1,407 matches
-
615/2000 al Tribunalului București - Secția comercială. La apelul nominal răspund: Viorica Stretenie, în calitate de autoare a excepției, precum și Elenă Iacob, Victor Lica, Parohia Militari ÎI, Parohia Sfântă Vineri Colentina, Constantin Preda, Corneliu Ursachi, Societatea Comercială "Viadi Exim" - S.R.L., Ion Vișan, Florentin Viorel Zimța și reprezentantul Băncii Naționale a României, consilier juridic Mariana Roșca, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Autoarea excepției, Viorica Stretenie, solicită admiterea acesteia, susținând că dispozițiile art. 20^2 din Legea nr. 83/1998 contravin prevederilor
DECIZIE nr. 117 din 11 aprilie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20^2 din Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141976_a_143305]
-
Articolul UNIC Preasfințitul episcop auxiliar Florentin Crihalmeanu se recunoaște în funcția de episcop al Eparhiei Române Unite cu Romă, Greco-Catolice de Cluj - Gherla. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU București, 26 septembrie 2002. Nr. 769.
DECRET nr. 769 din 26 septembrie 2002 privind recunoaşterea în funcţie a unui cleric. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144617_a_145946]
-
Articolul UNIC Se propune Președintelui României recunoașterea prin decret în funcția de episcop al Eparhiei Române Unite cu Romă, Greco-Catolice de Cluj-Gherla, a Preasfințitului episcop auxiliar Florentin Crihalmeanu. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul culturii și cultelor, Răzvan Theodorescu București, 10 septembrie 2002. Nr. 1.015. -----------
HOTĂRÂRE nr. 1.015 din 10 septembrie 2002 pentru propunerea Preasfintitului episcop auxiliar Florentin Crihalmeanu în funcţia de episcop al Eparhiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolice de Cluj-Gherla, în vederea recunoaşterii prin decret al Preşedintelui României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144477_a_145806]
-
nr. 370/1993 privind organizarea și funcționarea centrelor de pregătire în domeniul apărării civile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 7 septembrie 1993, se abroga. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: --------------- p. Ministrul apărării naționale, general-locotenent Florentin Popa, secretar de stat Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmăncă Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu Anexă 1 CATEGORII DE PERSONAL care participă la programele de pregătire privind apărarea civilă - Prefecții și subprefecții județelor
HOTĂRÎRE Nr. 308 din 9 mai 1995 privind organizarea şi funcţionarea activităţii de pregătire în domeniul apărării civile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112752_a_114081]
-
la data publicării în Monitorul Oficial al României. Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Marin Cristea Ministru de interne, Doru Ioan Taracila Directorul Serviciului Român de Informații, Virgil Măgureanu Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale, Tiberiu Lopătița p. Ministrul apărării naționale, Florentin Popa Ministrul justiției, Gavril Iosif Chiuzbaian Șeful Serviciului de Informații Externe, Ioan Talpeș p. Directorul Serviciului de Protecție și Pază, Nicolae Banuta Anexă 1 CONDIȚIILE DE AUTORIZARE a construcțiilor cu caracter militar În temeiul art. 38 din Legea nr. 50
ORDIN Nr. 667/C1 din 9 mai 1996 pentru aprobarea condiţiilor de autorizare a construcţiilor cu caracter militar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115776_a_117105]
-
la data publicării în Monitorul Oficial al României. Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Marin Cristea Ministru de interne, Doru Ioan Taracila Directorul Serviciului Român de Informații, Virgil Măgureanu Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale, Tiberiu Lopătița p. Ministrul apărării naționale, Florentin Popa Ministrul justiției, Gavril Iosif Chiuzbaian Șeful Serviciului de Informații Externe, Ioan Talpeș p. Directorul Serviciului de Protecție și Pază, Nicolae Banuta Anexă 1 CONDIȚIILE DE AUTORIZARE a construcțiilor cu caracter militar În temeiul art. 38 din Legea nr. 50
