5,247 matches
-
fără să stea prea mult pe gânduri, i-a cerut regelui Gondebaud mâna frumoasei prințese. Bineînțeles că acesta nu a îndrăznit să riște să-l contrarieze pe puternicul său vecin, așa încât în scurt timp Clotilde avea să devină regină a francilor. Atunci când, după ce a fost botezat, primul copil al cuplului se îmbolnăvește și moare, regele Clovis I îi reproșează Clotildei acest lucru, însă tânăra regină rămâne fermă în credința sa, așa încât atunci când se va naște următorul copil, Clodomir (495-524), va insista
Sfânta Clotilda () [Corola-website/Science/336335_a_337664]
-
Childebert (496-558), Clotaire (497-561) și o fată numită de asemenea Clotilde (500-531), care vor fi și ei botezați și vor ajunge la maturitate. Însă marea sa victorie va fi considerată convertirea la creștinism a soțului ei, Clovis I. Convertirea regelui franc se petrece în timpul bătăliei de la Tolbiac (496), împotriva alamanilor, într-un context asemănător acceptării creștinismului de către Constantin cel Mare când, în momentul în care se părea că era pe cale să fie învins, a invocat ajutorul zeilor fără a observa însă
Sfânta Clotilda () [Corola-website/Science/336335_a_337664]
-
(în germană "Stammesherzogtum", nume provenit din termenul "Stamm", semnificând "trib") au fost în principal domeniile vechilor triburi germanice din regiunea care mai târziu va fi asociată statului francilor, în special cele din Francia Răsăriteană, la începutul evului mediu timpuriu. În cele din urmă, atunci când Francia de răsărit a început să se transforme în Sfântul Imperiu Roman, regiunile vechilor triburi au căpătat tot identități, în funcție de diviziunile regatului, alături de Lotharingia
Ducatele germane de origine () [Corola-website/Science/328075_a_329404]
-
definite prin granițe administrative stricte, ci prin regiunea de așezare a triburilor germanice principale. Ducii lor nu erau nici administratori regali și nici seniori teritoriali. Triburile care au devenit ducatele de origine germane au fost la început alemanii, thuringienii, saxonii, francii, burgunzii și rugii. În secolul al V-lea, migrația germanică ("Völkerwanderung") a adus un număr de triburi barbare în Imperiul Roman, aflat în stadiu de decădere. În anii 443 și 458, burgunzii s-au strămutat pentru a forma Regatul Burgundia
Ducatele germane de origine () [Corola-website/Science/328075_a_329404]
-
număr de triburi barbare în Imperiul Roman, aflat în stadiu de decădere. În anii 443 și 458, burgunzii s-au strămutat pentru a forma Regatul Burgundia; suprafața pe care aceștia o ocupaseră anterior în Germania a fost imediat ocupată de către franci. Francii reprezentau o uniune a triburilor germane de apus, ai cărei conducători se raliaseră de multă vreme Romei. Rugii au fost anihilați în cadrul războaielor din Italia din secolele al V-lea și al VI-lea, dispărând din istorie, și o
Ducatele germane de origine () [Corola-website/Science/328075_a_329404]
-
de triburi barbare în Imperiul Roman, aflat în stadiu de decădere. În anii 443 și 458, burgunzii s-au strămutat pentru a forma Regatul Burgundia; suprafața pe care aceștia o ocupaseră anterior în Germania a fost imediat ocupată de către franci. Francii reprezentau o uniune a triburilor germane de apus, ai cărei conducători se raliaseră de multă vreme Romei. Rugii au fost anihilați în cadrul războaielor din Italia din secolele al V-lea și al VI-lea, dispărând din istorie, și o nouă
Ducatele germane de origine () [Corola-website/Science/328075_a_329404]
-
din Italia din secolele al V-lea și al VI-lea, dispărând din istorie, și o nouă confederație de popoare germanice s-a format în locul lor: bavarezii. Toate aceste triburi din Germania au fost în cele din urmă supuse de către franci; alamanii au fost zdrobiți în 496 și 505, thuringienii în 531, bavarezii cândva după 553, și în fine saxonii către 804 în urma campaniei prelungite a împăratului Carol cel Mare. Și alte entități au început să își manifeste identitatea. Domeniul ceh
Ducatele germane de origine () [Corola-website/Science/328075_a_329404]
-
timp în regiunile germane ale Franconiei și Suabiei. Parte a teritoriului burgund a devenit actuala regiune administrativă de Burgundia din Franța, iar Lotharingia a devenit regiunea Lorena. Vechile ducate de origine germane erau regiuni locuite de triburi germanie asociate Regatului francilor. Ducatele erau entități mai mult sau mai puțin independente, conduse de guvernatori din rândul localnicilor care avea titlul de "herzog" (duce). Existența tuturor acestora s-a încheiat în timpul primilor Carolingieni. Aceste mai vechi ducate originare erau: Unele triburi, precum frizonii
