184,013 matches
-
antisemit. De altfel, în această pledoarie ad-hoc, Vadim Tudor se scapă, ca să zic așa, dovedind fără să vrea de unde i se trage filosemitismul din ultimele luni. „Voi nu știți ce forță dețineți în lume sau nu vreți să recunoașteți această forță pentru ca să nu întețiți antisemitismul în lumea occidentală”. Adică, din punctul de vedere al lui CVT, evreii ori sunt proști ori fac pe proștii asupra puterii pe care o au în lume. Putere pe care, nota bene, le-o atribuie antisemiții
Interviu de două ori scandalos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12967_a_14292]
-
baronii”, se cred deasupra legilor și beneficiari ai unei imunități eterne, pe de alta, cetățenii simpli care, asistând la impunitatea de care se bucură baronii, asistând zilnic la amenințările pe care aceștia le proferează și chiar la demonstrații primitive de forță, se simt cuprinși de plasa unui sistem abuziv, ai cărui reprezentanți de frunte își cultivă și apără dreptul de a călca în picioare legile. Încurajând tacit sau explicit asemenea atitudini, partidul de guvernământ înțelege să facă din reinstaurarea fricii un
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
un sprijin, prozatorul rus l-a ocolit pe oaspetele de vază, în care a pierdut încrederea, căci se lăsase curtat de Kremlin, cu care se purta prea conciliant. Câteva luni după aceea a fost sechestrat de poliția secretă, suit cu forța într-un avion, ca un delincvent ordinar și izgonit dincolo de hotarele imperiului rus. Amfitrionul la care s-a adăpostit în primele zile ale exilului a fost Heinrich Böll. Chiar dacă nu împărtășea mereu aceleași opinii, pe romancierul german îl prețuia pentru
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
lui impunând la noi un postmodernism mai decomplexat și mai maleabil. Discuția merge mai departe cu prilejul convorbirilor Mihaelei Anghelescu Irimia. Bibliografia, baza teoretică a eseului lui Cărtărescu îi pare, just, lui Ștefan Borbély insuficientă astăzi, deși liniile ideatice de forță nu sunt fatal alterate. Desincronizarea teoretică românească, în general, remarcată de critic este pusă pe seama tendinței noastre de a dezvolta și de a (ne) construi, înaintea unei estetici postmoderne, o existență postmodernă: „La noi, prin postmodernism, s-a construit în
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
ei, senatorii, nu le-ar mai fi priceput... Groaznic! Pe măsură ce urmăream reportajul de pe Antena 1, simțeam teama pătrunzându-mi în fiecare fibră a trupului. Treptat-treptat, m-a cuprins un sentiment de panică: însemna că, pe baza acestei cifre fatidice, o forță anti-senatorială, poate chiar antiparlamentară, acționa subtil pentru anihilarea psihică și biologică a capacității intelectual-decizionale a senatorilor. Speram din toată inima ca, pentru diminuarea și anularea acestui efect distrugător, să se țină seama ca, pe fiecare calculator per cap de senator
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
momentele cînd un popor martir sfarmă tirania!”. Radu Igazsag semnează regia, scenariul și grafica, secondat de Vivi Drăgan Vasile, operator și producător (Fundația Arte Vizuale). Numai cineva familiarizat cu tehnicile filmului de animație poate înțelege cu adevărat ce desfășurare de forțe și de inventivitate presupune un filmuleț ca Boborul; jocul actorilor (în rolul principal, Victor Rebengiuc, admirabil în generozitatea cu care se livrează și proiectelor “mici”, nu numai celor mari) se îmbină cu desenul animat, decorul real face corp comun cu
Restanțe și invazii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12988_a_14313]
-
cu improvizații sau surogate), căruța filmului românesc nu are șanse să ajungă prea departe. O voce regizorală specială, judecînd după scurtmetrajul Apartamentul, ar putea deveni debutantul Constantin Popescu. Lucru rar pentru un începător (dar și pentru un avansat!), regizorul are forța de a arunca absolut toate vorbele peste bord și de a povesti totul numai prin imagine. Un bărbat are și nevasta și amanta în același bloc, la etaje diferite, și, într-o dimineață, chiaun, încurcă ușile! Cu un umor fin
Restanțe și invazii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12988_a_14313]
-
se leagă din invidie și din neînțelegere a absolutului propovăduit de Grig, de inocenta lui grupare. Ceva mă face să cred că nici această ultimă anchetă nu e provocată de activitățile propriu-zise ale sectei (?) lui Bivolaru. Mai degrabă cred că forța crescîndă a acestei grupări a pus autoritățile pe gînduri. Asta dacă nu cumva experți din străinătate au atras atenția autorităților române asupra așa-numitului potențial de risc la adresa stabilității statului pe care l-ar putea avea MISA lui Bivolaru. Cîtă
În trecutul lui Bivolaru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13016_a_14341]
-
