2,621 matches
-
Clonorchis sinensis, Opisthorchis felineus, pot determina afectare hepatică și ciroză [58]. Schistosomiaza este o parazitoză răspândită în unele zone endemice tropicale din Africa de Est, Asia, America de Sud. Prin depunerea ouălor de paraziți la nivelul venulelor hepatice poate promova dezvoltarea unei fibroze hepatice și a unor granuloame inflamatorii hepatice. Este o cauză frecventă de afectare hepatică în aceste zone, dar nu neapărat de CHC. Riscul pentru CHC ar putea fi asociat cu coincidența parazitozei cu infecția cu virusuri hepatitice [14]. Infestația cronică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
hepatita alcoolică și ciroza. Mecanismele hepatotoxicității alcoolului sunt complexe și multifactoriale, primare și secundare, care coexistă și interacționează pentru inițierea și progesiunea leziunilor [148-153]. Hepatotoxicitatea directă nu explică, singură, toate aspectele bolii hepatice alcoolice [152]. Factorii care contribuie la constituirea fibrozei și a cirozei includ citokine, stres oxidativ și metaboliți toxici ai alcoolului [153]. Intervenția unui mecanism mediat imun este sugerată de histopatologia hepatitei alcoolice, caracterizată de steatoză, dar și de prezența infiltratului inflamator, de hipergamaglobulinemie, creșterea citokinelor proinflamatorii, un nivel
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92124_a_92619]
-
modalitate computerizată de analiză a electrocardiogramei, care permite identificarea și cuantificarea potențialelor ventriculare tardive. Potențialele ventriculare tardive reprezintă activități electrice anormale, de amplitudine mică și frecvențe înalte, înregistrate la sfârșitul depolarizării ventriculare. Acestea apar la subiecții care prezintă zone de fibroză la nivelul miocardului ventricular, cel mai adesea în urma unui infarct miocardic. În astfel de zone se produce o conducere lentă și fragmentată, care predispune la reintrare, favorizând apariția de tulburări de ritm. Amplitudinea potențialelor ventriculare tardive este însă mult prea
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
exercită un efect inotrop pozitiv. Principalul efect al angiotensinei II la nivel miocardic este însă acela de stimulare a proliferării celulare, prin intervenție la nivelul informației genice. Efectul interesează atât miocitele, având rol în hipertrofia miocardică, cât și fibroblaștii, favorizând fibroza la nivel cardiac (fig. 5.64), [75-77]. Oxidul nitric (NO) Biochimie. Este un gaz difuzibil sintetizat din aminoacidul L-arginină sub acțiunea sistemului enzimatic numit NO-sintetază, fiind indentificate trei izoforme ale acestei enzime: endotelială (eNOS), la nivelul celulelor endoteliale și
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
biliare intrahepatice, abordarea percutană poate fi singura posibilitate [16,17]. Explorarea cu miniprobe poate ajuta la diferențierea unei stenoze benigne de o stenoză malignă. În cazul stenozei maligne leziunile sunt de regulă hipoecogene, stenozele benigne sunt mult mai reflectogene din cauza fibrozei [18-21]. Tomografia prin coerență optică poate promite pe viitor un examen histologic virtual intravitam, dar metoda este încă în evaluare și extrem de scumpă pentru practica clinică [22]. COLANGIOSCOPIA Colangioscopia constituie o metodă utilă pentru a examina direct, endoscopic, stenozele biliare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92160_a_92655]
-
aerului în interstițiul pleural. Au fost avansate mai multe teorii privind apariția acestor blebsuri: teoria congenitală, inflamația bronșiolelor (în aprox. 50% din cazuri), perturbarea ventilației colaterale, elastofibroza [5]. Pneumotoraxul secundar apare pe fondul unei afecțiuni preexistente: boli buloase, inclusiv BPOC, fibroza chistică, astmul bronșic etc. Pneumotoraxul catamenial apare în perioadele de ciclu menstrual și nu se produce în timpul gestației; mai frecvent apare în dreapta și survine în deceniul al IV-lea de viață. Cauza acestei forme de pneumotorax se consideră a fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