Ducatele germane de origine () [Corola-website/Science/328075_a_329404]
-
au administrat aceste regiuni prin comiți (conți) și prefecți, iar uneori au distribuit conducerea către un membru al dinastiei, precum a operat Ludovic Germanul în Bavaria. După divizarea imperiului prin tratatele de la Verdun (843), Meerssen (870) și Ribemont (880), Regatul francilor răsăriteni a fost format din Bavaria, Alamania și Saxonia, alături de părțile estice ale teritoriului franc. Regatul a fost divizat în 864-865 între fiii lui Ludovic Germanul, în mare în baza liniilor care demarcaseră triburile. Puterea regală s-a dezintegrat cu
Ducatele germane de origine () [Corola-website/Science/328075_a_329404]
-
adesea pe duci la postura de reprezentanți regali, ducatele originare au rămas în mare parte intacte până la domnia dinastiei Hohenstaufen. Ducatele germane originare mai recente erau: Istoricii germani în mod constant au restrâns termenul de "ducat de origine" la Regatul francilor răsăriteni, cu varietatea sa de triburi germanice, în contrast cu romanizatul și mai unificatul regat al celor apuseni, ale cărui ducate erau considerate ca unități regionale administrative lipsite de orice coeziune etnică. Cu toate acestea, potrivit lui J. Flach și Kienast, și ducatele
Ducatele germane de origine () [Corola-website/Science/328075_a_329404]
-
semifinală, desfășurată la Stockholm, Suedia, pe 12 mai 2016, însă Societatea Română de Televiziune nu a reușit să respecte un termen-limită stabilit de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) pentru plata datoriilor instituției române, în valoare de 16 milioane de franci elvețieni, către organizația internațională, ceea ce a dus la demararea retragerii serviciilor și privilegiilor de care se bucura TVR în cadrul EBU, inclusiv participarea la Eurovision și difuzarea evenimentului. România a fost declarată descalificată pe 22 aprilie 2016, cu aproape 3 săptămâni
Ovidiu Anton () [Corola-website/Science/335693_a_337022]
-
iar în 1867, odată cu instaurarea sistemului dualist, s-a orientat spre Uniunea Monetară Latină. Prin urmare, s-au emis monede de aur cu valorile nominale de 8 "florini" și de 4 "florini", care erau echivalente cu cele de 20 de "franci" și respectiv de 10 "franci". Cu toate acestea, Austro-Ungaria nu a devenit membru deplin al "Uniunii Monetare Latine" în 1870, așa cum fusese prevăzut. 1 "florin austro-ungar" = 60 de "creițari" (în , iar în ). Din 1857, 1 florin = 100 "creițari". În ; în
Florin austro-ungar () [Corola-website/Science/320459_a_321788]
-
sistemului dualist, s-a orientat spre Uniunea Monetară Latină. Prin urmare, s-au emis monede de aur cu valorile nominale de 8 "florini" și de 4 "florini", care erau echivalente cu cele de 20 de "franci" și respectiv de 10 "franci". Cu toate acestea, Austro-Ungaria nu a devenit membru deplin al "Uniunii Monetare Latine" în 1870, așa cum fusese prevăzut. 1 "florin austro-ungar" = 60 de "creițari" (în , iar în ). Din 1857, 1 florin = 100 "creițari". În ; în Au fost emise bancnote cu
Florin austro-ungar () [Corola-website/Science/320459_a_321788]
-
au construit clădiri medievale și renascentiste. Prima locuire permanentă a orașului este datată în 500 î.Hr. Colonizarea romană semnificativă a început în secolul I î.Hr. În timpul romanilor, orașul purta numele "Pietas Iulia". Mai târziu, orașul a intrat sub dominația ostrogoților, francilor și venețienilor. Istoria orașului a continuat să reflecte amplasarea și importanța sa, la fel ca cea a regiunii, în redesenarea granițelor europene. În perioada medievală Pola face parte din Republica Venețiană. În 1797, Pula și Istria au devenit parte a
Pula, Croația () [Corola-website/Science/298036_a_299365]
-
Mare din județul Maramureș, Transilvania, România. Prima atestare documentară: 1566 (Kis Zalnapatak). Etimologia numelui localității: din numele de grup frânceni < n.fam. Frânc (< s. frânc „nume generic dat odinioară, la noi, occidentalilor de origine latină” < lat. francus; dublet al lui franc, din fr. franc) + suf. -ean, -eni + determinantul Boiului (din n.fam. rom. Bun devenit în magh. Buny, Bony > rom. Boi). La recensământul din 2011, populația era de 59 locuitori.
