1,149 matches
-
Alergând după el prin troiene, Gâfâia prin omătul-ndesat... Și mult după-aceea, multă vreme, Oglinda apei a tot tremurat. I. Olteanu (1988) Bolnavă trupește și sufletește, epuizată fizic și năucă de durere, cățeaua se întoarce, cu ultimele puteri, spre ograda fiorosului ei stăpân, unde o aștepta culcușul pustiu, când: Deasupra casei i-apăru pe zare, În locul lunii, unul din căței. Lesnea Luna sus, deasupra izbei, I se păru unul din puii ei. Blaga I se păru că luna pe casă ivită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Moarte!” Iar Pilat s-a temut foarte, De Iisus nu s-a-ndurat, La moarte L-au condamnat. Jidovii îi apucară Și o Cruce grea-I aflară, Si pe umeri I-o au pus Ca S-o ducă până sus La Golgota fioroasa, Pe o cale dureroasă, La un loc, cel hotărât, Ca să fie Răstignit. Iisus Crucea o ducea, Milă de la ei n-avea, Cu călâii pe drum mergea, îl băteau și-L junghiau Când El Crucea o purta. Cu Maică-Sa se
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
fost reținut ca „reangajat”. Pentru conștiinciozitatea lui a fost repede avansat ca șef de post și avea în subordine doi sau trei soldați în termen. Cândva a apărut în raza, în perimetrul de care răspundea de ordine și disciplină, un fioros tâlhar care fura vite mari, și făcea pagube țăranilor. Pentru prinderea lui comandamentul de jandarmi al județului a luat măsuri severe. După mai multe tentative nereușite, banditul a fost prins chiar în raza postului de jandarmi al bunicului. A fost
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Am înghițit pastilele, apoi am urcat în mașină. Din bucuria ce o avusem la plecarea de acasă nu a mai rămas nimic. Vremea era posomorâtă, și nu ne așteptau decât două zile de stat în casă. Teama de un dușman fioros și invizibil a pus stăpânire pe noi. O NOAPTE CUMPLITĂ Trecuse un an de când eram la țară, era în luna august a anului 1986. Primisem dispoziție de la Comitetul Județean să fac panouri în centrul comunei până la ieșirea din sat. Panourile
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
doua zi dimineață, când am ajuns la intersecție cu o ocazie, ceva mai devreme ca de obicei, am văzut zăcând în șanț un bărbat. M-am apropiat cu teamă ca ar putea fi mort și cu uimire am recunoscut pe fiorosul, temutul tovarăș Negru, care zăcea aproape fără cunoștință cu fața căzută în propria vomă. „Sărmanul, s-a lăcomit la vinul acela special descântat de 98 coana Rucsanda”. Cum de-a ajuns acolo avea să rămână un mister, pe care nu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
se adapteze la noile realități. La cele de mai sus, la Berlin se adăuga și "Zidul", construcție diabolică de beton, sârmă ghimpată, curent de înaltă tensiune, mine..., păzită cu strășnicie zi și noapte de gărzi înarmate până în dinți și câini fioroși, din august 1961 simbol al urii și rușinii. La "liniștea" cetățenilor RDG vegheau Partidul, trupele sovietice și STASI, celebra securitate, un trio atât de bine pus la punct că nu putea să greșească. În acest context, probabil că mulți cetățeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
orașul edilii Iașilor (ca să nu scriu și eu Ieșilor, cum spun localnicii...) erau destul de depărtate: cu o găleată mare, de-mi trecea de genunchi, aduceam apă făcând câteva popasuri, pe ploaie și pe ger, pe zăpadă și pe noroi - prin fiorosul glod ieșean din timpul acelui refugiu. Corvoada aceasta se repeta de câteva ori pe zi - și nu odată câte o tragică întâmplare îmi vărsa găleata tocmai când era să ajung acasă. Erau apoi cozile - celebrele cozi ale lipsurilor războiului, dar
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
aceste „secături entuziaste”, după ce își renegaseră credința naționalistă, deveniseră personaje cu început de proeminență în partidele liberal și național-țărănesc. Printre aceștia fusese în special vizat Victor Iamandi , care, în scurtă vreme, s-a arătat a fi una dintre cele mai fioroase canalii în lupta dusă de burghezie împotriva tineretului naționalist român. E desigur o răzbunare a soartei ca renegații să fie cei mai cumpliți prigonitori ai celor ce împărtășesc vechile credințe, azvârlite la gunoi ca nefolositoare. Exemplul clasic, de atâtea ori
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
au dat seama de la început ce fel de om este. Din păcate, folosindu-se de carența „aliaților” național-socialiști germani, și-a pus planul în aplicare chiar fără a aștepta să treacă șase luni, declanșând o nouă teroare, tot așa de fioroasă ca aceea a lui Carol. A doua zi după formarea guvernului, Traian Herseni mi-a telefonat de la sediu, spunându-mi să trec pe acolo, deoarece vom fi numiți amândoi secretari-generali, el la Educație și eu la Culte. Mai spre seară
