24,869 matches
-
populară românească și în acele, rare, texte culte care pot furniza dovezi concludente în sprijinul specificității noastre. Ideea este deja la Blaga, în distincția dintre cultura minoră (anistorică, rurală etc.) și cea majoră (istorică, urbană etc.). (Interesant e că examinînd filosofia lui Blaga însuși, Noica o situează în aceeași descendență "naturală" și "nefilosofică" de care a fost vorba mai sus.) Culturile minore sînt "naturale" și "eterne", au nostalgia neschimbării și a anonimatului, boicotînd istoria, evoluția, individualismul, dizarmoniile și excesele. Așa ar
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
am putea vorbi mai întâi de toate despre un behaviorism metafizic, despre unul metodologic și despre unul analitic. Behaviorismul pare în orice caz să sondeze foarte adânc în mentalul anglo-saxon, preluând pe coordonate proprii tradiția empiristă dezvoltată de secole în filosofia insulară. Mărturisesc că, deși odată mare consumator al unor astfel de psihotehnici ale lui cum să... și cum să... și cum să..., behaviorismul îmi rămâne, fie și numai prin referiri tangente, o atitudine străină și întrucâtva nesuferită. Ea îmi pare
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
veți avea unul tot atât de întemeiat de a o lua sub protecția voastră... am considerat întotdeauna că aceste două probleme cu privire la Dumnezeu și cu privire la suflet sunt cele mai importante dintre toate cele care merită să fie demonstrate mai degrabă cu argumentele filosofiei decât cu ale teologiei, căci cu toate că noua care suntem credincioși ne este de ajuns să credem prin religie că este un Dumnezeu și cp sufletul omenesc nu moare împreună cu trupul, cu siguranță că nu pare posibil să-i faci vreodată
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
să devină Ravelstein o jumătate de an mai tîrziu, critica și publicul l-au întîmpinat ca pe un mare text despre un mare om și o mare prietenie: protagonistul Abe Ravelstein "revelă" fără chei speciale de interpretare persoana profesorului de filosofie politică de la Universitatea din Chicago, Allan Bloom, probabil una din cele mai controversate și mai influente minți ale sfîrșitului de secol american. Publicat în 1984, eseul lui, The Closing of the American Mind, a devenit best-seller și i-a adus
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
nevoia de a apărea în societate în compania unui bărbat rafinat, care se pricepe să-i întrețină pe bunii ei prieteni, soții Grielescu. Întregul univers al lui Chick se răstoarnă în momentul în care îl întîlnește pe Ravelstein, profesor de filosofie politică la aceeași universitate, o personalitate complet diferită. Figură histrionică, de o cultură și o spiritualitate fabuloase, criticînd răspicat societatea în care trăiește, dar trăindu-și din plin viața, îmbibat de erotism, dar homosexual, Abe Ravelstein e probabil cel mai
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
de obsesii și să revină înseninat la o viață nouă. Cartea se încheie cu un portret luminos al lui Ravelstein și cu replica lui Chick: Nu e ușor să cedezi morții o creatură ca Ravelstein." Roman despre prietenie, dragoste, moarte, filosofie și evreitate, Ravelstein este și o creație autobiografică. Asemenea naratorului său, Saul Bellow este un scriitor evreu de succes, a predat la University of Chicago, a fost căsătorit cu o matematiciană de origine română, iar printre amicii acesteia, pe care
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
autentifica drept un mijloc de defensivă, dar și ca o răsfrîngere a naturii sale reale: "Pe toți îi intrigă atitudinea-mi modestă. Toți declară că ea nu e compatibilă cu marea poezie. La mine, modestia e o stare complexă, o "filosofie" despre modul de a fi în raport cu existența. Asta nu înseamnă că îmi lipsește orgoliul aspirațiilor deosebite. Numai că nici orgoliul singur nu justifică o poezie de valoare. Nu sînt modest, ci caut umilitatea, stoicismul, pentru că în ele sînt mai mult
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
isme". S-a redescoperit epicul, personajul și s-a renunțat la solipsismul anterior; chiar se exagerează și unele filme îmi amintesc de "realismul socialist". În ultima perioadă m-a interesat istoria literară - marile personalități ale culturii franceze -, dar în special filosofia, istoria, teologia și metafizica... Cum a fost posibil? Iată o întrebare ce-mi revine mereu în gînduri. Geneza, cauzele primordiale (karma), manipularea conștiințelor prin informații parțiale sau greșite; instrumentalizarea unor concepte sau idei (ideologii și doctrine) în scopuri partizane; descoperirea
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
