subțire granița dintre fiară și vânător. Medicul sosește: ce echipă strașnică fac el și judecătorul! Se cunosc din liceu. Se tutuiesc, dar atât de curios încât, uitându-te la ei ai spune că nu o fac. Mănâncă adesea împreună, la RĂbillon și în alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
mai bună calitate. Nu ascunse nimic: Marseieza scrisă cu fecale, imaginea de sfârșit de lume și ideea pe care o avuseseră mulți, dar mai ales el, de a o găzdui pe tânără în casa din parc. Tăcu, așteptă, părea o fiară care ar fi izbit cu o lovitură puternică gardul unui parc sau trunchiul unui stejar gros. Procurorul nu răspunse nimic. Privea prin vitraliul ușii de la intrare silueta ușoară care se plimba liniștită înainte și înapoi, apoi îi dădu de înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
cred că fură din casa de marcat, da eu mă fac că nu văd, își mai vopsește și ea părul, că cu trei miloane pe lună ce să facă, săraca. Te pupă Mișu. Mișu arată tot așa bine, trage de fiare ceva de speriat, i-am adus eu niște haltere de la unu de pe șantier, unu cam bețivan care și-a făcut datorii la noi la MaxiBar și i-am zis să-mi aducă halterele ălea, că dac-a murit fi-su
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
furtunul curtea MaxiBarului. Mariana nu era proastă, trebuia să înțeleagă singură. Și să-și ceară iertare. La urma urmei o salvase de la moarte, îi făcuse și cadou, câte femei nu și-ar dori un Mișu ca el! Trage și de fiare, are perspective, vorbește frumos, o s-o ducă în America. Dar nu cu scandal, de scandal n-are nevoie. Strângând din dinți, Mișu începu să ridice halterele. Mariana înțelesese și-i părea rău. Se apropie și-i cuprinse picioarele, împingându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
întors! Te-ai întors, te-ai întors, te-ai întors! Contesa era iremediabil, neașteptat, păgân, ridicol, târziu, cumplit, disperat, analfabet și amoral, îngrozitor și trist de îndrăgostită. * - Cioară! Ci-oa-ară! O armată de învățăcei americani blonzi și bine făcuți trăgeau de fiare și învățau românește după forma buzelor lui Mișu. Știau deja să zică „brânză”, „mămăligă”, „varză”, „pizdă”, „pulă”, „țigan borât”, „negru borât”, „cioară”, „Mișu” și „bazat”. Afară, unchiul Tom și unchiul Sam călcau peste cadavre, într-o foame titanică. Fast-food-ul funcționa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
rodea unghiile), în veacul (idem și maestrul răcnește), în veacul vecilor, bate tablele, Traiane (Zecheru le bate, publicul pornește în aplauze furtunoase), amin! Ce s-o fi ales oare de tabla aceea istorică? Praful și pulberea. ― Unde sunt Goian și fiara paloșului, Boldur.... Dar Vasilica! Cabiniera noastră, ce femeie! Plecăm noi la Paris și vine Vasilica la mine ca mă roage să am grijă de Vasile al ei (Vasile era șeful mașinist), că n-a mers niciodată în străinătate, că... o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]