interogatoriu minuțios. Factorii de risc sunt precizați în mai puțin de 30% din cazurile de colangiocarcinom: colangită sclerozantă primitivă, infestații parazitare și infecții bacteriene (Opisthorchis viverrini, Clonorchis sinensis, Schistosoma japonicum și Salmonella typhi), anomalii congenitale ale arborelui biliar (boala Caroli, fibroza hepatică congenitală, chistele coledociene), litiază biliară intrahepatică, adenoame și papilomatoze de ducte biliare, intervenții anterioare pe arborele biliar (anastomoze biliodigestive și exceptând sfincterotomiile endoscopice), ciroză hepatică de orice etiologie, infecții cronice cu virus hepatitic C sau B, expunere la xenobiotice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
foarte ilustrativ pentru diagnostic este examenul anatomopatologic al puncției-biopsie hepatice care în rejetul acut evidențiază infiltrat mononuclear în spațiile porte, proliferări celulare subendoteliale, leziuni ale ductelor biliare, colestază și necroză hepatocelulară, iar în rejetul cronic colestază, îngustarea lumenului vascular și fibroză portală. Tratamentul în rejetul acut constă în administrarea de doze crescute de corticosteroizi sau, în cazul ineficienței acestora, anticorpi antilimfocitari și FK506. Răspunsul la tratamentul imunosupresor este diferit: reversia reacției de rejet, manifestată prin revenirea modificărilor biologice la mai puțin
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
pentru transplantul cardiopulmonar o au bolile cardiopulmonare severe care au o speranță de viață de doar 6-12 luni după aplicarea tuturor posibilităților terapeutice convenționale medicale și chirurgicale. Eficiența transplantului cardiopulmonar a fost probată pentru hipertensiunea arterială pulmonară primitivă, sindromul Eisenmenger, fibroza chistică și anumite cazuri selectate de emfizem pulmonar. Limita de vârstă pentru acest tip de transplant este stabilită la 45 ani. Contraindicațiile absolute ale transplantului cardiopulmonar sunt infecțiile în faza activă, malignitățile, vascularitele autoimune, insuficiența hepatică și/sau renală ireversibilă
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
30-50% din cazuri. Supraviețuirea la un an după transplantul cardiopulmonar este de 70%, iar la 5 ani de 60%. 18.5.5. TRANSPLANTUL PULMONAR Are indicație în bolile pulmonare severe ireversibile, dar în care funcția ventriculară dreaptă este integră. În fibroza pulmonară se recomandă transplantul unui singur plămân, iar în afecțiunile pulmonare obstructive și septice transplantul dublu. Este încă discutabilă practicarea transplantului la bolnavii cu insuficiență respiratorie ireversibilă. În transplantul unui singur pulmon abordul se face prin toracotomie posterolaterală. By-pass-ul cardiopulmonar
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
peretelui venelor varicoase a fost observată, aceasta reflectând, posibil, diferite stadii ale procesului varicos. La nivelul unei vene varicoase, regiunile de subțiere/atrofie pot fi frecvent compensate de arii de îngroșare/hipertrofie, în timp ce alte regiuni sunt normale și neafectate de fibroză. Aceste variații dimensionale explică de ce nu sunt întotdeauna înregistrate diferențe în grosimea medie a peretelui. Zonele de dilatație considerate stadiul final al varicelor sunt constituite din colagen tapetat doar de țesut endotelial și subendotelial, celulele musculare fiind complet absente. Rezultatele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
compact, în tunica medie aranjamentul lor a fost fascicular, printre celulele musculare netede, uneori invadând și rupând stratul muscular al mediei. Asociat, a fost identificat un număr mare de fibre elastice, formând zone de condensare elastică în structura tunicii medii. Fibroza a fost în mod particular evidentă în straturile longitudinal intern și circular al mediei. Ariile de fibroză au fost predominant neuniform distribuite, și în unele secțiuni au implicat numai o parte din peretele venei. Chiar cînd peretele venos a fost
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
stratul muscular al mediei. Asociat, a fost identificat un număr mare de fibre elastice, formând zone de condensare elastică în structura tunicii medii. Fibroza a fost în mod particular evidentă în straturile longitudinal intern și circular al mediei. Ariile de fibroză au fost predominant neuniform distribuite, și în unele secțiuni au implicat numai o parte din peretele venei. Chiar cînd peretele venos a fost predominant varicos, au fost prezente unele arii normale, cu menținerea formării de fascicole musculare normale. Pentru sublotul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
