2,694 matches
-
și directă de a-și vărsa focul ajuns, iată, vălvătaie, din pricina naturii dezlănțuite dar și pleaznă scăpărătoare de destin nemilos cu care viața a avut grijă a-l atinge, îmbrobodi și vâna și care-l ținea cel mai adesea în frâu, de care însă, paradoxal, a fost „cârmit” de câte ori sărea pârleazul. Astfel de corecții necesare sunt bune și în situația sus amintită dar cu siguranță și în alte cauze, timpuri, locuri sau persoane! „Le-om trece noi și p-astea, băiete
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
bărbatul pe care acum îl avea și îl plăcea. Timpul a trecut repede, așa cum se întâmplă când totul este prea frumos. Seara a avenit pe nesimțite, cele două mașini plecaseră de mult și, pe același covor natural, am mai dat frâu liber, pentru încă o plăcere, după care amândoi așteptam demult. Pentru mine, ea s-a comportat tulburător de erotic, demonstrând o senzualitate cum de puține ori am avut parte de la Caty, în lunga noastră căsnicie. Ne-am strâns bagajele și
DRAGOSTE LA VÂRSTA A DOUA (FRAGMENT DIN NUVELĂ) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372135_a_373464]
-
tuturor posibilităților. Pentru regizor, un astfel de personaj constituie o provocare dar și o eliberare de constrângeri. Lumea pe care o descrie el este parcă o lume a desenelor animate, în care totul e posibil, în care îți poți da frâu liber fanteziei. Iar când această poveste e susținută de o muzică a zilelor noastre cu lirismul, umorul, dar și tensiunea și sarcasmul ei, nu-ți rămâne decât să-ți spui: «Ce șansă am!». Și-acum spectacolul poate să înceapă! Legați
OPERA COMICĂ PENTRU COPII A LANSAT PROGRAMUL PENTRU STAGIUNEA 2015-2016 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372167_a_373496]
-
oamenilor. Și nici nădejdea noastră n-a murit.Drumul către pace trasat de el ne-a rămas pe veci în memorie. Rabin a fost victima acelui val de violență care riscă să înece lumea întreagă dacă nu i se pune frâu. Ne putem convinge pe noi înșine că și pe copiii și adolescenții pe care ii creștem și-i educăm,- în calitatea noastră de părinți și de profesori,-că rareori crimele rămân nepedepsite, ca asasinii plătesc pentru crimele lor, atît pe
UN PĂSTOR A CĂZUT- REFLECȚII PE MARGINEA UNUI CÂNTEC AL LUI ENRICO MACIAS de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372229_a_373558]
-
face legea în noul (și vechiul?) cumplit târg de negustori Galați. Autorul n-a spus-o pe șleau, dar eu, comentatorul de pe marginea versurilor îmi permit să o fac după principiul văcărescian „părerea mea - hâc!”. Și deja mi-am dat frâu liber din a cita din acidul pamfletelor în versuri eterne ale poetului gălățean. Adică: pag. 10 „Nevasta de partid (despre sudoare)”: „Nevasta lui lucrează la partid.../ o știți cu toții, stă pe strada voastră.../ bărbatul ei e „chior”, calcă prin gropi
AM PRIMIT,AM CITIT,AM SCRIS DESPRE... de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376164_a_377493]
-
interesează decât pogoanele și galbenii din salba ei? Că ochii lui aleargă după scârba lu’ Scârmoci? Pe ea...o târăște ca pe Vaca Domnului! Cât am mai tocat-o! Da’... degeaba! De regulă, tinerii ascultau de mamele lor, care țineau frâiele casei. Dar pârdalnicele de inimi o luau razna aici la horă, vrăjite de farmecele ei. Hora îi prindea în mrejele ei miraculoase, indiferent de pogoanele și zestrea lor. Am auzit de unele cazuri când, la sfârșitul horei, câte-o astfel
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
singurătatea odăii noastre, trupul ni se odihnește tăcut, să fie cineva, care măcar cu gândul este acolo lângă noi și ne veghează somnul. Râdeți, zâmbiți, dar haideți ca împreună, să încercăm să alungăm stresul zilnic, schimbările neanunțate, și să dăm frâu liber sentimentelor, speranțelor care ne animă. Să încercăm să fim și noi mici albinuțe, care se îndreaptă cu bucurie spre locul de unde ne vom putea culege dulceața aceea atât de dătătoare de minuni, doar pentru că vom fi simțit primăvara în
PRIMĂVARA DIN NOI! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376238_a_377567]
-
Articolele Autorului Uneori cioplit în lemnul verde al durerii zăvor cu creste ascuns închid hrubele vinului sub deal roditor. Licoarea galben-verzuie și rubinie sub impulsul adâncirii divine dau cu zaruri peste gânduri nomade, sub patima cărnii ce nu-și pune frâu. Rod totul până la os nestăpânit fiind cineva mă stăpânește prea mult. Nu stă pe gânduri și mă folosește ca pe un vânat norocos. Referință Bibliografică: Rod totul până la os / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2258, Anul
ROD TOTUL PÂNĂ LA OS de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376288_a_377617]
-