ORDIN Nr. D-821 din 8 mai 1996 pentru aprobarea condiţiilor de autorizare a construcţiilor cu caracter militar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115932_a_117261]
-
unor articole din compunerea uniformelor militare, fără avizul instituțiilor publice prevăzute la art. 1, este interzisă. Articolul 10 Prevederile prezentei ordonanțe intră în vigoare începând cu luna august 1994. PRIM-MINISTRU NICOLAE VACAROIU Contrasemnează: ------------------- p. Ministrul apărării naționale, general-maior Popa Florentin, secretar de stat Ministru de interne, Doru Ioan Taracila p. Ministrul justiției, Lucian Stangu, secretar de stat Directorul Serviciului Roman de Informații, Virgil Magureanu p. Directorul Serviciului de Informații Externe, general-maior Alexandru Tanasescu, director adjunct p. Directorul Serviciului de Protecție
ORDONANTA Nr. 51 din 12 august 1994 privind drepturile de echipament şi materiale de resortul echipamentului, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110229_a_111558]
-
fiecare număr, corectura, atragerea unor colaboratori sunt sarcini pe care mi le-am asumat. Doi oameni au făcut o revistă. Spun asta fără să minimalizez sprijinul colegilor noștri aflați la Iași (Constantin Coroiu), Timișoara (Maria Nițu), Cluj-Napoca (Lucia Dărămuș), București (Florentin Popescu)... Sunt semne că revista își va înceta apariția din motive financiare și nu numai... O spun cu toată tristețea. Cât din ceea ce ți-ai propus în primul editorial s-a înfăptuit și cum vezi evoluția prestigioasei reviste focșănene? Noi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și mai măreață decât aceasta.”. La 17 februarie 1530 la Florența are loc celebra partidă de calcio florentin (descrisă de istoricul Benedetto Varchi în „Storia fiorentina”) organizată în timpul asediului orașului de trupele regelui Carol Quintul al Spaniei. O vreme „calcio florentin” a fost uitat, reînviind în anul 1898 cu prilejul festivităților italo-americane organizate în onoarea navigatorului Amerigo Vespucci, originar din Florența. În anul 1930, la 4 mai, s-au sărbătorit 4 secole de la asediul Florenței, prilej cu care s-a reconstituit
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Firenze 2006, 9. 9 Cf. a. de GuBernatis - u. martini, o.c., 9. 10 Ibidem. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei Biblioteca Laurentină: interior 71 Michelangelo și‑a luat ca punct de plecare în construcțiile sale, predeceso‑ rii florentini dar în plus a introdus aceeași energie care‑i caracterizează sculp‑ tura și pictura. În loc să fie consecvent practicilor grecești și romane, Miche‑ langelo folosește motive (coloane, console etc.) într‑un mod personal și ex‑ presiv. Partizan al facțiunii republicane, Michelangelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
primească vreo vizită 35. 34 Cf. p. Y, valér, o.c., 96‑100. 35 Cf. D. vrieS, Dictionary of Symbols and Imagery, 102. David Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 81 Gigantul, cum a fost denumită statuia de florentini, din pricina dimensiunii și a caracterului ei monumental, a fost așezat în piața Senioriei, lângă poarta palatului - Palazzo Vecchio - la 8 iunie 1504 și terminat câteva luni mai târ‑ ziu, la 8 septembrie 150436. Istoria acestei opere este fabuloasă; pentru alegerea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Capitolină, palatul Farnese, cupola Bazilicii Sfântul Petru Arhitectura, ca și celelalte arte, ia o dezvoltare superioară la Florența, în raport cu cea existentă în alte state italiene, datorită condițiilor economice înfloritoare, ca și gradului ridicat de dezvoltare materială și culturală atins de florentini. Principalii artiști care vor consacra arhitectura florentină, impu‑ nând‑o ca și în restul Italiei, sunt: Filippo Brunelleschi și Leon Battista Alber‑ ti58. Prin ce s‑a impus Brunelleschi? Caracterul construcțiilor este dat de exprimarea sinceră, directă a sistemu‑ lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
