2,299 matches
-
etalat printre flori și esențe rare. Imaginile pe care le folosește sugerează un univers închis, incapabil de creștere, supus măcinării. Sensibilitatea poetului descoperă aici un domeniu care-i aparține, alăturând, într-o îmbinare rară, senzualitatea de castitate. AL. ANDRIESCU SCRIERI: Fluierul, Iași, 1959; Florile cornului tânăr, pref. Otilia Cazimir, București, 1961; Orfeu îndrăgostit, București, 1966; Alcor, București, 1967; Iarnă erotică, București, 1969; Umbra paradisului, Iași, 1970; Nunțile efemere, Iași, 1972; Orfeu plângând-o pe Eurydice, București, 1973; Cartea de copilărire, Iași
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
în categoria materialelor indeterminabile sunt incluse două diafize cu incizii, un fragment de os gravat prin incizii care au implicat o tehnologie extrem de interesantă, la care se adaugă un galet de cuarțit, gravat și cu urme de ocru etc. Un fluier obținut dintr-o diafiza de ren a fost studiat cu microscopul digital VHX-600. Astfel, a fost posibil să se precizeze, fără echivoc, ca orificiul este de natură antropica, fiind realizat prin mișcări de rotație cu un utilaj dintr-o rocă
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
meglenoromâni nu este semnalată. Ariile de mare intensitate a prezenței acesteia (Maramureșul, Munții Apuseni, Țara Hațegului, Țara Bârsei, Bucovina) coincid, în general, cu acelea în care muzica de joc conservă forme arhaice. Aici melodiile jocurilor populare, executate adesea numai la fluier, se cereau întărite de s. Atestată documentar de Samuil Micu în 1780, apoi de Dimitrie Țichindeal în 1802, specia are o vechime mult mai mare. Prima culegere este realizată în 1838 de Nicolae Pauleti, trimisă în 1839 lui G. Barițiu
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
cunoscut ca o metodă de aplicare în vederea ușurării sarcinilor oficialilor pe teren și stă la baza unui arbitraj corect, al cărui obiectiv principal este obținerea unui control cât mai corect asupra jocului. Recomandări pentru arbitrii începători Obișnuiți-vă să țineți fluierul în gură. Aceasta vă va determina să puteți aprecia oportun orice abatere și vă va scuti de orice discuție cu jucătorii, obligându-vă să semnalizați corespunzător. Semnaliza-ți fără ezitare, cu siguranță orice abatere sesizată. Pentru aceasta nu trebuie să
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
decizii, deoarece se poate crea o îndoială în rândul echipelor; Nu acordați decizii în compensație; Mențineți legătura vizuală și verbală cu masa oficialilor; Nu admiteți concesii în respectarea regulamentului; Consultați mereu regulamentul și experiența altor arbitri; Ținuta vestimentară corespunzătoare și fluierul sunt două elemente determinante pentru conducerea exigentă a unei partide. Capitolul VI. Modelul jocului de baschet. Conținuturi tehnico-tactice. VI.1. Modelul jocului de baschet Esența modelării în antrenamentul sportiv se caracterizează în tripleta model - algoritm - programare după V. N. Platonov
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
total de puncte. La egalitate de puncte, se ia în considerare victoria directa, iar daca egalitatea persista, se face punctaverajul din toate jocurile disputate în serie. La fiecare ora, o echipa din serie este de serviciu si se îngrijește de fluier, foaie arbitraj; Stabilirea timpului de începere, de încheiere a primei reprize si de încheiere a jocului este urmărit de profesor si echipa de serviciu si anunțat de profesor. În competiție se urmărește: 1. încadrarea jocului învățat în competiția oficiala la
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