colagen și proteine totale între loturile control și cele cu vene varicoase (Travers et al., 1992). În cazul în care există o evidentă creștere colagenică, țesutul fibros dezvoltat consecutiv invadează straturile musculare, distrugând patternul celular normal. În ariile afectate de fibroză este dezorganizată și distribuția fibrelor de colagen, precum și a fibrelor elastice (Rose, Ahmed, 1986). • Modificările celulelor musculare În studiul nostru, în ambele subloturi venele varicoase au fost caracterizate prin hipertrofia și hiperplazia celulelor musculare în tunica medie. Aceste modificări au
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
tunicii medii ca un întreg, ceea ce determină scăderea tonusului peretelui și conduce la apariția de dilatații patologice (Rose, Ahmed, 1986), deoarece contracția eficientă nu poate avea loc decât dacă celulele individuale sunt în comunicare unele cu altele (Wali, Eid, 2001). Fibroza poate fi evidentă și uniformă în interiorul straturilor musculare ale mediei (Wali, Eid, 2001), sau zonele de transformare fibroasă nu sunt localizate uniform și pot implica doar o parte a peretelui venei (Travers et al., 1996). Alte studii demonstrează absența diferențelor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
al., 1990, Waksman et al., 1997, Jurukova, Milenkov , 1982, Travers et al., 1992). O abordare aprofundată vizează, în ansamblul contextului de colagenizare, modificările în structura și tipurile de colagen, sugerând că aceste aspecte anormale pot constitui un factor cauzal pentru fibroza peretelui. Diferite tipuri de colagen (I-V) au fost identificate în venele normale și varicoase. Colagenul de tip Ι (Hulmes, 2002, Lullmann-Rauch, 2008) este alcătuit din fibrile mai groase, care se grupează în mănunchiuri și fascicule mari (10 300 nm
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nivelul celulelor endoteliale, celulelor musculare netede și fibroblastelor, dar reacția endotelială la nivelul microvaselor adventiceale, în venele normale, fiind mai puternică, sub raport calitativ și cantitativ. Activatorii plasminogenului par a juca un rol important în activarea MMPs, ceea ce duce la fibroză la nivelul peretelui venos și formarea dilataților varicoase; aceste date necesită însă studii suplimentare pentru confirmare (Shireman et al., 1996, Badier Commander et al., 2000, Kosugi et al., 2003). Studii asupra stadiilor avansate ale bolii varicoase, complicate cu ulcer, relevă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
sistemului venos, care poate fi corelată cu predispoziția genetică. În pofida diferențelor existente între diferitele studii, este cert că alterările în producția MMPs și TIMPs pot modula, în stadiile precoce de insuficiență venoasă, remodelarea tisulară și determină, în stadiile avansate, apariția fibrozei tisulare. Deși datele noastre indică implicarea MMP-9 și a TIMP-1 în remodelarea matriceală, profilul complet al membrilor acestor familii și mecanismul prin care aceștia actionează, sunt activați și reglați are multe necunoscute. Descifrarea interrelațiilor celulare și moleculare care au loc
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de compuși vasoactivi (histamină, triptază, noradrenalină, prostaciclină, tromboxan A, citokine), a căror prezență poate fi corelată, inclusiv prin capacitatea de a regla expresia moleculelor de adeziune celulară (Meng et al., 1995), cu modificările histologice din peretele venelor varicoase: îngroșarea intimei, fibroza mediei, scăderea cantității de mușchi neted și formarea de trombi (Yamada et al., 1996). Histamina crește permeabilitatea vasculară locală și proliferarea celulelor musculare netede, contribuind la îngroșarea intimei. Triptaza intervine în lezarea vasculară locală, rolul său în slăbirea peretelui vascular
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
