1,627 matches
-
trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii". Sfidând orice etică jurnalistică, cei de la fițuica întitulată Bülü'lü, plagiază în fals foiletoanele din Bala'la. 66. Avantajele de netăgăduit ale gardului cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii, fără de care nu s-ar fi putut naște ambele republici surori, în Republica Democratică Vandană se publică în foileton, în fiecare ediție de sâmbătă a oficiosului Bülü'lü, câte un studiu de caz reprezentativ. Pentru exemplificare îl vom da, ales aleatoriu, pe cel publicat la data de 3 mai: Printre avantajele de netăgăduit ale gardului cu sârmă electrificată ce
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii". Sfidând orice etică jurnalistică, cei de la fițuica intitulată Bala'la, plagiază în fals foiletoanele din Bülü'lü. 67. Scandalul ștampilelor Întotdeauna trebuie să apară un isteț care, prin cine știe ce descoperire neașteptată, să tulbure apele. Așa și cu scandalul ștampilelor. Și cu cel al hărților. (Dar despre acesta, desigur mult mai important, vom vorbi mai
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
ci doar pentru ca această datorie să nu se îndepărteze prea mult de simplul drept la justiție și la recunoaștere. Căci tirania memorială a început să capete formă foarte devreme, accentuându-se de-a lungul anilor. Publicat mai întâi în cinci foiletoane în revista New Yorker în februarie și martie 1963, apoi în volum, Eichmann la Ierusalim provoacă imediat o dezbatere în lumea evreiască despre problemele istorice ridicate de Holocaust. Arendt respinsese ideea nou apărută că numai martorii genocidului aveau dreptul să
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii, fără de care nu s-ar fi putut naște ambele republici surori, în Republica Umanistă Vandană se publică în foileton, în fiecare ediție de sâmbătă a oficiosului Bala'la, câte un studiu de caz reprezentativ. Pentru exemplificare îl vom da, ales aleatoriu, pe cel publicat la 3 mai: "Printre avantajele de netăgăduit ale gardului cu sârmă electrificată ce se întinde
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii". Sfidând orice etică jurnalistică, cei de la fițuica întitulată Bülü'lü, plagiază în fals foiletoanele din Bala'la. 66. Avantajele de netăgăduit ale gardului cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii, fără de care nu s-ar fi putut naște ambele republici surori, în Republica Democratică Vandană se publică în foileton, în fiecare ediție de sâmbătă a oficiosului Bülü'lü, câte un studiu de caz reprezentativ. Pentru exemplificare îl vom da, ales aleatoriu, pe cel publicat la data de 3 mai: Printre avantajele de netăgăduit ale gardului cu sârmă electrificată ce
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii". Sfidând orice etică jurnalistică, cei de la fițuica întitulată Bala'la, plagiază în fals foiletoanele din Bülü'lü. 67. Scandalul ștampilelor Întotdeauna trebuie să apară un isteț care, prin cine știe ce descoperire neașteptată, să tulbure apele. Așa și cu scandalul ștampilelor. Și cu cel al hărților. (Dar despre acesta, desigur mult mai important, vom vorbi mai
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
din ce în ce mai "amare". Artistul este cel ce bîjbîie mereu cu un pas înaintea celorlalți și, în cazul de față, îndrăznește chiar să facă filme într-o țară cu doar 35 de cinematografe pentru un public ce-i fascinant mai curînd de foiletonul "Telejustiției". Măcar pentru acest curaj vecin cu inconștiența ori nebunia, dincolo de orice eventual reproș ori neajuns ce-l veți remarca, poate, în timpul vizionării ce va urma, mă declar solidar de ceea ce Visarion a reușit, și-i exprim sincera mea admirație
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pot fi multiple: mediatizarea unor informații de interes public, scop educativ (dezvoltă orizontul cognitiv sau comportamente civice, culturale ori individuale pozitive), estetic (în măsura în care promovează valori artistice autentice), distractiv (oferă divertisment), utilitar etc. Texte specifice: articolul de presă (editorial, reportaj, cronică, foileton, comentariu, recenzie etc.), interviul publicistic, știrea, comunicatul, sondajul, anunțul, reclama etc. Forme specifice audiovizualului: grupajul de știri, talkshowul, dezbaterea, interviul, reportajul, cronica, relatarea, anunțul, reclama etc. CARACTERISTICI: - respectă normele limbii literare (abaterile sunt intenționate, cu rol expresiv), ilus trând calități
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