pe prima pagină „Revistă pentru toți”, V.a. încearcă să se adreseze unui public larg, făcând în mod obișnuit concesii unui gust îndoielnic. Cele mai reușite scrieri în proză sunt reproduceri, de preferință din „Convorbiri literare” (Nicolae Gane, Privighetoarea Socolei, Fluierul lui Ștefan). Panait Macri este prezent în mai toate numerele, lui aparținându-i romanele în foileton, schițele și povestirile tipărite timp de mai bine de un an. Intrigi, amoruri, răzbunări, crime din iubire - toate formează trama, uniformă, a paginilor lui
VOCEA ADEVARULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290614_a_291943]
-
trupului (1932), reunește îndeosebi poezii sociale, amintind de Aron Cotruș, și exprimă oarecum simplist durerea, revolta și speranțele celor înrobiți. Volumul anunța, de asemenea, în ultimul ciclu, poezia vieții păstorești, element care va marca fizionomia lui P. Prin Cântece din fluier (I-II, 1935-1944) și Dragoste (1945), el devine un cântăreț al universului folcloric țărănesc, recuperat ca o lume dominată de simplitate, delicatețe și puritate afectivă. Proiectând peisaje precum cel de la poalele muntelui Semenic, poetul se arată un descriptiv calm, cutreierat
POPIŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
surse documentare necunoscute până atunci. A tradus și a publicat în periodice scrieri de Ady Endre, H. Heine, Lenau ș.a., precum și din scriitorii de limbă maghiară și germană din România. SCRIERI: Glasul sufletului și al trupului, Timișoara, 1932; Cântece din fluier, I-II, cu gravuri de Catul Bogdan, Timișoara, 1935-1944; Date și documente bănățene (1728-1887), Timișoara, 1939; Dragoste, cu gravuri de Marcel Olinescu, Timișoara, 1945; Conspectul arhivelor din Banat, București, 1950; Cântece din fluier, pref. Ovidiu Papadima, București, 1968; Pe cărările
POPIŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
și al trupului, Timișoara, 1932; Cântece din fluier, I-II, cu gravuri de Catul Bogdan, Timișoara, 1935-1944; Date și documente bănățene (1728-1887), Timișoara, 1939; Dragoste, cu gravuri de Marcel Olinescu, Timișoara, 1945; Conspectul arhivelor din Banat, București, 1950; Cântece din fluier, pref. Ovidiu Papadima, București, 1968; Pe cărările tinereții, pref. Mircea Șerbănescu, Timișoara, 1979. Repere bibliografice: Virgil Treboniu, „Glasul sufletului și al trupului”, RAZ, 1934, 15; Florea Florescu, „Cântece din fluier”, ȚA, 1935, 806; Octavian Șuluțiu, „Cântece din fluier”, F, 1935
POPIŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
Timișoara, 1945; Conspectul arhivelor din Banat, București, 1950; Cântece din fluier, pref. Ovidiu Papadima, București, 1968; Pe cărările tinereții, pref. Mircea Șerbănescu, Timișoara, 1979. Repere bibliografice: Virgil Treboniu, „Glasul sufletului și al trupului”, RAZ, 1934, 15; Florea Florescu, „Cântece din fluier”, ȚA, 1935, 806; Octavian Șuluțiu, „Cântece din fluier”, F, 1935, 10; Ion B. Mureșianu, „Date și documente bănățene (1728-1887)”, VS, 1940, 2 369; Petru Sfetca, Eroul-căpitan Gr. Popiți, VS, 1942, 2 734; Grigore Popiți, în 11 poeți bănățeni, îngr. Ion
POPIŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
Cântece din fluier, pref. Ovidiu Papadima, București, 1968; Pe cărările tinereții, pref. Mircea Șerbănescu, Timișoara, 1979. Repere bibliografice: Virgil Treboniu, „Glasul sufletului și al trupului”, RAZ, 1934, 15; Florea Florescu, „Cântece din fluier”, ȚA, 1935, 806; Octavian Șuluțiu, „Cântece din fluier”, F, 1935, 10; Ion B. Mureșianu, „Date și documente bănățene (1728-1887)”, VS, 1940, 2 369; Petru Sfetca, Eroul-căpitan Gr. Popiți, VS, 1942, 2 734; Grigore Popiți, în 11 poeți bănățeni, îngr. Ion Stoia Udrea, cu portrete de Catul Bogdan, Timișoara
POPIŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