urmărit peste tot (atît în București cît și în țară), vă erau ascultate convorbirile telefonice, corespondența era interceptată și, nu în ultimul rînd, printre cunoștințe și prieteni erau informatori care raportau orice mișcare. Cum vă explicați această impresionantă desfășurare de forțe pentru un simplu scriitor? Și nu erați singurul scriitor în această situație... - Cine controlează cunoaște, cine poate să intervină, cine intervine poate evita un rău social. Eu eram «un pericol potențial» deoarece eram suspectat pentru «activități dușmănoase societății», «tulburător al
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
lui ieșită de sub o mustăcioară subțire și îngrijită. Mă uit pe geamul mașinii și număr în gînd. Opt ani de cînd Silviu Purcărete n-a mai lucrat la Craiova. Locul care îl atrage ca un magnet. O relație bazată pe forța iraționalului. Un loc îmbibat de forța însăși a acestui mare regizor, de generozitatea lui, de modestia lui. Piticul din grădina de vară, Ubu Rex cu scene din Macbeth, Titus Andronicus, Phaedra, Orestia, mi se amestecă scene întregi din fiecare, aud
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
și îngrijită. Mă uit pe geamul mașinii și număr în gînd. Opt ani de cînd Silviu Purcărete n-a mai lucrat la Craiova. Locul care îl atrage ca un magnet. O relație bazată pe forța iraționalului. Un loc îmbibat de forța însăși a acestui mare regizor, de generozitatea lui, de modestia lui. Piticul din grădina de vară, Ubu Rex cu scene din Macbeth, Titus Andronicus, Phaedra, Orestia, mi se amestecă scene întregi din fiecare, aud muzici, șoptesc replici, văd spații de
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
ar face să dispară de tot, când unele, când altele. Or nu se întâmplă așa ceva. E vorba numai de o turburare pasageră a acțiunii. Ceea ce eventual s-a distrus nu este amintirea propriu-zisă, ci mecanismul cerebral ce o transformă în forță motrice. Amintirile sunt reproduceri modificabile prin experiență... Nemurirea... - (zic eu azi în ianuarie 2004) ar fi păstrarea neștirbită a acestei facultăți... Amintirea mea despre un eveniment vechi, evocat adesea, este, psihologic, reproducerea acestui eveniment, sau ecoul îndepărtat al ultimei povestiri
Catren uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13025_a_14350]
-
1, 8, 40, 5: „Acești sofiști sunt lupi răpitori, îmbrăcați în piei de oaie; fac sclavi din oameni liberi; cu măiestria limbii lor corup sufletele; fură pe nevăzute, dar sunt vădiți ca hoți; se străduiesc să pună, prin viclenie și forță, mâna pe noi, socotindu-ne oameni simpli, pentru că nu putem vorbi ca ei” (PSB 5, 33; PG 8, col. 738); 1, 1, 11, 1 (PSB 5, 16; PG 8, col. 699); 1, 8, 48, 1 (PSB 5, 37; PG 8
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
podoabe de grai ales și clădit dielectic ca elinii, care erau în stare să încânte pe ce ce-i ascultau...” (PSB 7, 86-87; PG 11, col. 773-776); Cels., 4, 71: „așa cum vorbirea noastră cu copiii nu urmărim să ne arătăm forța oratorică, ci ne adaptăm la mintea lor slabă și facem ceea ce ni se pare nouă mai potrivit cu vârsta lor de copii, spre educarea și îndreptarea lor, tot astfel și Logosul sau Cuvântul lui Dumnezeu a purtat grija în scrierile sale
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
prezentată constituirea provinciei Moesia, cu toate etapele sale, primul guvernator al acestei provincii (A. Caecina Severus) fiind amintit în anul 6 p.Chr. Ulterior, este creionată evoluția istorică a provinciei de-a lungul secolului I p.Chr, insistându-se asupra forțelor militare prezente în zonă. De asemenea, se insistă asupra activității unor guvernatori precum Ti berius Plautius Silvanus Aelianus, al cărui nume este legat de strămutarea a peste 100.000 de transdanubieni la sud de Dunăre (potrivit unei descoperiri epigrafice). Este
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
felul cum acceptă ei trecerea dincolo, unde dispar toate frontierele în haosul aparent al universului, unde toate religiile au încercat și încearcă să dea, logic, sensul unei reîntoarceri cândva, al unei contra-morți, speranța învierii... De unde, ideea că, înfățișându-te înaintea Forței supreme, vei da neapărat socoteala pentru tot ce ai făcut cât trăiși... Pe Miron Radu Paraschivescu, marxist de salon, cum îi ziceam, categorie inventată de mine pentru intelectualii noștri fini, majoritatea francofoni și de stânga din născare, îl preocupă moartea
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
trucată, a evenimentelor. Astfel încît arhivele țărilor comuniste “debordează de secrete”, sînt copleșitoare prin cantitatea de informații acumulată. Nu doar despre istoria comunismului mărturisesc arhivele, ci pur și simplu despre istoria secolului XX”. Nu mai puțin, în același cîmp de forță al minciunii, stăruie efectul propagandei comuniste, în raza căreia doctrina marxist-leninistă rămîne în picioare, vina pentru eșecul aplicării ei căzînd numai și numai asupra unor lideri “aruncați la lada de gunoi a istoriei”, cum s-ar fi rostit Troțki. O
