12,882 matches
-
Întreag? literatur? critic? Îl propune ca model de universalitate a cunoa?terii pe Eminescu, „omul deplin al culturii române?ți". M?rturie stau cele peste 7.000 de file ale manuscriselor sale, pline de Însemn?ri din toate domeniile: literatur?, filozofie, astronomie, limbi clasice ?i moderne. Totul Îl interesa pe Eminescu. Atunci cand sim?ea c? nu cunoa?te destul, era neobosit În c?ut?rile lui: copia câte o gramatic? sau un tratat de fizic?, scria cuvinte grece? ți sau desena
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cu un b?? un cerc În nisip pan? cercul devine perfect ?i peste spiritul ț?u coboar? lini?tea, s? te concentrezi asupra unei flori pan? floarea Începe s? creasc?. Cre? te În p?mânt sau În interiorul ț?u? O filozofie a a?tept?rii, o civiliza?ie a simbolurilor mari. O mân? dibace ?i o minte În?eleapt? pun trei ramuri Într-o vaz?. Prive?te-le cu aten? ie! Este o imagine a rela?iei dintre om cu p
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
aceast? ipostaz? de ochi ceresc „ce prive? te lumea În obiectivitatea impasibil? a gândului pur, deci În transparen?a rece a inteligen?ei absolute", ea devine simbol al cunoa? terii pure, „imagine perfect? a contemplă?iei" privilegiu de care doar filozofia ?i poezia se bucur? În opera eminescian?. Privit? din aceast? perspectiv? filozofic?, luna este prin urmare „ochiul revelator al iluziei", Întruparea inteligen?ei pure care tace, dar ?ție" (că În Upani?ade). Lumina lunii evoc? În acela?i timp dimensiunea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
directe Între transcendent ?i imanent. În vechea spiritualitate dacic?, zeii „expresie individualizat? a transcenden?ei" (Zoe D.-Bu? ulenga) coborau În lume, „În domeniul imanen? ei", comunicau cu acestă idee pe care L. Blaga o va demonstra mai târziu În filozofia spa? iului mioritic. Aceast? „coborâre" e Întruchipat? În poezia lui Eminescu În simboluri diferite „imagini ale unei mitologii neînchise" (Zoe D. Bu? ulenga) ce se concretizeaz? În descrierea unor spa?îi nelimitate, cum ar fi muntele imens unde I?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
aceast? ipostaz? de ochi ceresc „ce prive? te lumea În obiectivitatea impasibil? a gândului pur, deci În transparen?a rece a inteligen?ei absolute" , ea devine simbol al cunoa?terii pure, „imagine perfect? a contemplă?iei" privilegiu de care doar filozofia ?i poezia se bucur? În opera eminescian?. Privit? din aceast? perspectiv? filozofic?, luna este prin urmare „ochiul revelator al iluziei", Întruparea inteligen?ei pure care tace, dar ?ție" (că În Upani?ade). Doar magul ?i poetul sunt În poezia eminescian
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
căcat, să-ți arăți demnitatea. Ce demnitate mai ai când te plimbi prin căcat? i-a Întors-o Vasile. Vrei să seduci pe cineva de te Îmbraci frumos și te bărbierești și pozezi, mergând prin căcat? — Lasă-mă dracului cu filozofia asta a ta! a izbucnit Alexandru. Uite-te la tine! Arăți ca un țigan, ca un boschetar! Du-te de-aicea! Mergi pe trotuarul celălalt! Hai, pleacă de lângă mine! — De ce? l-a Întrebat candid Vasile. — Ieși afară! „Afară, unde?“ s-
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Tronaru, pensionar, șeful asociației de box „Voința Buzău“, În calitate de critic, Costel Costan, muncitor În construcții, amuzamentul cenaclului, Lorena B., proiectantă și prozatoare, Ionela, elevă chitaristă, care Însoțea astfel lecturile, și Încă vreo trei poeți rezervați, iar la urmă profesorul de filozofie Carara. Poetul care a citit În seara aceea părea fugit de undeva din fundalul neclar al fotografiilor cu Bacovia, rostea cuvintele Încet, ca pentru adormirea În frescă a poeziei, așa Încât nimeni nu a tușit În timpul lecturii, nimeni nu și-a
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
tovarășii de la partid. Elevii purtau o uniformă bleu, cu beretă, uniforma de război a uteciștilor, viitorul Societății Socialiste Multilateral Dezvoltate. Instructor era un anume plutonier Morteci, iar observator din partea organizației de tineret a partidului nu era altul decât profesorul de filozofie Carara; pentru că nu Împlinise Încă patruzeci de ani, se Încadra exact cum trebuie Între tineri. Morteci Îi Învăța cum să se alinieze, cum să meargă În cadență, cum să alerge În cadență, cum să se oprească toți În același timp
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
toți sunt atât de proști acolo sus, Încât adoră să fie mințiți. Fie ce-o fi, oricum, totul se va duce dracului În câțiva ani. Dar pentru mine va fi o onoare să te moșesc În ale literaturii, În ale filozofiei, de aceea am creat un fond de carte special pentru tine, numai pentru tine, la Biblioteca Județeană. Vei citi cărți la care nimeni de pe aici nu are acces, și Într-un an, când vei termina liceul, vei fi tobă de