1728-1887)”, VS, 1940, 2 369; Petru Sfetca, Eroul-căpitan Gr. Popiți, VS, 1942, 2 734; Grigore Popiți, în 11 poeți bănățeni, îngr. Ion Stoia Udrea, cu portrete de Catul Bogdan, Timișoara, 1942, 89; Perpessicius, Opere, IX, 467-468; Dumitru Micu, „Cântece din fluier”, GL, 1968, 1; Al. Jebeleanu, Poetul Grigore Popiți la 70 de ani, ST, 1970, 3; Țirioi, Premise, 68; Encicl. istoriografiei rom., 271; Aurel Turcuș, „Pe cărările tinereții”, O, 1979, 35; Petru Novac Dolângă, Mărturisiri și repere, Timișoara, 1980, 124-133; Dicț
POPIŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
fie incorporată în rit și, în consecință, dez-individualizată, proiectată în tipare (Prințul pornește spre legendă, Sfârșit de heruvim: „Frânghii de ierburi îmi leagă picioarele goale,/ Rece, apa mi-a intrat în sandale,/ Îmi vestejesc aripile și căzând sună/ Ca un fluier cu găuri de lună”). Sugestia regăsirii dimensiunii sacre a existenței prin moarte, prin creație și jertfă, cuprinderea rapsodică, în cadru de baladă, prilejuiesc reușite pagini și atunci când poetul reface mari mituri folclorice - Miorița și Meșterul Manole. Singurătatea artistului ca ființă
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
atât ca atitudine lirică și revelație cosmică a sonurilor, cât și ca definire a cadrului spiritual mereu reevaluat, destule elemente și sintagme eminesciene încorporate. Pe de altă parte, valențele unor prelucrări nuanțate ale motivelor populare se impun în Cântece din fluier (1960), prima carte personală din exil, unde se instituie un dialog al singurătății pe plaiul veșnic invocat, înfrățit cu celestul („Revarsă-ți harul tău pe plaiuri,/ Pe coama munților, pe ape./ Aprinse rugi din mii de naiuri/ Mireasma inimii-n
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
invocat, înfrățit cu celestul („Revarsă-ți harul tău pe plaiuri,/ Pe coama munților, pe ape./ Aprinse rugi din mii de naiuri/ Mireasma inimii-n năstrape//[...]// Întâiul cântec, Doamne, iată-l.../ Ning flori de rai și clopoței./ Tu-mi cânți în fluier: Unul, Tatăl.../ Tot cerul cântă-n anii mei”). Se remarcă predilecția autorului pentru cântec. Plecând de la „cântece de țară”, el se regăsește sub alte orizonturi în „cântece din fluier”, adaptate firesc exilului („Gârboviți de mers și de-așteptare,/ Gândul ni
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
-l.../ Ning flori de rai și clopoței./ Tu-mi cânți în fluier: Unul, Tatăl.../ Tot cerul cântă-n anii mei”). Se remarcă predilecția autorului pentru cântec. Plecând de la „cântece de țară”, el se regăsește sub alte orizonturi în „cântece din fluier”, adaptate firesc exilului („Gârboviți de mers și de-așteptare,/ Gândul ni-i cu spini și ciumăfăi,/ Hăulind a dor din zare-n zare,/ Ca demult, când am pornit, flăcăi,/ Cu icoana țării-n chiotoare...”). Eul liric se complace adesea în
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Crucea Ta o duc în spate,/ Drum al vântului și-al ploii/ Dor pribeag, singurătate.../ Și cum urc cu Tine-n pripă,/ Tu Te scrii în pieptul meu,/ Zbor cu moartea-ntr-o aripă,/ Scump altar Lui Dumnezeu.”). Cântece din fluier adună poeme datând din anii ’50-’51, din care doar puține și-au găsit locul în paginile revistelor românești din exil. De aici, și o anume tentație a înregistrării conjuncturale, ca și o vizibilă tendință spre nararea în versuri. Dacă
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
și exemplificate frecvent cu propria-i experiență. SCRIERI: Viața și opera lui Emanoil Grigorovitza, Cernăuți, 1936; Cântece de țară, București, 1938; Icoane de dor, în Poeme fără țară, pref. Aron Cotruș, cu ilustrații de Eugen Drăguțescu, Madrid, 1954; Cântece din fluier, Cleveland, 1960; Poeme ghivizii, pref. Horia Tănăsescu, Ciudad de México, 1962; Catapeteasmă bucovineană, cu schițe de Nicolae Petra, Ciudad de México, 1963; În marea și-n mormintele din noi, Madrid, 1967; Poeme fără țară, îngr. Gabriel Stănescu, pref. Gheorghe Rădulescu
