8,564 matches
-
valorilor culturale locale - participarea la evenimente culturale locale - cunoașterea și trăirea sărbătorilor și obiceiurilor religioase, naționale (stropitul de Paști, colindatul de Crăciun, balul recoltei) 5.3 Păstrarea valorilor culturale locale - păstrarea activă a tradițiilor, practicarea obiceiurilor populare - căutarea a colecțiilor de folclor, a arhivelor - cunoașterea vârstnicilor păstrători de tradiții, bătrânii satului 5.3 Promovarea valorilor culturale locale - susținerea identității naționale, asumarea acesteia în public, la serbările școlare (costume populare tradiționale, prezentarea tezaurului folcloric) - experimentarea și utilizarea conștientă a beneficiilor bilingvismului ... CONȚINUTURI Clasa a
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
Narațiuni, nuvele, din literatura maghiară clasică și contemporană: de exemplu, lucrări de Jokai Mor, Kosztolanyi Dezso, Mikszath Kalman, Tamasi Aron, Toth Krisztina Romanul: de exemplu, lucrări de Berg Judit, Fekete Istvan, Molnar Ferenc(fragmente) Balada populară, legenda istorică, legenda Creații lirice Folclor Lucrări lirice din poezia maghiară clasică și contemporană: de exemplu, poezii de Arany Janos, Csokonai Vitez Mihaly, Jozsef Attila, Juhasz Gyula, Kovacs Andras Ferenc, Kosztolanyi Dezso, Laszlo Noemi, Petofi Sandor, Toth Arpad, Varro Daniel Clasa a VIII-a Balade (tragice
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
de șah) Muzică și mișcare Instrumente muzicale și acustice 1. Diapazon 2. Instrumente de suflat în DO, instrumente de percuție (de jucărie) Materiale audiovizuale 3. Filme didactice (viața marilor compozitori) 4. Înregistrări din creația compozitorilor români și străini, muzică instrumentală, folclor românesc, colinde, coruri de copii Materiale grafice sau în format digital 5. Planșe (interactive) cu portrete ale compozitorilor români și străini Programe informatice educaționale 6. Acces la biblioteci digitale, platforme educaționale, publicații online, aplicații, softuri, programe informatice educaționale Arte vizuale
ORDIN nr. 4.144 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257458]
-
Iulia română IF 120 100 Identități regionale în Europa central- răsăriteană** Alba Iulia română IF 120 16 Teologie Mediere interculturală și interreligioasă* Alba Iulia română IF 120 100 Teologie comparată** Alba Iulia română IF 120 17 Muzică Muzică religioasă și folclor muzical* Alba Iulia română IF 120 30 **) Programele de studii universitare de master din structura instituției de învățământ superior încadrate de ARACIS în categoria masterat de cercetare *) Programele de studii universitare de master din structura instituției de învățământ superior încadrate
ANEXE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253850]
-
generațiile următoare, acești scriitori s-au grăbit să se lepede de ea, s-o declare irelevantă. Preluaseră și folosiseră cu succes (Philip Roth, Cynthia Oz și nu numai ei) modul lui de a amalgama elemente magice specifice ficțiunii europene și folclorului idiș cu realismul pragmatic al prozei americane, dar în loc să-l onoreze ca pe un precursor, îi reproșează o pretinsă inconsistență a caracterelor, o arhetipare superficială a figurii evreului care n-ar fi la el omul concret de pe stradă, ci un
Viață modelată de operă (2) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6008_a_7333]
-
biblioteci de la noi și din Hexagon, descoperiri care fie pun în altă lumină cunoștințele noastre de până acum, fie dezvăluie noi aspecte ale acestei relații fundamentale pentru dezvoltarea modernă a literaturii noastre. Din această ultimă categorie face parte culegerea de folclor românesc realizată de Hubert Pernot în anul 1928, restituită de curând, într-o exemplară ediție, de Constantin Eretescu. Uitată - din pricini pe care editorul le lămurește în studiul care precede textul propriu-zis - în depozite muzeistice, apoi în biblioteci franceze, ea