apartenență curioasă, un nume exotic. Să fi inventat Caragiale acest nume? Nu, l-a găsit de-a gata, remarcă N. Iorga într-o notă din „Istoria literaturii românești contemporane“: „Venturiano e pronumele unuia din eroii comici ai schițelor publicate în foiletonul Orientul latin.“ (Istoria literaturii românești contemporane, vol. 1, Crearea formei, București, 1934, pag. 115) „Orientul latin“ era un ziar „politic, social și economic“, scos la Brașov, în 1874-1875, de Aaron Densusianu, secundat de Teofil Frâncu și I. Lapedatu. În numerele
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
fost organizată o vânătoare cu hăitași; s-a vorbit despre această descoperire în liniște, în răstimpul dintre cină și culcare. În satul acela, seara, oamenii nu se uitau la televizor, ci își spuneau povești. De această dată, povești despre urs. Foiletonul era ursul, viața și operele sale. Existența lui, care s-a manifestat de două ori într-un interval atât de scurt, dilata granițele imaginarului și făcea ca noaptea să pară mai puțin întunecată, timpul mai scurt. Ar fi interesant de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
din epoca lui Cuza Vodă sau din actualitate. La Ateneul Român a vorbit despre Relațiile dintre Cuza-Vodă și Mihail Kogălniceanu-înainte de 1864 și după 1864 (două conferințe în manuscris), iar la Radio a vorbit despre Ovid Densușianu (publicată în două foiletoane în ,,Universul“), despre Regele Carol I la Academia Română (publicat în revista ,,Transilvania“, Sibiu, 1941), Dacia lui Mihai Viteazul (în aceeași revistă pe 1942) și Nicolae Iorga în cadrul evoluției culturale a neamului (publicată în ,,Convorbiri Literare“ pe 1944 )21. Un episod
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
ale protagonistului Joannis (Johannes) Angelos sau Jean Ange, Waltari îl abilitează pe acesta cu toate drepturile naratorului de a-și proiecta romanul de iubire și moarte pe fundalul istoric al asfințitului ultimului bastion creștin. Nu lipsesc bineînțeles ingredientele epicii aventuroase, foiletonul rocambolesc, portretizarea psihologică, cruzimile sângeroase ale războiului, aprinsele dispute religioase ș.a.m.d. Avem așadar romanul unui cuplu excepțional (caractere ce prin pasiune și sacrificiu se înscriu într-o ilustră filiație tip Tristan și Isolda, Des Grieux Manon Lescaut, și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
din epoca lui Cuza Vodă sau din actualitate. La Ateneul Român a vorbit despre Relațiile dintre Cuza-Vodă și Mihail Kogălniceanu-înainte de 1864 și după 1864 (două conferințe în manuscris), iar la Radio a vorbit despre Ovid Densușianu (publicată în două foiletoane în ,,Universul“), despre Regele Carol I la Academia Română (publicat în revista ,,Transilvania“, Sibiu, 1941), Dacia lui Mihai Viteazul (în aceeași revistă pe 1942) și Nicolae Iorga în cadrul evoluției culturale a neamului (publicată în ,,Convorbiri Literare“ pe 1944 )21. Un episod
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
coruperii spiritului și al degradării relațiilor interumane. Căci defectele din caracterul unui om, cele ale gândirii și mentalității unei comunități se exprimă în modul în care se vorbește și se scrie. Ținta atacului lui Kraus a fost cu deosebire limbajul foiletonului, un gen jurnalistic foarte gustat în Viena timpului. Ceea ce acuza Kraus la acest gen era amestecul relatării faptelor cu opiniile autorului. Lumea sentimentelor și reflecțiilor foiletonistului era în acest fel proiectată asupra faptelor. Kraus considera că amestecul până la deplină indistincție
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și blocarea jocului liber al imaginației cititorului. O despărțire clară a lumii faptelor, pe de o parte, a valorilor și sentimentelor, pe de altă parte, credea el, este esențială pentru cultivarea onestității și sincerității, ca valori centrale ale vieții. Popularitatea foiletonului reprezenta pentru Kraus doar una dintre expresiile estetismului, în care el vedea un indiciu major al declinului culturii. Protestul lui Kraus împotriva estetismului se întâlnea cu cel reprezentat de arhitectura austeră a lui Adolf Loos, o artă îndreptată aproape programatic
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
1974; Valeriu Cristea, Domeniul criticii, 1975; Marin Mincu, Poezie și generație, 1975; Petru Poantă, Radiografii, 1978; Ion Negoițescu, Alte însemnări critice, 1980; Ștefan Aug. Doinaș, Lectura poeziei urmată de Tragic și demonic, 1980; Costin Tuchilă, Cetățile poeziei, 1983; Al. Dobrescu, Foiletoane III, 1984; Al. Călinescu, Biblioteci deschise, 1986; Nicolae Manolescu, Despre poezie, 1987; Al. Cistelecan, Poezie și livresc, 1987; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, 2000; Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicționarul scriitorilor români, 2003; Rodica