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de distribuirea de monede aruncate din belșug de servitorii pontificali. Dar așa cum se prezenta ținuta de paradă, poporul privea favorabil trecerea regelui pe străzi, cu figura sa plăcută pe care sprîncenele stufoase și mustața groasă nu reușeau să o facă fioroasă. Curajul dovedit la Custozza și pe alte cîmpuri de bătălie și în urma atentatelor eșuate ("Acesta este neprevăzutul meseriei", spunea el blînd) sau trecerea pe la căpătîiul celor atinși de holeră la Neapole erau lucruri apreciate de public cu mîndrie și simpatie
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
război ori, mai exact, un șir de repetate bătălii, în cel mai bun caz, între generații, dacă nu între reviste, grupuri sau găști. Termenul „război al literaturii”, deși într-o accepție mai abstractă (ca să nu zic mai blândă, mai puțin fioroasă), l-am folosit și eu, mai întâi într-un interviu, publicat cu câțiva ani în urmă în Apostrof, apoi ca titlu al unui întreg volum de interviuri care a apărut în primăvara anului trecut la Editura ALL: Războiul literaturii nu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
facă cel mai bine și, cum-necum, a nimerit într-o groapă. Săracul iepuraș! A rămas blocat în groapa adâncă și fuga nu-l mai putea scăpa de primejdie. Era mort de frică. Avea și de ce. Dintr-un tufiș a ieșit fiorosul lup, gata, gata să-l mănânce. “Sunt pierdut!” și-a spus iepurașul. - Mamă! Mămico! Unde ești? Salvează-mă! Salvat a fost , dar nu de mama lui. Bătrâna pupăză, gândindu-se la ce s-ar putea întâmpla, și-a chemat în
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
a vieții mele, Tu m-ai ferit de strâmbe căi și rele Și m-ai condus pe calea virtuoasă. Tu-n sân mi-aprinzi făclia luminoasă, M-ai adăpat l-Astreei fântânele, Și când vieața-mi îndulcesc prin ele, Desprețuiesc chiar soarta fioroasă. Ca să doresc a vieții nemurire Mă-ndeamnă raza-ți care-n cer se vede, Cum statornică urmează-a ei rotire. De la țărmul fatal vasul purcede, Ș-amu plutind prin marea de pieire, A ta rază la port mă va încrede
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Afară de viteji apar doar păstori, necromanți, bătrâni eremiți. Obsedat de ideea miturilor, Asachi a luat în mână cronicile moldovene și a dat materiei ei sens picaresc. În Dragoș totul este fabulos. În Cumania mică, în cetatea Romidava, stăpânește Haroboe, om fioros, nu mai puțin cavaler, cum îl arată coiful. Deși tătar, Haroboe este "cuprins de un simțimânt necunoscut până atunce" la vederea Brandei, mireasa trimisă de Domnul din Misia pentru fiul lui Dragoș. Toate peripețiile în jurul acestei călătorii sunt ariostești. De
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu buhnet ușile la sală, Se arată umbre în giulgiuri albe, Cu făclii aprinse, aducând schelete Cu-a lor mâini uscate, o raclă de spijă. În mijlocul sălii au pus ele racla, Capacul în pripă sări de pe dânsa Și tricolici negru, fiorosul Vronța, Astrucat într-însa, privea slut cu ochii... Apoi cele Stafii de mâni s-apucară. Hârcâind cu urlet, chiuind cu hohot Și cu bucurie turbată, drăcească Conjurând secriul, ca în iad jucară. Stamati dezvoltă poemul în sens ariostesc, în direcția
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vârf e-mpodobită c-un bumb galbin de cristal. Fericit, el locuiește un măreț palat de vară Plin de monștri albi de fildeș și de jaduri prețioși. Mari lanterne transparente de o formă mult bizară Respînd noaptea raze blânde pe balauri fioroși. O deschisă galerie, unde-a soarelui lumină Se strecoară-n arabescuri prin păreții fini de lac, Prelungește colonada-i pe-o fantastică grădină Ce mirează flori de lotus în oglinda unui lac. Ochiul vesel întîlnește, pe colnice-nverzitoare, Turnuri nalte și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și sadic. Dar se întîlnesc fragmente remarcabile. Iată o pădure crispată, dementă: În cea pădure veche, grozavă, infernală, Cărarea-i încîlcită și umbra e mortală, Și arbori, stânci, prăpăstii și oricare făptură Iau forme uriașe prin negura cea sură, Aspecturi fioroase de pajuri, de balauri, De zmei culcați pe dâmburi, de șerpi ascunși în găuri, De toate-acele fiare povestice, de pradă, Ce luna giulgiuiește cu alba ei zăpadă. Copacii întind brațe lungi, amenințătoare, Nălțând pe toată culmea cîte-o spânzurătoare; Și stâncile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu-i frumoasă? Ce râdeți, mă rog, ce rîdeți? Domnul P.: Râdem, pentru că ți-e blana de rîs." Dridri, roman abia început, e notabil doar prin stilul de epocă, prin câteva gravuri de interior modern luxos, prin cutare scenă pitoresc fioroasă de viață hoțească la 1848. Spiritual este de asemeni jurnalul călătorului francez la Balta-Albă, cu tot acel amestec bizar de evropenism maxim și primitivitate. Călătoria în Africa nu-i un simplu jurnal, ci un sistem narativ pe principiul Decameronului, în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
