3,509 matches
-
ascultăm când sună Chemările ce-și caută-mplinirea Ne-om întâlni și-n noaptea fără lună Să îmbinăm plăcerea cu iubirea Nu dispera ci caută-n rigoare Chemările ce-ti aduc alinare Virgil Ciucă New York, 20 octombrie 2015 Referință Bibliografică: Frământările de azi! / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1757, Anul V, 23 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virgil Ciucă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FRĂMÂNTĂRILE DE AZI! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368205_a_369534]
-
-i pe-un picior - gropară.. Bărbatul ce mare nerod ar fi ajuns, De n-ar fi tare și-n delicatețe pătruns, De toate gesturi sau priviri delicatești, Să uite între toatele uitări lumești...! Să uite între ale-i toate lui frământări, De toate acele lui negre compactări, Nu de câtă viață e într-o îmbrățișare, Ci pe când tot își iubește a lui iutare..! Chici cine/ce-i..? Referință Bibliografică: Gând de frumusețe.. / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1333
GÂND DE FRUMUSEŢE.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368281_a_369610]
-
iubesc și eu. ” Stătea încă la hotel,nu predase camera,de fapt niciun actor nu o făcuse,se bucurau în continuare de soarele cald al Mediteranei și nu se grăbeau deloc să plece acasă. Ciocănitul puternic îi alungă pentru moment frământările . Se ridică anevoie ,la gândul că ziariști obraznici doresc să-i iscodească prin origini ,dar deschide totuși. - Omori toți oamenii care îți stau în cale ? Figura plină de furie a Larei îl lasă mut, preț de câteva secunde. - Lara ! Ce
VIAȚA LA PLUS INFINIT (17) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370096_a_371425]
-
-n junglă viața-i cântă-acolo corbul pe umăr îmi șoptește-ncet: ești orb și-n tine fiecare nuanță mi te cerne când vei simți odihna coborând alene prin fiecare fibră-a trupului rebel las-o să-ți curețe furia frământarea apoi cu mine-n ochiul vindecat pornești la drum - te-ai ridicat din cele visuri pline să cerni lumina-n fagurii de viață pe chipul tău sunt ploi de aur fine vin pleacă iar revin răsfață gândul curat acum cu-
FAGURI DE DRUM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370158_a_371487]
-
pentru controlul politic al sud-estului Europei. Axul principal al politicii sale a fost menținerea în permanență a unor raporturi bune cu Poarta, garantate cu pungile cu bani, pentru păstrarea statutului politico-juridic deosebit al Țărilor Române, într-o epocă de permanente frământări și rupturi teritoriale. Deși, la începutul domniei, relațiile cu Habsburgii au fost încordate, Brâncoveanu nesemnând tratatul de alianță inițiat de predecesorul său, mai apoi ele s-au îmbunătățit. Constantin Brâncoveanu a încercat să evite cu orice preț transformarea țării în
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
conferințelor pozițiilor ateiștilor din istoria mai nouă a gândirii europene, legată de slăbirea și zdrobirea acelei viziuni. În acest fel, atât epoca istorică a lumii creștine constantiniană, cât și cea anti-constantiniană, a existat întotdeauna și va rămâne continuu în epicentrul frământărilor politice, religioase, spirituale și sociale, care astăzi se prelungesc cu viziunea cercetărilor contemporane, de obicei anti-fatice, pentru realcătuirea identității Europei unite. (Avocat Dimitrios Apostolidis, Sfântul Constantin cel Mare cel întocmai cu Apostolii, Trad. din lb. greacă: Preot Ion Andrei Țârlescu
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
Acasa > Impact > Istorisire > MARINA GLODICI - DESPRE PRESIUNILE INTERUMANE Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului Trăim într-un context social cu multe frământări din cauza crizelor de tot felul și mulți dintre noi se simt parcă mai presați de timp și chiar de societate. Unii spun că pe parcusul vieții lor au simțit o presiune mare din partea semenilor, mai cu seamă în cazul celor
DESPRE PRESIUNILE INTERUMANE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370247_a_371576]
-
voi folosi niscaiva diluant chiar dacă mirosul lui îmi va aminti de tine, de cel pe care l-am așteptat să-mi renască bucuria în suflet. Nopțile sunt singurele în care am încredere. Simt că dormi și uiți neliniștea de peste zi, frământările, neajunsurile, pulsul realității obositoare. Ești acolo, undeva, în inima mea și nu te pot scoate nici măcar cu diluant. Poate că doar o operație pe cord deschis m-ar ajuta... Nopțile în care eu sufăr, zâmbetul tău zgomotează încăperea cu nepăsare
GÂNDURI CIUFULITE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353375_a_354704]
-