a fost un mesager al Cuvântului lui Dumne‑ zeu și pe bună dreptate Brunelleschi a scris: am suferit cu toții o mare pierdere 5. 1.3. Sandro Botticelli (1446‑1510) La începutul anilor 1460, Sandro Botticelli a ajuns în atelierul artistului florentin Fra Filippo Lippi 6 pentru a studia pictura. Efectul învățătu‑ rilor venite din partea lui Fra Filippo Lippi este evident în primele picturi ale lui Botticelli, înfă‑ țișând‑o pe Sfânta Fe cioară cu Puncul Isus, de‑ oarece ambii autori împărtășesc
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
parabolă biblică artistul mărturisește valoarea căinței și a iertării 35. Curentul renascentist și‑a pus amprenta și asupra unui alt mare centru esențial al artei italiene - Veneția. Aici găsim grandioasa bibliotecă San Mar‑ co care bine realizată, este opera arhitectului florentin Jacopo Sansavino (1486‑1570). Acesta a știut să adapteze maniera și stilul propriu la caracterul orașului. Artistul a obținut un mare efect din jocul luminii pe alternanța de coloane ionice de două dimensiuni diferite reușind să creeze un fel de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Firenze 2006, 9. 9 Cf. a. de GuBernatis - u. martini, o.c., 9. 10 Ibidem. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei Biblioteca Laurentină: interior 71 Michelangelo și‑a luat ca punct de plecare în construcțiile sale, predeceso‑ rii florentini dar în plus a introdus aceeași energie care‑i caracterizează sculp‑ tura și pictura. În loc să fie consecvent practicilor grecești și romane, Miche‑ langelo folosește motive (coloane, console etc.) într‑un mod personal și ex‑ presiv. Partizan al facțiunii republicane, Michelangelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
primească vreo vizită 35. 34 Cf. p. Y, valér, o.c., 96‑100. 35 Cf. D. vrieS, Dictionary of Symbols and Imagery, 102. David Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 81 Gigantul, cum a fost denumită statuia de florentini, din pricina dimensiunii și a caracterului ei monumental, a fost așezat în piața Senioriei, lângă poarta palatului - Palazzo Vecchio - la 8 iunie 1504 și terminat câteva luni mai târ‑ ziu, la 8 septembrie 150436. Istoria acestei opere este fabuloasă; pentru alegerea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Capitolină, palatul Farnese, cupola Bazilicii Sfântul Petru Arhitectura, ca și celelalte arte, ia o dezvoltare superioară la Florența, în raport cu cea existentă în alte state italiene, datorită condițiilor economice înfloritoare, ca și gradului ridicat de dezvoltare materială și culturală atins de florentini. Principalii artiști care vor consacra arhitectura florentină, impu‑ nând‑o ca și în restul Italiei, sunt: Filippo Brunelleschi și Leon Battista Alber‑ ti58. Prin ce s‑a impus Brunelleschi? Caracterul construcțiilor este dat de exprimarea sinceră, directă a sistemu‑ lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a fost un mesager al Cuvântului lui Dumne‑ zeu și pe bună dreptate Brunelleschi a scris: am suferit cu toții o mare pierdere 5. 1.3. Sandro Botticelli (1446‑1510) La începutul anilor 1460, Sandro Botticelli a ajuns în atelierul artistului florentin Fra Filippo Lippi 6 pentru a studia pictura. Efectul învățătu‑ rilor venite din partea lui Fra Filippo Lippi este evident în primele picturi ale lui Botticelli, înfă‑ țișând‑o pe Sfânta Fe cioară cu Puncul Isus, de‑ oarece ambii autori împărtășesc
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
parabolă biblică artistul mărturisește valoarea căinței și a iertării 35. Curentul renascentist și‑a pus amprenta și asupra unui alt mare centru esențial al artei italiene - Veneția. Aici găsim grandioasa bibliotecă San Mar‑ co care bine realizată, este opera arhitectului florentin Jacopo Sansavino (1486‑1570). Acesta a știut să adapteze maniera și stilul propriu la caracterul orașului. Artistul a obținut un mare efect din jocul luminii pe alternanța de coloane ionice de două dimensiuni diferite reușind să creeze un fel de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