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Jurământul este actul extraordinar de cult prin care creștinul Îl cheamă pe Dumnezeu ca martor și garant al adevărului unor afirmații făcute. Este o chestiune amplă, spuneam, întrucât problema jurământului a fost o temă larg dezbătută în morala creștină, în filozofie și în etica filozofică, și este departe de a fi o temă epuizată. În deplina sa înțelepciune, Sfânta Scriptură recomandă: “A jura, nu-ți învăța gura și a numi pe Cel Sfânt, nu te obișnui, căci Bărbatul care jură mult
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
militarul în uniformă veneau întins spre noi. întins veneau - spaimă răscoleau. S-au oprit și ne-au examinat, stuf cât vedeam cu ochii. — Futaiul e motorul lumii, a declamat Păpădie, care pretinde că un bulibașă străbunic de-al lui discuta filozofie cu Kogălniceanu. Militarul a comentat, privindu-mă aprobator: — Și mie îmi plac oleacă șleampete, cu sânii puțin căzuți. M-am ridicat, neant de frică în cap. Militarul m-a prins de umeri și m-a blocat într-o chingă prietenească
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
iar în prezent este pe locul 25 în lume în topul aceleiași reviste, având, în iulie 2006, o cifră de afaceri de 57 de miliarde de dolari pe ultimele 12 luni și aproape 70 000 de angajați în întreaga lume. Filozofia fundamentală a companiei este ceea ce s-a numit „Efectul Dell”, o cultură a agresivității și încrederii în succesul propriu, o cultură bazată pe angajament față de clienți, relații directe, promovarea unor concepte precum „cetățenie globală”, succesul echipei și spiritul de învingător
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
pragmatismului. Nu cunoaștem îndeajuns consecințele acestor "gesturi didactice" pentru a da sentințe absolute. E o scuză? Poate! Dar dacă nu e? Tendința actuală a Occidentului în domeniul învățământului și a cercetării este orientarea spre interdisciplinaritate. Dar interdisciplinaritatea înseamnă de fapt filozofie. Bucuria pe care o trăim când descoperim un mod de gândire care corespunde felului nostru de-a fi este una din cele mai mari bucurii intelectuale. Îl preluăm, și el devine fereastra pe care gândirea noastră o deschide către tot
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de sensuri ce ține indivizii uniți și, în bună măsură, feriți de angoase. Coeziunea unei comunități este dată și de cantitatea (și calitatea) de sensuri de-a gata pe care a secretat-o pentru a servi existențelor ce o compun. Filozofia științei este pătrunderea inginerilor în filozofie. Într-un fel putem spune că se întorc la matca originară. Odată cu apariția blocurilor raporturile omului cu pământul se modifică: nu-l mai simte sub el, sunt alții a căror prezență se face simțită
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
și, în bună măsură, feriți de angoase. Coeziunea unei comunități este dată și de cantitatea (și calitatea) de sensuri de-a gata pe care a secretat-o pentru a servi existențelor ce o compun. Filozofia științei este pătrunderea inginerilor în filozofie. Într-un fel putem spune că se întorc la matca originară. Odată cu apariția blocurilor raporturile omului cu pământul se modifică: nu-l mai simte sub el, sunt alții a căror prezență se face simțită zilnic ca obturându-i legătura cu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
simți nevoia să așezi lucrurile, să le fixezi, adică să le definești; dar sesizezi că tot efortul stă sub semnul provizoriului. Prin intermediul științelor am spart unitatea lumii; introducem interdisciplinaritatea din dorința de a o reface (de fapt, acesta fiind rostul filozofiei). Normalitatea suportă și un sens slab din punct de vedere axiologic: în ea nu încape superiorul, acesta fiind tratat ca anormal. De unde putem bănui apropierea ei de mediocritate. O parte din bucuria tinereții este dată și de sentimentul de-a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
permite riscul unor războaie, inventează alte tipuri de evenimente: sportive, culturale, mondene etc. În felul acesta nu se mai poate înțelege pe sine decât din perspectiva temporalității, ca existând într-un anumit timp în care s-au întâmplat anumite evenimente. Filozofia ca smulgere a gândirii de sub imperialismul limbii; a gândi într-o limbă, însă dincolo de ea. Din când în când localitățile Italiei sunt străbătute de zgomotele răzlețe ale motocicletelor sau scuterelor. E precum un strigăt al individualismului sau al revoltei (resturi