capitole scandaloase precum: Arta murăturilor - curs liber și acrișor, Mese lângă îngeri, Sfântul porc, mielul cel blând și bun, precum și alte inefabile mese creștine, Capităreasa sau prescurărița, Declinarea drob, ciorbă, stufat, friptură, Munții noștri oaie poartă, Mic dicționar de stână, Filosofia ciorbei, Ardealul slăninii cel gustos, La chef cu secuii ș.a. Pantagruelul de la Paideia nu se mulțumește însă doar cu o sumă de rostiri înecate în cerneală: ambițiile sale se ridică la nivelul unei strategii universale. După cum singur mărturisește, trimite scrisori
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
Constantin Țoiu Sept. 1959. Husserl. Ideen zu einer reinen Phänomenologie unde phänomenologischen Philosophie. Schiță a unei fenomenologii pure și a unei filosofii fenomenologice. Note din cursul de filosofie - Mircea Florian. Fenomenologia, știință a conștiinței pure transcendentale, deosebită de psihologie și de astronomie, de pildă, care rămîn niște științe de atitudine naturală implicînd un realism spontan. Fenomenologia, dimpotrivă, începe cînd "punem în afara jocului
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
Constantin Țoiu Sept. 1959. Husserl. Ideen zu einer reinen Phänomenologie unde phänomenologischen Philosophie. Schiță a unei fenomenologii pure și a unei filosofii fenomenologice. Note din cursul de filosofie - Mircea Florian. Fenomenologia, știință a conștiinței pure transcendentale, deosebită de psihologie și de astronomie, de pildă, care rămîn niște științe de atitudine naturală implicînd un realism spontan. Fenomenologia, dimpotrivă, începe cînd "punem în afara jocului poziția generală a existenței" aparținînd esenței
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
pentru totdeauna, regimurile capitaliste sau burgheze incapabile, după gîndirea revoluționară, de a prinde procesul în acțiune al realității. O altfel de dialectică, nu materialistă, ci o dialectică transcendentală de sorginte husserliană, la urma urmei, deși cu rădăcini nu numai în filosofia kantiană, dar și în cea elenă... Intuițiile științei materialiste, grosiere, bazate pe evidența unei experiențe privilegiate ne împiedică să cunoaștem structura adevărată a lucrurilor. De unde, efortul salvator al fenomenologiei. A pleca, în știință, de la un anumit "comportament simplist". "La conduite
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
Alex. Ștefănescu Z. Ornea (născut la 27 august 1930 în comuna Frumușica din județul Botoșani) a studiat Filosofia, la Universitatea din București, între 1951-1995. După absolvirea facultății, devine redactor la ESPLA. în 1956 debutează, în Gazeta literară. Având probleme "de dosar", își pierde postul, în 1959, și lucrează ca librar, până în 1962, când se transferă, ca bibliotecar și
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
activitatea editorială, fiind numit redactor la Editura Meridiane. La sfârșitul lui 1969 se transferă la Editura Minerva, unde i se încredințează conducerea redacției de istorie literară (în 1991 va ajunge director al acestei edituri). în 1973, își ia doctoratul în filosofie. Prima sa carte, Junimismul, apărută în 1966, deschide o serie impresionantă de lucrări de sinteză consacrate curentelor de idei din cultura română. Lor li se adaugă biografiile unor personalități care au fondat asemenea curente: C. Dobrogeanu-Gherea, Titu Maiorescu, C. Stere
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
imediat vizibilă în paginile cărților sale. Istoricul literar nu face paradă de cultură, dar are o cultură imensă, de care se folosește pentru a interpreta în cunoștință de cauză curentele de idei investigate. El știe, de pildă, cum a contribuit filosofia germană la formarea lui Titu Maiorescu, ce filosofi erau la modă la Junimea, ce se traducea cu predilecție și de ce, cum anume își reprezenta existența C. Stere, care erau gânditorii străini pe care îi conspecta Nae Ionescu pentru cursurile sale
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
Marii Adunări Naționale: ei se numesc PARTIDUL"". Sau, despre Tudor Vianu: "Ca și Mihai Ralea estetul face acum "sociologie". El nu se mai preocupă de sinecdocă, ci de pelagră; nu-l mai interesează Kant, Dilthey sau Gundolf, ci lichidarea analfabetismului. Filosofia culturii o confundă cu democrația lui Gheorghiu-Dej, iar axiologia a fost izgonită de slogan ("România veche devine România nouă, socialistă, o țară a civilizației celei mai înaintate" - Gazeta literară, 2 iunie 1960)". Întrucît fenomenul fetișizării valorilor și apucătura jugulării duhului
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
anii '30-'40, cît și cele aduse creației sale științifice, exegetul continuă cu o incursiune în ceea ce numește "creativitatea religioasă a umanității moderne", reliefînd locul lui Eliade în revelarea și conceptualizarea acesteia, unul esențial, firește, prin noutatea adusă într-o filosofie (occidentală) care a supralicitat elementul rațional în detrimentul "surselor pre-raționale ale valorii, clasificate drept tradiționale, mitice, religioase, estetice ș.a.m.d.". Discutată ca un tot unitar, sincronic, deși urmărind, totuși, modul cum a evoluat concepția gînditorului asupra elementelor-cheie ale acesteia, opera