mareșalului din motive, mai ales, politice. După anul 1989, au început să fie publicate lucrări referitoare la mareșal, printre autori amintesc pe câțiva: Ioan Agrigoroaie, Petre Otu, Adrian Pandea, Ion Giurcă, Nicolae Ciobanu, Viorica Zgutta, Dumitru Preda, Gheorghe Buzatu, Traian Florentin Ciobotaru. Lucrarea de față prezintă câteva aspecte din viața și activitatea mareșalului. Deoarece gloria lui Prezan strălucește în anii 1916-1920, având cele mai importante funcții militare Ăcomandant de armată, comandant de grup de armate, șef al Marelui Cartier General, comandant
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3107]
-
începută de către comuniști în 1949, a adus transformări și în Schinetea, comuna Dumești. Apar întovărășiri agricole, una în Schinetea numită ,,1 Mai” și patru în comuna Dumești. Într-un interviu acordat de către dr.Olga Macarie, nepoata mareșalului Prezan, lui Traian Florentin Ciobotaru, aceasta făcea următoarele precizări în legătură cu soarta proprietarei de la Schinetea, cu un an înaintea începutului colectivizării: ,,La 8 septembrie 1948 a fost arestată fiica mareșalului și închisă pentru trei ani, fiind acuzată de complot împotriva statului, deși a fost condamnată
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
chimie Covaci Mihai - profesor rusă Covrig Gina - maistru textile Crăciun Vasilica - profesor istorie Crăciun Gheorghe - maistru mecanic Curuia Constantin - maistru mecanic Curt Carmen - profesor limba română Cuciuc Lilia - profesor limba română Crîngașu Mioara - profesor geografie Diaconu Daniela - profesor biologie Doboșeriu Florentin Constantin - profesor religie Donea Constantin - inginer mecanic Dumitru Alina - inginer textile Dușmanu Anca - profesor engleză Economu Liliana - maistru textile Fărcășanu Felicia - profesor istorie Fefea Silvia - profesor istorie Fialcofschi Aurelia - inginer mecanic Frențiu Olivia - profesor franceză Gavrilă Alina - profesor chimie Gîtlan
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
Specializarea: Maistru construcții navale OAMENII ȘCOLII DE ASTĂZI Colectivul didactic din anul școlar 2010-2011 Echipa managerială: director: ing. Camelia Boboc director adjunct:ing. Nicoleta Serea Responsabilii de arii curriculare: Pietrariu Daniela Limbă și comunicare Chiscop Daniela Matematică și științe Doboșeriu Florentin Constantin Om și societate Moisii Maria Educație fizică și sport Anton Daniela Tehnologii Aria curriculară "Limbă și comunicare": Limba și literatura română: Curt Carmen, Mihalache Corina Pietrariu Daniela Țicu Mirela Ninu Emil Corneliu Limba engleză: Apostol Valentina Dragu Gabriela Bratu
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
Petrache Eugenia Roșca Vasilica Tifu Maria Vasile Viviana Aria curriculară "Om și societate": Istorie: Bănică Robert Bulai Daniela Pop Livia Discipline socio-umane: Băiașu Alina Gabriela Bîtlan Narcisa Blaj Ramona Maricoiu Mihaela Geografie: Oprea Florina Radu Ramona Religie: Budu Mihai Doboșeriu Florentin Constantin Aria curriculară matematică și științe: Matematică: Cobzaru Daniela Niculae Eugeniu Pietrariu Dumitru Cozoș Cerasela Liliana Suciu Nicoleta Șargu Rodica Vărgatu Adrian Fizică: Argintaru Cristina Elena Mazăre Valentina Petisleam Turchean Prențu Angelica Chimie: Chiscop Daniela Constantinescu Vasilica Biologie: Lipcea Gabriela
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
Covaci Mihai - profesor rusă Covrig Gina - maistru textile Crăciun Vasilica - profesor istorie Crăciun Gheorghe - maistru mecanic Curuia Constantin - maistru mecanic 19 Curt Carmen - profesor limba română Cuciuc Lilia - profesor limba română Crîngașu Mioara - profesor geografie Diaconu Daniela - profesor biologie Doboșeriu Florentin Constantin - profesor religie Donea Constantin - inginer mecanic Dumitru Alina - inginer textile Dușmanu Anca - profesor engleză Economu Liliana - maistru textile Fărcășanu Felicia - profesor istorie Fefea Silvia - profesor istorie Fialcofschi Aurelia - inginer mecanic Frențiu Olivia - profesor franceză Gavrilă Alina - profesor chimie Gîtlan
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]