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]
-
un nou catalog bilingv românfrancez. Din motive obscure, CNRS nu mai finanțează dactilografierea lui, astfel încât, până anul trecut, culegerea a rămas semnalată, dar, practic, necunoscută folcloriștilor români. Un destin aparte, care accentuează, prin nota lui subiectivă, particularitățile unei culegeri de folclor - vom vedea - ceva mai speciale. Mai întâi, pentru că Hubert Pernot, cel care o realizează, nu este folclorist și nu cunoaște mai nimic despre cultura română, atunci când se decide să vină la București pentru compilarea sa. Lingvist, elenist și amic al
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]
-
folclorică vie, și 2) dispărea polemica pe marginea semnelor convenționale utilizate de diferitele școli lingvistice, în transpunerea pe hârtie. Tehnica fonografului era cunoscută și la noi, unde George Breazul, Constantin Brăiloiu și Emil Petrovici o utilizau deja, pentru culegeri de folclor sau pentru cercetări lingvistice. (În buna tradiție românească, George Breazul s-a străduit și chiar a reușit să pună bețe în roate echipei lui Hubert Pernot, recomandând Ministerului Cultelor să nu sprijine financiar demersul cercetătorului francez. Sesiunile de înregistrări s-
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]
-
sunt convins că specialiștii se vor apleca asupra ei. Totuși, un aspect pe care culegerea lui Hubert Pernot îl surprinde, oarecum fără voia ei - cred, însă, că nu fără voia lui Iorga, „patronul” din umbră -, este remarcabil: bogăția și diversitatea folclorului românesc la 1928. În plină epocă modernă, creația folclorică este încă vie și activă, contaminările culte rămân neglijabile, iar iradiația culturii populare depășește cu mult sfera civilizației tradiționale (lumea satului românesc), atrăgând în cercul ei spirite cultivate, cu origini urbane
O pagină inedită în relațiile literare româno-franceze by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5959_a_7284]
-
globalizat - nu funcționează. Au fost create pentru a fixa niște coordonate, dar în realitate ele interferează. Ce înseamnă să ai rădăcini? O jurnalistă din Suedia mi-a povestit că oamenii de acolo au început să-și (re)inventeze obiceiuri tradiționale, folclorul - asta se numește reinventare a rădăcinilor. Ce poate să însemne a avea rădăcini, în acest context? Acceptarea unor adevăruri fabricate, cum s-a petrecut în Serbia sau în Croația, care a dus la război? Nu e decît o piesă cu
Dubravka Ugresić: „Din teama de diferență, te apuci de ce ți-e la-ndemînă: steagul, stema, limba, genul, naționalitatea“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5965_a_7290]
-
o nouă culoare, verde, și o mascotă, o oaie, pe nume Pufulica. Piticu întreabă ”ce se fumează” la TVR. Din 6 decembrie, TVR 3 și-a schimbt straiele, are o nouă grafică de post, mizând pe culoarea verde. Emisiuni de folclor, reflectând lumea românească de la sate, programe cu tematică socială, politică, realizate de studiourile teritoriale ale TVR, formate de televiziune despre conservarea spațiului cultural, tradițional, etnografic, muzical, dar și de actualitate rurală vor putea fi urmărite la noul TVR 3. Potrivit
Piticu are dreptate: La TVR au luat-o razna. Vezi VIDEO dement by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/57366_a_58691]
-
temele cele mai grave, marile probleme ale vieții, filosofiei, moralei, sunt abordate fără emfază, parcă în treacăt, parcă în glumă. Nimic esențial nu rămâne însă nespus de către doctul dar deloc pedantul causeur care crede că are - ca și personajul din folclorul chinez invocat în titlul mai vechiului său „roman”, Vagabondul care trece sub o umbrelă găurită - , vocația fericirii. Am pus cuvântul roman între ghilimele, pentru că Jean d’Ormesson a scris „roman” pe coperta tuturor sau a aproape tuturor celor 34 de
Un boier al minții by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5907_a_7232]
