26,857 matches
-
ființă satele Bursuc-Deal (1869) și Diudiul (1879). În afară de agricultură se face simțită și tendința de dezvoltare a industriei, prin construcția fabricii de sticlă, la Lespezi, între anii 18601870; a transporturilor, prin construcția căii ferate Burdujeni-Roman (1869) și a podului de fier forjat peste Siret, la Lespezi (1895), în locul unde era un pod de bărci. Comerțul s-a dezvoltat datorită agriculturii moderne și a industriei, dar și a târgului săptămânal și a iarmarocului anual, încurajate de domnitorul Mihai Vodă Șuțu (1819-1821) și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
87 83 0.6‰ 2002 6.078 Analizând evoluția numărului de locuitori între 1894 și 2002, constatăm o creștere între 1894 și 1912, datorită întinderii mai mari a comunei, dar și a construirii fabricii de sticlă și a podului de fier de peste Siret, care au impulsionat economia comunei. Din 1912, până în 1930, populația scade pe fondul primului război mondial. După 1930, crește din nou, până la al doilea război mondial, când scade iarăși vertiginos, după care reia trendul crescător până în 1977. În
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
acea clădire în care se afla și oficiul poștal era stabilit Comandamentul Armatelor Românești, care se retrăgeau din Uniunea Sovietică pe linia Lipcani - Botoșani - Sirețel - Pașcani. În acea zi, târgul era plin de soldați, iar în ziua următoare podul de fier avea să fie aruncat în aer. Ultimul comandant de jandarmi și primul milițian avea să fie Aurel Botez, a cărui soție a fost moașă comunală. Fiica lor, Lenișor, avea să fie funcționară la primărie, până la ieșirea la pensie, după care
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o taxă pentru mărfuri, numită acșiș, atunci când intrau în târg. - 1860-1870 - s-a construit la Lespezi prima fabrică de sticlă pentru geamuri din România;1892 - târgul Lespezi; - 1895 - s-a construit podul peste Siret „Principesa Maria”, cu trei arcade din fier forjat și nituit, sistem Anghel Saligny; - 1894 - era târgușor pe moșia Sirețel, comuna Lespezi și număra 323 de case, 441 de capi de familie și 1537 de suflete (742 B și 795 F), 300 israeliți. Avea 311 contribuabili. Vatra satului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
naștere unor probleme legate de podurile din amonte, din cauza cotei mai ridicate a nivelului din lac, față de cel al etiajului obișnuit precum și din cauza sporirii lățimii cunetei lacului. Ținându-se cont de condițiile hidrologice, s-a construit un nou pod din fier beton, cu lungimea de 211,6 m, alcătuit din șapte deschideri a câte 28,45 m fiecare. Partea carosabilă are 7,8 m lățime și două trotuare a câte 1,5 m. Podul face parte din clasa E de încărcare
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cele mai folosite sunt betonul armat pentru fundație, B.C.A. pentru pereți și tablă pentru acoperiș. Modelele de case sunt aduse din Europa Occidentală și foarte rar se mai construiesc în stil tradițional. Gardurile se fac din scânduri, beton sau fier forjat. Ocupațiile Uneltele descoperite în vechile așezări de pe teritoriul comunei ne demonstrează că agricultura ( cultura plantelor și creșterea animalelor) este cea mai veche ocupație a locuitorilor ei. Versurile din creațiile populare din preajma sărbătorilor de iarnă ne vorbesc despre asemenea ocupații
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
azi nu se mai compară cu agricultura care se practica în vechime. Fără a folosi îngrășăminte, în afară de cenușa vegetației arse și a gunoiului de la vite, producțiile erau mici. Aratul se făcea cu unelte primitive: plugul de lemn cu brăzdarul de fier a dăinuit până după al doilea război mondial. Aceste pluguri uneori erau trase de mai multe perechi de boi sau cai. Au apărut apoi plugul de fier, grapa de fier, iar astăzi pământul se lucrează cu tractorul, cu pluguri cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mici. Aratul se făcea cu unelte primitive: plugul de lemn cu brăzdarul de fier a dăinuit până după al doilea război mondial. Aceste pluguri uneori erau trase de mai multe perechi de boi sau cai. Au apărut apoi plugul de fier, grapa de fier, iar astăzi pământul se lucrează cu tractorul, cu pluguri cu mai multe brăzdare, semănători mecanice care au înlocuit semănatul cu mâna, prășitori trase de cai și de tractoare. Recoltatul, care altădată se făcea cu coasa și secera
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