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Traian Mihăilescu, V.I. Posteucă, „Prepoem”, 1940, 14; Constantin Vârtej, Lirica bucovineană, „Cetatea Moldovei”, 1941, 10; Pamfil Șeicaru, Mângâierea dorului de țară, „Carpații”, 1954, 2; Pamfil Șeicaru, Note pe marginea cărții „Poeme fără țară”, „Carpații”, 1954-1955, 4-5; Nicolae Novac, „Cântece din fluier”, „America”, 1962, 24; Ion Velicu, „Poeme ghivizii”, „America”, 1962, 92; Nicolae Novac, „Catapeteasmă bucovineană”, „Revista scriitorilor români”, 1963, 2; N.A. Gheorghiu, Cronica poeziei, „Ființa românească”, 1964, 2; Radu Gyr, V. Posteucă - un cimpanzeu al faunei legionare, „Glasul patriei”, 1964, 3
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Paulina, 5 apartamente, Suceava, B-dul Republicii 8. 803. Bătu Ana, 11 apartamente, București, Calea Moșilor 133, Brăila, str. C. Berlescu 40. 804. Balaci Alexandrina, 5 apartamente, București, str. Sb. Lt. Popa 19. 805. Bălan Matilda Elenă, 4 apartamente, București str. Fluierului 32, Predeal, Sos. Națională, Focșani, str. G-ral Markos 15. 806. Blarenstein Fritz, 5 apartamente, București, str. Minotaurului 78, Calea Victoriei 112. 807. Behar Virginia, 3 apartamente, București, str. Rozelor 16, str. Progresului 9 b. 808. Bratisanu A. Gh., 6 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
8 apartamente, București, Calea Rahovei 311; str. Hatmanul Arbore 15. 1913. Danciulescu D-tru, 4 apartamente, București, Cal. Călărași 263. 1914. Dimitriu Lucia, 5 apartamente, București, str. Pictor Iscovescu 6; str. Av. Th. Iliescu 58. 1915. Dragulanescu Nic., 8 apartamente, București, str. Fluierului 21, str. Vlad Județul 29, str. general Vodoianu 26. 1916. Dobrescu Vasile, 8 apartamente, București, str. Iulia Hașdeu 9; str. Viespari 14; B-dul Dacia nr. 52 a. 1917. Dobrescu I. Maria, 11 apartamente, București, str. Ing. Al. Cotescu 1; str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
apartamente, București, str. Elenă 26; str. Silvia 20. 2200. David Aizic, 4 apartamente, București, str. Capit. I. Vasilescu 5. 2201. Dumitrescu Maria (Mateescu), 6 apartamente, București, str. Agricultori 4; str. Mihai Bravu 9. 2202. Dumitru Traian, 4 apartamente, București, str. Fluierului 40. 2203. Dinescu Gh. și Maria, 6 apartamente, București, str. Uranus 132. 2204. Dinu Todor, 14 apartamente, Sinaia, B-dul 23 Aug. 15. București, Sos. Mihai Bravu 15. 2205. Dragomirescu Ana, 3 apartamente, București, Aviator Th. Iliescu 20. 2206. Dabija Minerva
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Petruta, 5 apartamente, București, str. Mareșal Tolbuhin 129. 2295. Dumitrescu Radu, 4 apartamente, București, str. Zece Mese 21. 2296. Dobrescu Vasile, 4 apartamente, București, B-dul Mareșal Tolbuchin 155; str. Logofătul Tautu 4. 2297. Dimitriu Virgil Souie, 3 apartamente, București, str. Fluierului 40; B-dul Dacia 5; str. Pitar Moș 21. 2298. Dumitrescu Alexandrina, 4 apartamente, București, str. Porumbacu 34; B-dul Stalin 87. 2299. D-tru Nic. și Elenă, 7 apartamente, București, str. Episcopul Ilarion 18; str. Th. Speranța 129a, str. 14 Martie 51
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
despre N. Bălcescu sau despre satul lui Al. Sahia. Rareori se poate găsi aici fiorul liric, cum se întâmplă după vizitarea muzeului dintr-un sat distrus de naziști - Lidice. Asemenea mai vârstnicului G. Călinescu, care schimbase lira clasică cu un „fluier simplu”, J. renunță la flautul care „scotea din ochii lumii doar lacrimi mute” și „fremăta de cânturi de nimeni pricepute” și, precum gorkianul Danko, își smulge din piept „ghiocul de rubin” pentru a „urni oștirile în urmă-mi” (Cântecul). Este
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]