-
editat, Pann era, socialmente, angajat în demersurile revoluționarilor, dar, asemeni medievalilor, nu prețuia auctorialitatea, astfel încât, după cum spune Călinescu, singura originalitate ce nu i se poate tăgădui este cea lingvistică. Operele sale sunt un amestec indiscernabil de colportaj și invenție, de folclor urban și fabulație țărănească, de Orient și Occident, astfel încât o ediție critică integrală ar fi o aventură demnă de a figura în planurile unui institut. De aceea, a și avut parte de puține ediții de ținută: mai întâi, Scrieri literare
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]
-
și titlul, sunt totuși de o bunăcuviință d'autrefois și de o morală clasică. Că este vorba de poezii populare, ca Mugur, mugur, mugurel (reprodus de Pann în varianta erotică, nu în cea eroică a pandurilor lui Tudor Vladimirescu), de folclor urban, ca Mult mi-e ibovnica mică, ori de reproduceri din autori culți, ca Un păstor tânăr, frumos la față (de Bolintineanu), îndrăzneala autorului se reduce întotdeauna la polivalenta sugestie. Pann se simte bine, de fapt, în morala clasică a
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]
-
al cântecelor din străvechiul București, care insistă asupra caracterului eterogen, de o tulburătoare vitalitate, al muzicii conținute în Spitalul amorului. Fără să iasă din cadrele deja fixate de cercetarea clasică a lui Ovidiu Papadima (Anton Pann. „Cântecele de lume" și folclorul Bucureștilor, Editura Academiei, București, 1963, reeditată anul trecut la Saeculum I.O.), Nicolae Gheorghiță vede în figura lui Anton Pann pe „corespondentul valah al muzicienilor din Constantinopol" (p. XIV): un Constantinopol, se-nțelege, al Tanzimatului, loc de întâlnire al Orientului
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]
-
mic dintre fii. În Biblie, această ciudată preferință urcă până la Avraam, o regăsim la Isaac și îi aflăm ilustrarea paradigmatică în Iosif, cel de al doisprezecelea copil, din treisprezece, câți a avut Iacob de la două neveste și de la două sclave. Folclorul din multe țări preia această preferință care a dat mereu naștere unor conflicte familiale sfârșite tragic. Nu l-au umilit fiii lui Esau pe Iacob, alungându-l de acasă numai cu ce avea pe el, din cauză că obținuse, și, încă, într-
Prâslea cel voinic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6131_a_7456]
-
fantezie; locul trecutului îl ia imaginarul pur, desprins de contingent. Prozele poetice devin basme stilizate (Culegătorul de stele căzătoare, Oglinda fermecată) sau parabole stranii, apropiate de basm prin infuzia de fantastic (Fluturul morții, Spovedania unui orb). Bineînțeles, nici urmă de folclor în aceste ingenioase compoziții: parabolele-basm imaginate de Anghel au un permanent sens filozofic, iar învățăturile desprinse din ele formează un manual de morală practică, pentru uzul visătorilor. Dincolo de scriitura lor artistă, nici urmă de pedanterie în prozele lui Anghel, iar
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
literatura română nici o viziune cu adevărat «istorică». (...) Rezultatul? O pseudoistorie literară, total fantezistă". Sau: „În ce «calitate» M.L. și V.I. fac totuși ordine în cultura și literatura română? Ce opere, ce contribuție reală au dat ei în acest domeniu?". Sau: „Folclorul Nichifor Crainic-Radu Gyr îmi era total inaccesibil (și. antipatic)". Sau: „am respins și resping cu dezgust toate emisiunile bombastice, fals eroizate, liricoide, afectat exaltate ale Luciei Hossu-Longin". Sau: (pe Monica Lovinescu) „«critic literar» și, mai ales, mare critic literar, n-
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