colagenaza) și MMP-3 (stromelizina) (Saarien et al, 1994, Lees et al, 1994, Kruger Drasagakes et al, 1996), a căror acțiune întreține eliberarea TGF-β1 la nivelul matricei extracelulare (Taipale et al., 1996, O’Kane, Ferguson, 1997, Grande, 1997) și, implicit, instalarea fibrozei tisulare. TGF-beta 1, polipeptid care reglează diferite funcții celulare, ca proliferarea, migrarea și diferențierea, și joacă un rol important în producția de matrice extracelulară, este eliberat sub forma unui complex inactiv, cu masă moleculară mare, format din TGF-beta 1 matur
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de depozite mari de colagen dispus anarhic (Jurukova, Milenkov, 1982, Venturi et al., 1996, Maurel et al., 1990, Wali, Eid, 2001, Urbanek et al., 2004; Elsharawy et al., 2007), care separă celulele musculare netede normal dispuse ordonat, dezorganizând media prin fibroză. În același timp, se certifică o creștere marcată a colagenului la nivelul tunicii intime (Wali, Eid, 2001), despre care am discutat anterior. Studiul nostru a identificat prezența unei cantități mari de fibre de colagen fibrilar, de tip I sau III
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de selecție a pacienților și categoriile de pacienți care pot beneficia de terapie antivirala: 1.1. Hepatită cronică cu virus C: ● biochimice: ALT 1,5 ori valoarea normală; ● virusologice: anticorpi anti-VHC pozitivi; încărcătură virală pozitivă (ARN VHC cantitativ pozitiv); ● morfologice: fibroza F3 (scor Knodell), indiferent de indicele necroinflamator; fibroza F2/F3 (scor Metavir), indiferent de indicele necroinflamator; fibroza Fo/F1 cu indice necroinflama- tor ≥6 (scor Knodell); fibroza F4 fără semne clinice, ultraso- nografice sau endoscopice de hiperten- siune portala; fără
ORDIN nr. 185 din 7 aprilie 2003 privind criteriile de selecţie a pacientilor şi schema terapeutică pentru tratamentul antiviral în hepatita cronica cu virus B şi C. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149209_a_150538]
-
care pot beneficia de terapie antivirala: 1.1. Hepatită cronică cu virus C: ● biochimice: ALT 1,5 ori valoarea normală; ● virusologice: anticorpi anti-VHC pozitivi; încărcătură virală pozitivă (ARN VHC cantitativ pozitiv); ● morfologice: fibroza F3 (scor Knodell), indiferent de indicele necroinflamator; fibroza F2/F3 (scor Metavir), indiferent de indicele necroinflamator; fibroza Fo/F1 cu indice necroinflama- tor ≥6 (scor Knodell); fibroza F4 fără semne clinice, ultraso- nografice sau endoscopice de hiperten- siune portala; fără leucopenie, anemie sau trombocitorenie. 1.2. Manifestările extrahepatice
ORDIN nr. 185 din 7 aprilie 2003 privind criteriile de selecţie a pacientilor şi schema terapeutică pentru tratamentul antiviral în hepatita cronica cu virus B şi C. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149209_a_150538]
-
cronică cu virus C: ● biochimice: ALT 1,5 ori valoarea normală; ● virusologice: anticorpi anti-VHC pozitivi; încărcătură virală pozitivă (ARN VHC cantitativ pozitiv); ● morfologice: fibroza F3 (scor Knodell), indiferent de indicele necroinflamator; fibroza F2/F3 (scor Metavir), indiferent de indicele necroinflamator; fibroza Fo/F1 cu indice necroinflama- tor ≥6 (scor Knodell); fibroza F4 fără semne clinice, ultraso- nografice sau endoscopice de hiperten- siune portala; fără leucopenie, anemie sau trombocitorenie. 1.2. Manifestările extrahepatice ale infecției cu virus C: ● crioglobulinemia mixtă cu vasculita
ORDIN nr. 185 din 7 aprilie 2003 privind criteriile de selecţie a pacientilor şi schema terapeutică pentru tratamentul antiviral în hepatita cronica cu virus B şi C. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149209_a_150538]
-
normală; ● virusologice: anticorpi anti-VHC pozitivi; încărcătură virală pozitivă (ARN VHC cantitativ pozitiv); ● morfologice: fibroza F3 (scor Knodell), indiferent de indicele necroinflamator; fibroza F2/F3 (scor Metavir), indiferent de indicele necroinflamator; fibroza Fo/F1 cu indice necroinflama- tor ≥6 (scor Knodell); fibroza F4 fără semne clinice, ultraso- nografice sau endoscopice de hiperten- siune portala; fără leucopenie, anemie sau trombocitorenie. 1.2. Manifestările extrahepatice ale infecției cu virus C: ● crioglobulinemia mixtă cu vasculita sau glomerulonefrita 1.3. Infecția primară cu virus C 1
ORDIN nr. 185 din 7 aprilie 2003 privind criteriile de selecţie a pacientilor şi schema terapeutică pentru tratamentul antiviral în hepatita cronica cu virus B şi C. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149209_a_150538]