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
Panofsky din ultimul studiu menționat și despre așa-numitul stil moldovenesc. Volumul este completat cu un aparat de note, cu numeroase planșe ale unor fotografii și schițe tehnice, cu o foarte interesantă paralelă istorică în date între arhitectura gotică și filosofia scolastică și cu o bibliografie a operelor teoreticianului și istoricului de artă german. Fără nici o umbră de îndoială, ba chiar cu un entuziasm mai rar încurajat de un tehnicalism atât de aprofundat și de terminologia de la un anumit punct atât
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
Anina Pogoneanu, prima soție a lui Mircea Vulcănescu. Oameni admirabili. Eu am făcut Școala centrală. Pe doamna Pogoneanu, îi spuneam Madame, am avut-o la Franceză șapte ani. Ea era directoare. Anina mi-a fost și dirigintă și profesoară de filosofie și română. Orizontul pe care mi l-au dat ele a fost hotărîtor, pentru că în liceu se deschide orizontul real al tînărului. Ce urmează în Universitate se poate învăța, să zic așa, în biblioteci, dar în liceu se modelează personalitatea
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
model, marele meu profesor. Socot că pentru ei profesoratul era un apostolat, pentru ei exemplaritatea era nu numai intelectuală. Era și de gestică, de ținută, de interpretare morală a fenomenelor, de care se ocupau în ramura respectivă, fie că era filosofie, istorie, literatură comparată. Această capacitate a unei pedagogii de natură superioară e pe cale de dispariție. Nu mai știu în ce măsură, acum sînt departe de învățămîntul superior, legătura dintre marele dascăl, modelul, și student a slăbit. Adică nu mai simte studentul starea
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
actuale în urmă cu aproximativ șase decenii. Tot în legătură cu P.P. Negulescu, găsim în paginile Axiomei o rectificare biografică de care trebuie să se țină de acum înainte seama: cercetînd arhivele, Paul D. Popescu a descoperit că autorul lucrărilor de referință Filosofia Renașterii, Geneza formelor culturii și Istoria filosofiei contemporane nu s-a născut în 1872, așa cum înregistrează dicționarele și monografiile, ci cu doi ani mai devreme. Data de 18 octombrie 1870 figurează în foaia sa matricolă de la Liceul "Sfinții Petru și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
Tot în legătură cu P.P. Negulescu, găsim în paginile Axiomei o rectificare biografică de care trebuie să se țină de acum înainte seama: cercetînd arhivele, Paul D. Popescu a descoperit că autorul lucrărilor de referință Filosofia Renașterii, Geneza formelor culturii și Istoria filosofiei contemporane nu s-a născut în 1872, așa cum înregistrează dicționarele și monografiile, ci cu doi ani mai devreme. Data de 18 octombrie 1870 figurează în foaia sa matricolă de la Liceul "Sfinții Petru și Pavel" din Ploiești, precum și în registrul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
chiar de ordin sociologic (referitor la analiza mentalității poporului român). Fiecare domeniu prezent produce revelația unei alte fațete a Jurnalului unui jurnalist fără jurnal: acesta e "exercițiu de uitare", "o formă de asceză intelectuală", "expresie a unei revolte", "eseu de filosofie politică, subsumat întregului ca eseu de filosofia istoriei", "antiutopie". Toate aceste definiții sunt unificate prin existența unui centru semnificativ care articulează acest jurnal : "eul cu odiseea și calitățile lui". Și totuși acest demers critic nu ia în calcul eul în
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
mentalității poporului român). Fiecare domeniu prezent produce revelația unei alte fațete a Jurnalului unui jurnalist fără jurnal: acesta e "exercițiu de uitare", "o formă de asceză intelectuală", "expresie a unei revolte", "eseu de filosofie politică, subsumat întregului ca eseu de filosofia istoriei", "antiutopie". Toate aceste definiții sunt unificate prin existența unui centru semnificativ care articulează acest jurnal : "eul cu odiseea și calitățile lui". Și totuși acest demers critic nu ia în calcul eul în integritatea sa, ci conferă o poziție centrală
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
e Generalități cu privire la studiile istorice, care a cunoscut, pînă în 1944, trei ediții și apare acum, prin strădania nepotului său, dl. Andrei Pippidi, într-o a patra ediție (a doua ediție a apărut în 1933). A exprimat și opinii despre filosofia culturii (cu deosebire despre conceptele opozite cultură și civilizație), el împărtășind o concepție care se încadrează în curentul de idei al romantismului anticapitalist (vezi curentul de idei al sămănătorismului, pe care dacă nu l-a creat, oricum l-a condus
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]