făcea cu unelte primitive: plugul de lemn cu brăzdarul de fier a dăinuit până după al doilea război mondial. Aceste pluguri uneori erau trase de mai multe perechi de boi sau cai. Au apărut apoi plugul de fier, grapa de fier, iar astăzi pământul se lucrează cu tractorul, cu pluguri cu mai multe brăzdare, semănători mecanice care au înlocuit semănatul cu mâna, prășitori trase de cai și de tractoare. Recoltatul, care altădată se făcea cu coasa și secera, astăzi se face
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de artă create în acest spațiu getodacic, precum obiectele descoperite la Poalele Dealului Peter. Ceramica de Cucuteni, prin forma și plastica sa originală, demonstrează vechimea și talentul acestor locuitori. Obiectele ce ni s-au păstrat din epoca metalelor (bronz și fier) , precum uneltele și obiectele de podoabă, dovedesc gust estetic, aceste obiecte având nu numai valoare artistică, ci și practică. Evul mediu ne-a lăsat Mănăstirea Probota, una din cele mai mari realizări ale arhitecturii feudale din Moldova. În epoca modernă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai avea lacrimi. Arăta ca o păpușă. — Unde e Naoji? întrebă mama, privindu-mă. Am urcat la etaj. Naoji era trântit pe canapea și citea o revistă. — Te cheamă mama. — Ce? Iar vreo scenă? „O, tu, cel cu nervi de fier și fără sentimente, fii răbdător și fă-ți datoria! Noi, cei care suferim cu-adevărat - deși plini de voință, dar slabi trupește - noi, cu siguranță, avem tăria să stăm cu mama.“ Și-a aruncat jacheta pe umeri și a coborât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
indivizi încearcă să zboare cu felurite obiecte ciudate. Cronicarul își notează însă cu acribie evenimentul spre deliciul protocronist al cititorului de azi, familiarizat cu vechile campanii ale revistei "Săptămâna" : Cuptoarele au ars un munte de cărbune și ciocanele au bătut fier încins pe nicovală, aruncând mai multe scântei decât sunt stele pe cer. În urmă a ieșit un soi de bute de oțel cu roți și horn, iar deasupra Ștefan puse un steag, numit de el Steagul moșiei. Dogarii au tăiat
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
împodobit de construcții moderne, amintind de orașele maritime din Apus (...) Dacă am avea un sfat de dat acesta ar fi de a se face din Brăila Capitala Principatelor. Comunicând cu Constantinopolul și porturile Mediteranei prin Marea Neagră, Bosfor și drumul de fier dela Constanța cu Serbia, Ungaria, Viena și Paris, pe Dunăre și pe căile ferate austriece, ocu-pînd centrul a două provincii, înzestrată cu un ex-ce-lent port, Brăila ar deveni în scurtă vreme un mare oraș". Demn de reținut este faptul că
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
în expresia arabă pentru "id est", nu înseamnă nimic în devenirea identitară. Totuși, în perioada preislamică, beduinele își însoțeau bărbații în luptă - iar printre marii eroi arhaici sunt și câteva vestite poete (Al-Hansa', Rabi'a), care au lăsat "pecetea de fier încins" asupra neamului lor. De-a lungul secolelor islamice însă, structurile familiale și cele de putere s-au dezvoltat exclusiv sub controlul bărbaților, într-o ordine tradițională represivă. Femeia a rămas o umbră tăcută. Fetele erau disprețuite încă de la naștere
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
fi putut să se petreacă", ne oferă la un moment dat imaginea halucinantă a unui cîmp; concentraționar, "copie după natură", s-ar zice, a lagărelor hitleriste sau sovietice: "la o sută de pași de jur-împrejurul uriașului lagăr, era o centură de fier: scut lîngă scut și, între ele, sulițe cu vîrful întors către rezervație.ș...ț Era vană orice speranță de libertate. Unul dintre îndărătnici s-a năpustit cu pieptul gol spre scuturi și s-a străpuns într-o lance, rămînînd acolo
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
-le taxă vamală (în anul 1927). Sculptorul a câștigat procesul. După ce România a devenit republică populară, primarul din Târgu-Jiu, dintr-un exces de zel, a vrut să doboare coloana, trăgând-o cu tractorul, cu intenția de a vinde metalul la fier vechi. Dar coloana era atât de solidă, încât n-a putut fi doborâtă. În 1951, Brâncuși și-a oferit, prin donație, atelierul și operele din el, Academiei Republicii Populare Române. Donația lui n-a fost acceptată. Secția de lingvistică, literatură
Un punct de vedere finlandez despre Barbu Brezianu by Profesor emerit Lauri LINDGREN () [Corola-journal/Journalistic/8714_a_10039]
-
Vlad are puterea să o descrie în cuvinte puține, dincolo de care este însă ușor de intuit întreaga dimensiune a grozăviei: "Din casele acelea vechi ieșeau fete tinere, pe care le așteptam cu respirația tăiată, simțeam mirosul de mătase încinsă cu fierul de călcat. Din casele acestea noi (deja vechi, de fapt) ies oameni bătrâni. Pe lângă ele s-a adunat un morman de obiecte inutile, colecționate în ideea că oricând e necesară o depanare, o improvizație. Vestimentația e scăpată de sub control, se