de cai și o șa în vânt E atâta verde, ei și-au luat avânt Aladin și-arată lampa fermecată Basmele se scriu parcă înc-odată! Am strivit tăcerea, fără argumente Și am pus pe șei clipe repetente Le-am dat frâu și aripi pentru a zbura În acest poem, spre inima ta... 20 iunie 2015 Camelia Cristea Referință Bibliografică: Am strivit tăcerea / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1633, Anul V, 21 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
AM STRIVIT TĂCEREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379702_a_381031]
-
iară La lumina învierii Ce distruge orice fiară Și infernuri cu mizerii ? Cine va răspunde morții Rebegindu-și viața amară, Stând pribeag în fața sorții - Călător uitat prin gară ? Cine va învinge răul Ce emană din latrine Și va pune iarăși frâul Celui ce din iad revine ? ......................... Așa gândeam singur aseară Pribegit în vagi coșmaruri - Călător la porți de ceară Preacurvit doar în năravuri. Mi-aș dori să fiu cel care Va învinge mortăciunea. Mi-s rebut sau doar se pare - Mi
EPOPEEA GROAZEI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379735_a_381064]
-
tuturor posibilităților. Pentru regizor, un astfel de personaj constituie o provocare dar și o eliberare de constrângeri. Lumea pe care o descrie el este parcă o lume a desenelor animate, în care totul e posibil, în care îți poți da frâu liber fanteziei. Iar când această poveste e susținută de o muzică a zilelor noastre cu lirismul, umorul, dar și tensiunea și sarcasmul ei, nu-ți rămâne decât să-ți spui: «Ce șansă am!». Și-acum spectacolul poate să înceapă! Legați
STĂPÂNUL MINCIUNILOR”, PRIMUL SPECTACOL DEDICAT COPIILOR DIN ISTORIA FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL „GEORGE ENESCU” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374674_a_376003]
-
mai mult, între unii și ceilalți căscându-se încet, încet, o prăpastie de netrecut. -Așa a fost dintotdeauna Iocentus, aprobă el cele spuse. Asta ca să nu spunem, sau să creadă cineva că cezarul Tiberius, zeii să-l ocrotească, a scăpat frâiele imperiului din mână iar aceste lucruri se întâmplă doar de când e el împărat. Dar să lăsăm acum aceste discuții pentru altădată. Chiar așa! exclamă el dorind să schimbe discuția. Ce se mai aude de Naevius Sertorius Macro, noul prefect al
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
fata împăratului păsărilor era o leneșă lipsită de orice simțăminte și de minte. Se strădui din răsputeri să nu uite pentru ce venise de fapt. Plin de găinaț până în vârful capului îi veni tare greu să-și țină mânia în frâu și să aștepte noaptea ca să își poată duce la îndeplinire în voie planul. Când liniștea căzu peste palatul din nori amuțindu-l, Mladin se strecură neauzit și nevăzut către odăile în care știa că dormeau împăratul, împărăteasa și fiica lor
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
în această răzvrătire împotriva unei vieți crude și nedrepte. M-am scuzat pentru câtea minute și am fugit pe hol. Undeva, într-un loc mai retras, mă aștepta cel care m-a însoțit. Eu n-am putut să mai pun frâu avalanșei de lacrimi care se desprindeau din întreaga ființă, și parcă, din „rădăcina lumii” - rămasă să ne amintească că, dincolo de orice, suferința și moartea sunt prețul plătit pentru „bucuria de a fi, de a fi fost...”... Am revenit în salon
O VIZITĂ LA SPITAL de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379242_a_380571]
-
pune accentul pe idée, măsura și rima pot avea parte de o ”suferință” conștientizată. De asemenea, e nevoie și de o dozare a trăirilor interioare. Astfel, între extaz, melancolie și tristețe se creează o ”alianță” care se dorește ținută în frâu, echilibrată, ori de câte ori se impune. Sigur, doar lectura poeziilor poate confirma acest lucru. Nu lipsește ( din acest volum) starea de ”criză lăuntrică”, de frământări și întrebări privind această alcătuire ”vie”, privind rostul ei pe acest pământ, și, mai ales, întrebări asupra
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
ce au abordat diferite aspecte și probleme ale poeziei europene însă foarte puține dintre acestea au analizat,doar în trecere,tema edenului în poezia europeană.T.S.Eliot spunea ,chiar dacă unele din ele vădesc o contigentă baudelairiană,că Poezia nu este frâu liber lăsat emoției,ci e un mod de a evada sub imperiul ei.Și această evadare ,cum spunea, sub imperiul poeziei este indubitabil zona inefabilului eden. Mort la numai 27 de ani Georg Trakl a stârnit interesul după al doilea
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
erau amândoi firi orgolioase și n-ar fi lăsat unul în fața celuilalt, ferească Sfântul! Apoi, trecu în revistă anii ce urmaseră pentru proaspeții bucureșteni. Se integraseră, după cum se zice, repede și bine. Și Marieta dădu aprobator din cap. Bunicul preluase frâiele gospodăriei, de-ai fi zis că se strămutase din Oltenia din pruncie; se ocupa de nepoți ca de copiii săi, doar că, acum, includea în această preocupare și mai multă înțelegere, și vădită afecțiune. Se înmuiase, cum s-ar zice