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
ani, cînd am fost plecat din țară m-am aflat sub o «influență nefastă» determinată de istoricitatea temporală și de necesitatea spațială. Din 1987, de cînd mă aflu în exil, mă situez sub influența benefică a libertății, a providenței, a forțelor celeste și ale transcendenței“. Așadar zodia scriitorului pare a se fi schimbat. În fond, d-sa începe a-și percepe vîrsta. Înaintarea în vîrstă aduce semnalele sfîrșitului, chiar atunci cînd prolificitatea biologică s-ar spune că le contrazice: „Anul viitor
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
aparține lui E. Dăianu care, în 1897, propunea denumirea de „roman științific și geografic” într-un comentariu la romanele lui Jules Verne. Înainte de a intra în materia care face subiectul propriu-zis al cărții, Mircea Naidin realizează un adevărat tur de forță și pune pe tapet nu mai puțin de 100 de definiții ale literaturii science fiction. Am reținut-o pe cea mai trăznită, formulată în 1973 de Jacques van Herp: „Fie O ansamblul operelor și H acela al ipotezelor, conținând două
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
că mă simt mult mai bine. * * * Recent, datorită transmisiei în direct la TVR 2 a “europenelor de box” din Croația contând pentru titlul continental, dar și pentru calificarea la ediția din acest an a Jocurilor Olimpice, s-a înțeles că reconversia forței de muncă este necesară și în sport. Cu atât mai mult că, în timpul unui control de rutină la aeroport, s-a constatat că pugiliștii români se întorceau acasă aducând în sacoșe, în loc de medalii, câte-un exemplar din numele localității unde
De la extaz la agonie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13048_a_14373]
-
prin inadecvarea lui la orice fel de nevoie omenească. Un vis urât, cu toate că e atât de frumos colorat, începe să se desfășoare pe scenă: oamenii vorbesc fără să se înțeleagă, tandrețea e înlocuită de violență, iubirea e un raport de forță, e o lume aidoma celei reale, dar din ea a dispărut cu totul dinamica sentimentelor. Tatăl Dorei e un neputincios răsfățat, mama ei are forța impulsurilor necontrolate, un cuplu dotat cu autoritate de societatea tradițională, dar incapabil să și-o
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
vorbesc fără să se înțeleagă, tandrețea e înlocuită de violență, iubirea e un raport de forță, e o lume aidoma celei reale, dar din ea a dispărut cu totul dinamica sentimentelor. Tatăl Dorei e un neputincios răsfățat, mama ei are forța impulsurilor necontrolate, un cuplu dotat cu autoritate de societatea tradițională, dar incapabil să și-o exercite. O sexualitate liberă, lipsită de bucurie, redusă la gesturile unui viol în grup. Constantin Cojocaru caracterizează caricatural absența bărbăției la bărbatul capricios cu scurte
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
de la inovatoarea Renaștere, către stația poeziei pure - era momentul de vârf al disputei bremondiene - cea “nedespărțită de muzică, de armonia cuvântului golit de înțelesul său noțional, superficial, dar păstrând «inefabilul», neexprimabilul sufletesc care-i face magică puritatea.” Pentru un tradiționalist, forța cuprinderii este maximă, chiar dacă ea nu se va exprima întocmai și în operă. Amplitudine gata să se extindă asupra altor zări lirice, cea germană, bunăoară, interpretată în opoziție cu cea franceză, ca una revărsătoare de adânci sentimente, bogată, fremătătoare, supusă
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
hîrtoapele existenței de fiecare zi pentru a ne trage puțin răsuflarea și a reflecta: pentru ce ne zbatem atîta, ne omorîm cu firea pentru nimicuri, uneori chiar ne scoatem sufletul, fără să fim măcar împinși în mod irezistibil de o forță constrîngătoare din afară? Alergăm, alergăm: mânați de ambiții adesea disproporționate față de posibilități, de setea de înavuțire, bani, bani, tot mai mulți bani, pe care de-abia nu ajungem de obicei să-i folosim în mod util și plăcut, adică atunci
Înainte de a fi prea târziu by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13057_a_14382]
-
rigoare, întărite adesea de niscaiva stimulente oculte; împinși, nu o dată, ceea ce este cel mai rău, de patima patologică de a ne desființa semenii, fie ei adversari și rivali sau nu, și asta nu numai prin sforării, manipulații, malversațiuni, lovituri de forță și lovituri sub centură, ci și prin repeziciunea și plăcerea apăsării pe trăgaciul ucigaș. Așa cum sublinia un filozof, în timp ce animalele se ucid pentru supraviețuire, oamenii o fac nu o dată din perversitate, ură nepotolită, cruzime a sufletului, fanatism monstruos. Din nefericire
Înainte de a fi prea târziu by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13057_a_14382]