este impregnată de smerenie, luciditate și concentrare spirituală. Lumea palpabilă în care se consumă trăirile e o iluzorie libertate, ce se vrea înlocuită de dorința irepresibilă de-a fi cât mai aproape de Creator. Umilința sublimă și roditoare capătă valoarea unei frământări cosmice, iar greșelile omenești au dimensiunea unui cuvânt care trebuie remodelat.... Poezia ei trăiește prin propriul sânge, prin circumscrierea ființei la tumultul existenței. Experiența de viață e un dar care-i deschide autoarei drumul confruntărilor cu sinele. În multe dintre
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
mai avea un ultim sâmbure să-l scuipe. L-a scuipat. Pământul l-a primit. A crescut sub fereastra deschisă a sufletului meu un p-om tânăr. Am intrat în trunchiul lui, nu înainte de a-mi plimba palma asprită de frământări, pe trunchiul său”. Cartea are o curgere fluentă, senină pe alocuri, patetică cel mai des, finalurile delectează, adevărate florilegii ale tumultului existențial. Cartea derulează pe un ton convingător, febril de umanism neliniștea unui autor care nu mai este prea sigur
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
specifice anumitor zone ale țării: icoane pe lemn, pe sticlă, de vatră, pecetare, cruci, pristolnice, troițe, reușind totodată să ne ajute să pătrundem în lumea interioară a creatorului acolo unde se obține legătura cu divinitatea, se zămislește harul, apar gânduri, frământări și iluminări sau în atelierul de creație pentru a urmări tehnici de lucru, combinații de culori, etape ale actului creator, tradiții și inovații. Muntean Nicolae, meșter popular, iconar din Cugir, județul Alba, lucrează de 22 de ani icoane pe lemn
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
transpus doar parțial. Și dacă nu ai apucat a te informa din surse strict documentaristice despre mersul politic, socio-economic, despre evoluția conștiinței naționale și a mentaliății populației basarabene, legat de începuturile tinerei republici moldovenești și de perioada premergătoare Independenței, despre frământările legate de re-Unire risc (nu prea mult) să afirm că punerea la curent prin intermediul romanului înseamnă, în fond, chiar însușirea istoriei propriu-zise. O istorie însă prezentată în canon literar, motiv de a fi privită ca verosimilă de unii și cu
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
implicați, a celor militanți. Trăim într-o lume plină de mizerii, zbucium în declinul neamului, prevestindu-ne apogeul josniciei naționale - prin dezvoltarea cruntei răutăți umane și dramatic lupta pentru parvenire ce provoacă degradarea societăți românești, fără remușcări. Peste tot întâlnim frământări și nedreptăți, „crime” și crize, păcăleli și manipulări, s.a. Dacă nu mi-ar părea rău pentru DEMOCRAȚIE, nemachiavelic fiind, și disciplina nu-mi lipsește, mâine aș desființa partidele politice pentru un răstimp, atât de necesar pentru liniștea neamului, curățirii, igenizării
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
de necesar pentru liniștea neamului, curățirii, igenizării și purificării, aruncând balastul la groapa de gunoi a istoriei. Trăim, cum spuneam, într-o lume zbuciumată și dezechilibrată, profană și imbecilă (de la imbecilii întâlniți la tot pasul!), stăpâniți de relicve umane, de frământări și nedreptăți, dar optimiști, pentru că unii mai visăm la orice ne-ar face mai buni, mai drepți, mai nobili, mai frumoși, într-un cuvânt mai oameni, încercând să dăruim semenilor noștri un dram de sensibilitate spirituală, de credință, de sens
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
poeziei. Când ai terminat de citit poeziile lui Gheorghe A. Stroia, ai impresia că ai ieșit de la Sfânta Liturghie, din acel loc de unde poeziile sale își trag seva. (ELENA BUICĂ, Toronto, Canada); *** Frumoasă carte și amețitoare printre fumurile gândurilor și frământărilor tale interioare. Cursul lin al stofei mă duce cu gândul la melodia melancolică a psalmilor pe care îi auzeam în copilărie la biserica din Câmpeni-Deal. Dar, poezia ta transcede lamentația psalmică și se înalță pe coloane de curcubeu, sprijinind cerul
RUGĂ ALE SCRIITORULUI ADJUDEAN GHEORGHE A. STROIA, TRADUSE ÎN LIMBILE FRANCEZĂ, ITALIANĂ , ENGLEZĂ ȘI ALBANEZĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352860_a_354189]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SUNT DOAR UN OM Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 1637 din 25 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Sunt doar un om , ființă pieritoare, O flacără ce-i gata să apună, Bulgăr de lut ales spre frământare, Un peregrin ce-și caută loc sub soare, Un cântec zbuciumat, pe-a vieții strună. Sunt doar un om, dar ce valoare mare, Dumnezeire, ai sădit în mine! Sculptat de mâna-Ți sfântă, creatoare, Primit-am eu și duh și
SUNT DOAR UN OM de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352948_a_354277]
-