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
ale prezentului. Două fatalități la fel de apetisante. Așa că, Dio, imparțial ca tot românul, își împărțea aventurile și timpul, exact pe din două.Prima, pur și simplu, își urla sub mângâieri, prezența , în vreme ce a doua nu avea curajul necesar să-și dea frâu liber nici frumuseții, nici sentimentelor ce-o închingau în hățurile căsătoriei. Prinde oarba și arătă-i cerul, să vezi se oprește sau nu vreun nor de uimire sau de nepăsare ? O fi sau nu adevărat ce se -aude pe la colțurile
FRUMUSEŢI CONCENTRICE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374233_a_375562]
-
ta”, era continuarea mesajului în fața căruia mută de uimire îmi frecam ochii, mă ciupeam de obraji să-mi dau seama dacă nu cumva visez. De teamă că e un vis, din care mă voi trezi curând nu îndrăzneam să dau frâu liber bucuriei. În ziua următoare am primit alt mesaj în care mi se cerea răspunsul. Sigur că voiam să merg! Într-o săptămână pașaportul valabil un an și banii de buzunar erau pregătiți. Număram zilele care mi se păreau lungi
DE FLORII ÎN ȚARA LUI IISUS CAP I de DORINA STOICA în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374236_a_375565]
-
și se repezi către ieșire, printre spectatori, cu ochii în lacrimi de hohotul reținut cu greu. O zări și pe Denisa făcându-și loc spre ieșire cu obrajii înroșiți de râs. Se întâlniră în fața ușii capitonate și, privindu-se, dădură frâu liber unui șir de hohote sănătoase. Un îngrijitor le făcu semn să păstreze liniștea. Își luară hainele și părăsiră clădirea împreună, ca și când ar fi fost înțeleși, îndreptându-se în aceeași direcție. Abia după ce parcurseră o distanță bunicică, Alexandru își trase
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
o cură de must, o adevărată ambrozie cu care nu ajunge să se compare nici o altă băutură. Dar numai câteva zile, că mustul acesta pe care îl simți ca pe un cal pur sânge mușcându-și zăbala să scape din frâu, începe să fiarbă și se transformă în vin. Îmi amintesc că acum câțiva ani, pe când mă aflam într-o perioadă de căutări și limpeziri, în două rânduri mi s-a dat și mie să zăresc lumea prin glanda pineală, dar
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
Autorului Valuri de uitare Cu vise care cad în gol, Lovindu-se, trezind durerea, Cu murmurul răsunător, Cascadele înving tăcerea. În jos de munte se adună, În valuri, în șuvoi, în râu , Sub lupa clarului de lună, Durerile ținute-n frâu. Scăldate-n taină de uitare, Dispar încet din amintiri, Prin dreptul vieții la-ncercare, La nașterea de noi iubiri. Referință Bibliografică: Valuri de uitare / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1274, Anul IV, 27 iunie 2014. Drepturi
VALURI DE UITARE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362245_a_363574]
-
a căzut... fularul! Ridică din zăpadă un obiect pe care îl desfășură în fața ochilor mei încremeniți. Ca un steag, o pereche de indispensabili cu mânecuță, din aceia pe care doar bunica îi mai purta iarna ca să îi țină reumatismul în frâu, începu să fluture în vânt, făcându-mă să casc gura inestetic, într-o atitudine nedemnă de o lady. Am smuls din mâna superbului tânăr obiectul și m-am repezit înapoi în birou cu personajul minunat pe urmele mele. - Cui îi
O ADEVĂRATĂ LADY de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378693_a_380022]
-
ce se băjenesc! -se revarsă apusul își dau mâna-n levant soarele justiția și luna prin mlaștina destinelor damnate cu cei doi raci casa Domului cade cu fața-n țărână răpusă de fulgere îndoliate și de caii stelelor scăpați din frâuri pacea e dusă în pârjiolite pustiuri de durerea îngerilor și carul lumii funebru își află repaos în groapa Marianelor. Referință Bibliografică: Ghiocul de cristal / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2306, Anul VII, 24 aprilie 2017. Drepturi de
GHIOCUL DE CRISTAL de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377716_a_379045]
-
pasivitatea atribuită de obicei indienilor nu-i decît o iluzie. Căci care? voința activă înseamnă manifestarea prin acte externe a tuturor instinctelor noastre nestăvilite, sau folosirea întregii energii sufletești pentru a le desplanta sau cel puțin a le ține în frîu și a putea astfel trăi în comuniune cu Realitatea ultimă? Nu mai încape îndoială că acest de-al doilea sens acordat noțiunii voință și energie sufletească merită mai multă considerație pe scara valorilor morale. Nicăieri în literatura universală subliniază pe
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]