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
la vamă - cine nu le cunoaște, în orice colț al lumii! Întîlnirea întîmplătoare cu un hotelier, și popasul fericit în proprietatea lui din port. Călătoria mai departe, spre Abisinia, cu trenul. Printre cele mai scumpe din lume. Povestea drumului de fier, cu ingineri elvețieni, francezi, și cu englezi și indieni cîrcotași. Trenul care pleacă de două ori pe săptămînă spre Addis-Abeba, contra o mie de franci francezi! Și nu merge decît pe timp de zi. Scump, din cauza apei pentru locomotivă. Triburile
Alb-negru by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8798_a_10123]
-
de partea unui socialism utopic trădat într-o execrabilă aplicare istorică? Această ipoteză de lucru cu destinul unui scriitor umanist, pe care o regăsim la mii de intelectuali occidentali (feriți, ce-i drept, de experiențe concrete dincoace de Cortina de Fier) este respinsă aprioric de criticul nostru, pentru care orice disociere între socialismul real și cel teoretic este o manevră menită să oculteze vinovății și crime. Nici cazul lui Geo Bogza, nici cel al lui N. Steinhardt nu sunt atât de
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
se lasă tentat de diavol." (p. 28). Când cei din Estul Europei care "au ales libertatea" (țeposul }epeneag, contrariant cu sistemă, se gândește deja la un titlu pe invers: Am ales dictatura!) vorbesc despre ce se întâmplă dincolo de Cortina de Fier, gazdele amabile - fie ei universitari, editori, jurnaliști sau funcționari culturali - încep a-i privi cu ochi străini și goi. Deoarece acești meteci au nesuferitul obicei de a le vorbi prost limba și a le risipi iluzia internaționalismului umanist-socialist. Dreapta fiind
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
o temniță comunistă? Iată, mai întâi, preparativele: "Călugărul meu e basarabean. E un om tânăr, condamnat pentru a fi avut vedenii și a fi trimis Departamentului Cultelor o scrisoare în care protesta împotriva desființării schitului unde viețuise. Abia apuc - bate fierul cât e cald - să-i spun că sunt ovrei și că doresc să mă botez, că se și arată de acord. E blajin, cu gesturi domoale, și tăcut. ș...ț Părintele Mina, călugărul ortodox, mi-a impus numai câteva lecții
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
doresc să mă botez, că se și arată de acord. E blajin, cu gesturi domoale, și tăcut. ș...ț Părintele Mina, călugărul ortodox, mi-a impus numai câteva lecții de catehizare și le facem șezând pe maginea unui pat de fier, cu spatele spre ușă, unul lângă altul, vorbind în șoapte. Suntem, firește, amândoi în uniformă de pușcăriaș..." Pe călugărul Mina, părintele arhimandrit Mina Dobzeu, de la Mănăstirea "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" din Huși, l-am cunoscut printr-o norocoasă întâmplare
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
artistul a căutat să ofere noi valențe unor materiale - reziduuri metalice, bucăți de cauciuc - prea puțin folosite până atunci. Dacă alți artiști ai secolului al XX-lea, Picasso de exemplu, s-au limitat la a decupa și îndoi bucăți de fier care erau apoi aranjate ca niște desene în spațiu, Serra și-a dorit de la bun început, să insufle oțelului "ceva ce ține de revoluția industrială". Chiar dacă materialele și dimensiunile creațiilor sale de tinerețe sunt diferite de cele caracterizând opera sa
Dimensiuni sculpturale by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8919_a_10244]
-
ajutor și să-l informeze pe rege despre invazia avară. Neputând să ne bazăm pe trupele disponibile, am stăruit mai curând să întărim cât se poate de mult zidurile, poruncind închiderea tuturor porților și dublarea celei principale cu grilajul de fier. Am socotit proviziile și am ajuns la concluzia că se putea rezista, dar nu mai mult de două săptămâni. Am văzut sosind armata avară de pe turnul cel mare de deasupra porții principale la revărsatul zorilor ce poleiau întreaga lume. Trecură
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
lobii urechilor. Pantalonii îi veneau largi, bufanți, vârâți în cisme de fetru negru. Centura, de care atârna spada cu garda și cu teaca demne de un Cezar, valora mai mult de doi cai. Nu mai prejos era harnașamentul calului, în fier și în bronz placat cu aur, strălucind în soare. Am remarcat și forma scărilor de șa pe care longobarzii le copiaseră prost de la ei, pintenii cu vârful metalic îndoit spre interior, oblâncurile înalte de lemn ale șeii pe care armata
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]