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
teatrului acestui timp varietatea mică a subiectelor, lipsa de nuanțe și demonstrația moralizanta, dar apreciază că temele gravitează în jurul problemelor de actualitate 174. Sursă unei noi teatralități este în mare parte căutată în literatura: teatrul burghez se inspiră din românul foileton sau monden, opțiunile teatrului naturalist urmează opțiunile românului naturalist, iar teatrul parnasian și simbolist caută surse noi în poezie. Meritul dramaturgilor acestei perioade sunt tehnicile teatrale savant construite (intrigi bine înlănțuite, dialoguri ordonate, ingeniozitate verbală). Metodă fundamentală a epocii realismul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de prefaceri rapide, de ascensiuni grăbite, rolul și destinul femeii se schimbă decisiv. 2.2. Stratageme de afirmare ale Parizienei: transcendere a stereotipiei Mediul social și privat din toate timpurile dictează un anume tip de pattern comportamental, spațial, genurial. Românul, foiletonul, teatrul secolului al XIX-lea tratează toate dilemele legate de femeie de pe pozițiile moralei burgheze dominante. Spre deosebire de ocupațiile masculine, măi dinamice (război, revoluții, dueluri, curse de cai, jocuri de pierzanie etc), cele feminine sunt statice și, de aceea, destul de monotone
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
hrănește, masochistic, din propria-i maladie spirituală, nedorind să o exorcizeze. Se cunoaște mai puțin că un arhetip al protagonisștilor de mai sus fusese deja imaginat de Nabokov, încă de la începutul anilor treizeci, într-un roman scris mai întîi în foileton (în limba rusă), intitulat Kamera Obscura/Camera obscură (1932-1936). Winifred Roy a tălmăcit textul în engleză, imediat după apariție, dar versiunea l-a nemulțumit pe prozator care l-a tradus, în 1938, el însuși, drept Laughter in the Dark/Un
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
când Biblioteca Centrală Universitară din Iași a cunoscut odiseea refugiului transilvan de la Alba Iulia și împrejurimi 21. Dar ceea ce a supraviețuit flagelului, și anume scrierile sale tipărite în publicațiile periodice ale vremii: "Albina Românească", "Spicuitorul moldo-român", "Calendar pentru români" sau "Foiletonul zimbrului", ca și numeroasele demersuri manuscrise, corespondențe și acte diverse păstrate în fondurile de arhivă de la București și Iași, îngăduie reconstituirea până la nuanțe a unei personalități-ferment, nu doar pentru viața economică a Moldovei, ci și pentru spiritualitatea timpului și locului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
amurgul vechilor bresle și reclama cu insistență stimularea apetitului industrial în rândul localnicilor. Firește, transpunerea în practică a acelor principii n-a fost lipsită de impedimente, pentru că, așa cum avea să remarce câțiva ani mai târziu "Albina românească", în cuprinsul unui foileton serial, a fost destul de greu "a îndupleca pe tineri la învățarea manufăpturilor și se poate zice că prin osteneală herculică s-au pus în mâna lor un ciocan pentru lucrul făurăriei; căci, din vechime, moldo-românul se îndeletnicea numai cu arme
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
prin un neguțitor brașovean. Autorul acestui sac, onorabilul paroh Fogt, la orice întrebare este gata a da în scris lămuririle privitoare de întrebuințarea și folosul acestui sac-roi. C. Mihalik de Hodocin 6 Descriere sinoptică a mineralelor din munții Moldovei 16, "Foiletonul Zimbrului", an IV, nr. 19, Duminică 29 mai 1855, Iașii, Tipografia "Buciumul român", pp. 145-150 Descriere sinoptică a mineralelor descoperite și adunate în șirul munților din valea Bistriței. 1-i. Fer-piatră, de formația cea mai nouă, fer limoneux, minerais de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Al. I. Cuza"", Istorie, XVI, fasc. 2, Iași, 1970, p. 160). 4 Ibidem, pp. 166-169. 5 SJIAN, Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 1574/1846-1847, f. 6. 6 Carol Mihalic de Hodocin, Descrierea sinoptică a mineralelor din munții Moldovei, în "Foiletonul Zimbrului", Iași, 1850, p. 150. 7 Dumitru Vitcu, Preocupări și inițiative privind industria metalurgică din Moldova în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol", Iași", tom X, Iași, 1973, pp. 62-64
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]