ne întoarcem... Ia comanda, Emile! Traversând sala, au găsit-o pe ospătară la una din mese și nea Costică i-a făcut semn să se apropie. Era agitat și grăbit, mânios și nemulțumit, dar reușea să-și ascundă foarte bine frământările, trăirile și sentimentele. Volubil și zâmbitor, părea a fi foarte bine dispus. - Fetițo, vrem tochitură dobrogeană. Să fie cu usturoi din belșug și bine condimentată. - Desigur! Am reținut, domnule... - O mămăligă vârtoasă să facă băieții și să nu uiți de
ISPITA (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354213_a_355542]
-
de fireasca grijă a semenului. „Civilizația” comportamentului abject, urâtul ca esență, descompunerea umanității - iată numai câteva dintre realitățile care-i invadează poetului intimitatea. Concluzia, senină, trebuie s-o vedem în finalul unui poem din volumul Cronică: „Dar în cețoasa noastră frământare / Probabil ce nu trebuie dorim. Nimic n-aștept, de fapt, Iah Elohim! / Tu-mi ești și fericire și uitare”, versuri care definesc opțiunile actuale ale poetului. Nu pot încheia decât cu un fragment din remarcile lui Virgil Nemoianu: ”...câtă lume
LIVIUS PETRU BERCEA, ÎNSEMNĂRI DESPRE POEZIA LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354303_a_355632]
-
care vorbesc despre viață și iluzie în general, care pot fi jucate și pune spectatorului dinainte, lumea fascinantă a unor suflete zdrențuite și lipsite de dreptul lor la exprimare în lumea reală. Un regizor bun ar pune în lumină această frământare ideatică a personajelor din „Cântând din gleznă”; „Încercuirea”; „Piciorul de lemn” sau „Dansând pe cioburi”, piese care pot atrage atenția publicului spectator cândva. Teatrul e obligat să fie fascinant (prin râs, prin emoție, prin sclipirea replicilor date de personajele ce
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
spuneam). Piesa „Dansând pe cioburi” pornește de la o idee care a mai fost uzitată de dramaturgi (am întâlnit-o și în piesa „Inimă de câine” adaptată după o nuvelă a lui M. Bulgakov), dar pe cu totul alte trimiteri și frământări ideatice. Autorul chiar pune în gura Hingherului șef următoarea frază care pare să lămurească planul ideatic în care se petrece întreaga desfășurare a evenimentelor: „În ultimul timp e tot mai greu să deosebim câinii de oamenii care duc o viață
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
băut de sete, Săndica a început să vadă din altă perspectivă situația sa, acum cunoscându-l pe Mircea și văzând că tânărul nu a rămas indiferent la farmecele sale, pe care știa să și le scoată în relief. O distra frământarea și neastâmpărul lui Viorel, pe care îl supraveghea cu discreție de la masa sa. Îl tot îl încuraja pe Mircea să depășească momentul primei cunoștințe, să devină mai insistent, mai apropiat. I se părea o variantă mai acceptabilă decât aventura cu
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
pe frunte se topește mereu uneori încolțește sămânța răului. nu-i al meu îl arunc departe în minele florilor de cuarț de unde de ce de prin când încercare adun toate nici eu nu mai știu. poate Domnul știe să-mi aline frământările crescânde la pragul dintre tăcere și alint discută semințele gemenelor una tace cealaltă frământă pâinea serii afară plouă mărunt cad petalele florilor plămânului mușcata înflorește înflorește înflorește ca într-o cascadă simt liniștea cum se așterne cum vreau să se
MĂRUNT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353891_a_355220]
-
să-mi răcoresc trupul timpanele tâmplele pentru a fi miezul din fiecare sămânță al gemenelor una tace cealaltă frământă firul de azimă și plouă plouă neîncetat mărunt ca dintr-o palmă cu degetele apropiate să fie ploaia codul Lui când frământările ating apogeul să fie ploaia fină sau rară sau deasă căușul în care se ascund puii răspunsurilor primite uitate pârguite într-un semn de întrebare prelung ca o lacrimă de gând Anne Marie Bejliu, 6 august 2014 Referință Bibliografică: mărunt
MĂRUNT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353891_a_355220]
-
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI prof. dr. Ștefan Lucian Mureșanu Motto: Cerul este imensitate unde ceața nu este ceață, apa nu este apă, iar gândul balansează în idei dintr-o cameră în alta a infinitului. (Ștefan Lucian Mureșanu) Cuvinte cheie
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
CERULUI prof. dr. Ștefan Lucian Mureșanu Motto: Cerul este imensitate unde ceața nu este ceață, apa nu este apă, iar gândul balansează în idei dintr-o cameră în alta a infinitului. (Ștefan Lucian Mureșanu) Cuvinte cheie: incandenscent, durere, Ruffilli, încăperi, frământări Incandescent, răul interior se scurge spre exterior, creând lui Ruffilli o durere înecată într-o manifestare ca și cum lava unui vulcan i-a cuprins fiindul, o magmă ce se prelinge pe lângă trup, săpându-i egoul teluric, eliberându-i eul cosmic: Dar
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]