noaptea pe ruinele unui castel. În alta, orientalistică, adversari pentru o femeie sunt Pașa Sali și Orland. Sihleanu aduce în poezie un temperament sangvin, furtunos, aristocratic și barbar totdeodată. Poetul se simte bine către piscuri și solitudini, în natura abruptă, fioroasă: Îmi place o natură cu fiii săi sălbatici, Cu piscuri dărâmate, cu țărmuri singuratici, Cu cedri-a căror frunte se-nalță pîn' la nori, Cu munții săi gigantici, din cari furioase Șiroaie cad și umplu prăpăstii negricioase Cu zgomote și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
voastre raze, ș-o noapte de teroare Să vie-acum din haos pe ceruri a domni! Să fie noaptea neagră! așa îmi place mie, Căci noapte și în mine etern a existat; Să plane noaptea-asupră-mi, căci cerul cu urgie În noaptea fioroasă pe mine m-a uitat. În noaptea asta neagră să meargă-a mea durere Spre cerul fără milă de nori acoperit; Căci nimini nu m-aude acuma în tăcere, Căci nimini nu mă vede, și asta am dorit! Suflați și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Volenti (1856-1910) e un poet cu totul debil. Mai vrednic de amintit este I. Pop-Florentin (1843-1936) pentru nuvelele sale de un romantism negru, delirant. Imaginația fără frâu cu care încearcă să umple golul istoric merită o mențiune. Decebal aduce imagini fioroase și o onomastică inedită dacică: Pelasgion, Bizeniu, Torid, Gilil, Dieg, Eusir, Midon, Terant, Zenor, Alastor, Zimbrura, Dava, Mira, Nivi, Pertanta. Tuhutum e tabloul Ardealului cvasi-fabulos în momentul năvălirii maghiarilor, Zoa-Zuirvan, istorie orientală cu centrul de gravitate în Iran. N. GANE
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Petre Liciu (1871-1912) compunea și el spirituale monoloage. Capitolul XXIII ROMANCIERII LIVIU REBREANU Nuvelistica lui Liviu Rebreanu (1885-1944), fără a da indicații asupra valorii de mai târziu a romancierului, prevestea totuși un observator al proceselor sufletești obscure, aproape bestiale ("răfuieli" fioroase, iubiri crâncene de pungași, blazări burgheze rezolvate în bătăi). Ion este epopeea, mai degrabă decât romanul, care consacră pe Rebreanu ca poet epic al omului teluric. Ca și în Mara lui Slavici, eroii nu sunt indivizi cu viață unică, ci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Dan Petrașincu, prețuite de unii, nu-și dezvăluie clar toate potențele literare. Sinistre, printr-un greșit dostoievskism, ele se inspiră din domeniul morbidului și prezintă demenți sifilitici, alcoolici, sinucigași, copii vițioși, mame perverse, preoți concupiscenți. Titlurile înseși sunt de genul fioros: Sângele, Monstrul, Omul și fiara. Autorul preferă pe adolescenți: "Brrr! am oroare de omul matur". M. Blecher, bolnav adevărat, a refăcut Der Zauberberg al lui Thomas Mann cu observație autentică din viața tuberculoșilor osoși, interesante ca reportaj superior, respingătoare în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ușor, dispare înghițită de îmbrățișările dure și rigide ale nemuritorului prieten. Uneori, când ploile abundente spală albia moldavă, Jijia strânge în ea toate șuvoaiele răzlețe de la Dorohoi, Botoșani, Drăcșani, Albești, Hlipiceni, Andrieșeni, Vlădeni, Larga Jijia, transformându-se într-un balaur fioros cu sute de capete. Supărată pe tot ce întâlnește, atacă dur măturând totul în cale, cărând cu ea lemne, fân, oi, vite, pe care cu o ură nebună le ridică la suprafață, le scufundă, le izbește de malurile argiloase până
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
eu voi sta să dau judecata sfîntă. Dumnezeu/Senta i-a spus conducătorului să vă cerceteze pentru a deveni Om. Am trecut șanțul și am găsit locul în zid pentru a intra în ceta- tea galului Monsiro Dimpo. Nici terminarea fioroasei palisade cioplită, nu m-a în-duplecat și nu m-a înfricoșat anul trecut. După ce am luat-o, am făcut o beție. Toată ceata murdară de glod a ieșit afară să se culce. Ne-am ogoit și ne-am culcat într-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]