sunt dați la o parte Bujor Nedelcovici, Livius Ciocârlie, Al. Călinescu, Liviu Petrescu și mulți alții. Implicit e abhorat Blaga, deoarece satul apare, sub condeiul lui Adrian Marino, demonizat, un „blestem" al poporului român. Nu se salvează de la dezastru nici folclorul, decimat alături, încă o dată, de poezia în genere, căci România nu se cade a fi „în nici un caz etern folclorică, poetică, «orfică»". Un raționalism sec, ostentativ, opus „oricărei metafizici nebuloase, oricăror ontologii, esoterisme și misticisme degradate", îl face pe autorul
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la poarta Edenului. În popor se spune că fiecare om are câte un înger păzitor. Arhanghelul Mihail veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat decât Arhanghelul Gavriil. Oamenii spun că el poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului și veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la
Tradiții și superstiții de Sfinții Mihail și Gavriil. De ce trebuie să aprindem azi o lumânare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62910_a_64235]
-
de un interes special pentru basmele lumii și interpretările lor, în linia romanticilor, îndeosebi a lui Jacob Grimm, care a atras astfel atenția Europei asupra literaturilor Nordului (dar și asupra la fel de necunoscutei Europe Centrale, căci s-a ocupat și de folclorul și basmele rusești, ungurești, sârbești și croate, sau asupra Orientului - în speță Indiei). Aflăm din prefața editorului britanic că acest interes al lui Lewis s-a datorat și prieteniei cu J.R.R.Tolkien, care-i fusese coleg la Oxford. Fascinat de
C.S. Lewis și literatura pentru copii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4884_a_6209]
-
Și, în sfârșit, cea mai subtilă dintre toate: „Formulă de început pentru un roman proustian românesc: «Păi să tot fie...»” Evident, nu numai pentru umorul lor le-am citat. (Sunt altele poate și mai amuzante în carte, intrate deja în folclor.) Ci pentru spiritul critic omniprezent. În definitiv, faptul că Regman nu le-a preluat în cronici ține strict de o opțiune personală. Și, cum am văzut, de o exigență structurală în privința acestui gen publicistic. Pasăre rară în critica anilor șaptezeci
Spirite. Critice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4837_a_6162]
-
diferite copiate cu mîna, prin amestecarea versurilor lui Conachi cu versurile altor poeți. Fără să aștepte canonizarea, fie și sub forma unei ediții, publicul și-a însușit spontan noua formă, răspîndind-o, parafrazînd-o și adaptînd-o, pînă la pragul trecerii ei în folclor. După Conachi, perioada pașoptistă, reticentă în compunerea unui limbaj pasional, a rămas însă la Romantismul lamartinian, edulcorat și perifrastic. Poeții pașoptiști nu au strălucit nici pe departe în exprimarea poetică a erosului, zonă la ei extrem de palidă și puțin reprezentativă
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
la români, ochii negri asupra celor albaștri, pre care-i și numesc ochi de gâscă” (p. 340). Autorul se baza și pe considerațiile lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, din Etymologicum Magnum Romaniae (articolul consacrat termenului albastru), unde se afirmă că în folclorul românesc, ca și în alte tradiții populare, albastrul e conotat negativ. Mai târziu, în Stilistica limbii române, I (1973), Ion Coteanu trecea în revistă culorile comparațiilor din literatura populară, găsind relativ puține pentru verde (mai ales acelea care evocă „prospețimea
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
marcat simbolism fonetic, sugerând mișcarea anevoioasă. Confuzia fonetică și etimologică actuală are o cale stranie și enervantă de răspândire în spațiul internetului: cineva a introdus forma târâș- grăbiș în textul poeziei Zdreanță a lui Arghezi (în treacăt fie zis, în folclorul de internet poezia e atribuită cu obstinație lui G. Coșbuc!): copiat și reluat în sute de variante, textul circulă cu versul deformat: „Și, pe brânci, târâș, grăbiș,/ Se strecoară pe furiș”. Nu numai o verificare în ediții argheziene serioase, dar
Târâș-grăpiș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5100_a_6425]