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
explicației suntem noi; teoria este elaborată pentru a ne satisface pe noi și nu pentru a epuiza lucrul prin explicitare. Ceea ce înseamnă că o bună parte a teoriilor științifice au mai curând un rol curativ într-o terapeutică a spiritului. Filozofia corespunde unui anumit mod de a fi al fiecărui om, de a își pune întrebări în rarele momente ale vieții în care se descoperă pe sine și limitele sale. Cuvintele își capătă mare parte din înțeles în funcție de contextul social în
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cărora se desfășoară. Dacă am imagina o asemănare între cuvintele esențiale ale unui discurs filosofic și membrii unui grup, vom vedea că numeroase persoane din acel grup au la sfârșitul discursului o altă înfățișare. Vedem astfel cum cuvintele trăiesc în filozofie, ele fiind chemate să-i desfășoare existența și esența. Dorința de a ajunge la principii, ce marchează întreaga filozofie, este dată de teama de accidente, de fobia de întâmplător. Dacă știi cauzele, dacă cunoști regulile, vei stăpâni ceea ce te înconjoară
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
vom vedea că numeroase persoane din acel grup au la sfârșitul discursului o altă înfățișare. Vedem astfel cum cuvintele trăiesc în filozofie, ele fiind chemate să-i desfășoare existența și esența. Dorința de a ajunge la principii, ce marchează întreaga filozofie, este dată de teama de accidente, de fobia de întâmplător. Dacă știi cauzele, dacă cunoști regulile, vei stăpâni ceea ce te înconjoară. Din perspectiva tehnicii putem spune că metafizica a reușit: a căpătat cunoaștere, fapt vizibil prin ceea ce omul a creat
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
limitele modului de-a vedea a acelei entități: ea nu poate vedea în alții decât animale, comportându-se cu ei ca atare. E parte a unei forme de recunoaștere a semenului în cadrul căreia forțăm asemănarea altuia cu noi. Profesorii de filozofie pot fi îndrumători spirituali ai ateilor, ei rămânând, în absența religiei, singurii ce pot furniza o viziune de ansamblu pe care o existență se poate sprijini. Cei ce au o teorie se grăbesc să o împărtășească altora, de parcă în însăși
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Se pare că și-l ținea de pe vremea când se droga. (rând liberă O senzație de arsură îngrozitoare. Nu pot articula nici măcar „mă doare“. Nu încerca să scapi de acest iad fără precedent, fără fund, unic în istoria unui om. Filozofie? Minciuni. Principii? Minciuni. Idealuri? Minciuni. Ordine? Minciuni. Sinceritate? Adevăr? Puritate? Toate-s numai minciuni. Se spune că glicina de la Ushijima are o mie de ani, iar cea de la Kumano dăinuie de câteva sute de ani. Am auzit că glicina de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
al lui Gheorghe I. Florescu despre mareșalul Averescu ("Alexandru Averescu, omul politic") pînă la eseul lui Ion Papuc despre frații Fărcășanu ("Cei doi frați Fărcășanu"), de la articolul lui Anton Adămuț despre Cetatea lui Dumnezeu a lui Augustin ("Sfîntul Augustin și filozofia istoriei") pînă la nota biografică despre profesorul Radu Brateș, revista impune prin decență și spirit colocvial. Nu lipsesc nici polemicile recente avîndu-i ca protagoniști pe Mircea Platon și Vladimir Tismăneanu. Interesant studiul lui Bogdan Crețu ("Direcții în literatura română de după
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7193_a_8518]
-
dedicat împlinirii unui centenar de la nașterea lui Noica. Organizatorii întîlnirii au fost Institutul Cultural Român, Universitatea "La Sapienza" din Romă și Forul Intelectualilor Români din Italia. Două zile încărcate al căror program s-a axat exclusiv pe comentarea academică a filozofiei lui Noica. Simplă trecere în revistă a prelegerilor poate arăta densitatea întîlnirii, de aceea, cu prețul enumerării lor pedante, numele protagoniștilor și titlurile alocuțiunilor trebuie pomenite. Miercuri, 3 iunie, colocviul intitulat "Constantin Noica e la filosofia come salvezza" a fost
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
Universitatea "La Sapienza", Romă): La categoria dell'elemento în Noica. În încheiere, publicul a putut urmări filmul documentar "Noica și eul creștin" regizat de Radu Găină și subtitrat în italiană. A doua zi, joi, 4 iunie, în aula Facultății de Filozofie de la Universitatea "La Sapienza" din Romă, colocviul l-a avut moderator pe H.-R. Patapievici și protagoniști: Giovanni Rotiroti (Accademia ȘEI Firenze): Noica îl Ťdorť e la sapienza del possibile, Radu Motoca (Universitatea Pontificala Gregoriana): Le Ťmalattieť ontiche el'oblio
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]