Frâncenii Boiului, Maramureș () [Corola-website/Science/301577_a_302906]
-
aprobat construcția unei linii de 915 km, de la Vârciorova în sud până la Roman în nord, trecând prin Pitești, București, Buzău, Brăila, Galați și Tecuci, toate orașe importante la acea vreme. Costul construcției era la acel timp de 270.000 de franci de aur pe kilometru și construcția a fost încredințată consorțiului german Strousberg. Linia a fost deschisă în mai multe faze - prima parte, Pitești - București - Galați - Roman, a fost deschisă la 13 septembrie 1872, iar partea Vârciorova - Pitești pe 9 mai
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
au oferit tronul regelui Bavariei, Ludwig von Wittelsbach, fără a-i consulta în vreun fel pe greci. Marile puteri, în calitatea lor de garanți ai monarhiei elene, au căzut de acord să garanteze și un împrumut de 60.000.000 franci pentru noul rege și și-au împuternicit ambasadorii din Turcia să vegheze la apărarea păcii. Prin înțelegerea semantă pe 7 mai 1832 între Bavaria și puterile garante, Grecia era definită drept un „stat monarhic și independent”, care era însă obligat
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
din Țările Române au adoptat în secolul al XVII-lea talerul olandez ca monedă de calcul. Acesta avea gravat pe revers un leu rampant, simbolul Olandei și era numit taler-leu. De aici provine denumirea monedei naționale românești, leul. Înainte de apariția francului elvețian în 1850, Elveția poseda un mare număr de monede cantonale diferite. Unele dintre ele se bazau pe "thaler", ortografiat uneori "taler". Întâlnim astfel "Taler", "Batzen", "Halber Batzen", "Rappen", "Kreuzer", "Pfennig", toate de origine helvetică. În etnia "Vamé" din Munții
Taler () [Corola-website/Science/306316_a_307645]
-
Halber Batzen", "Rappen", "Kreuzer", "Pfennig", toate de origine helvetică. În etnia "Vamé" din Munții Mandara (Departamentul Mayo-Sava, Provincia Nordul Extrem, din Camerun), talerii erau utilizați ca bunuri matrimoniale pentru achitarea dotei. Monedele se schimbau la un curs de 3.500 Franci CFA. În 2012, această practică a dispărut deoarece monedele au fost achiziționate de terți la prețuri mari, prin circuitul economic al piețelor.
Taler () [Corola-website/Science/306316_a_307645]
-
domenii Baelen, Herve, Montzen, Walhorn și 7 seniorii enclavate în Principatul Liège. Pentru o lungă durată de timp, Comitatul Dalhem a fost dependent de și Ducatul Brabant. Teritoriul a făcut parte din Imperiul Roman iar apoi a fost cucerit de Franci. În urma Tratatului de la Verdun teritoriul face parte din Lotharingia. Ulterior devine un comitat, "Comitatul Lengau", vasal al comitatului de Liège. Frederic de Luxemburg îl oferă ca zestre fiicei sale Jutta ca urmare a căsătoriei acesteia cu Waléram, contele de Arlon
Ducatul Limburg () [Corola-website/Science/314976_a_316305]
-
rezistență în puterea lui Ioan Asan al II-lea. Ioan Asan al II-lea cucerise toate teritoriile de la Adrianopol la Dyrrachion, așa cum se arată într-o inscripție de atunci. El adăuga că numai Constantinopolul și orașele învecinate rămăseseră sub puterea francilor; „"dar chiar și acestea" - continua țarul bulgarilor, făcând aluzie la faptul că împăratului latin era minor și la proiectul de regență - "se supun puterii mele, pentru că așa a vrut Dumnezeu"”. Situația relativ stabilă a Imperiului de la Niceea i-a permis
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
interne. El se retrăgea la Tzurullon și încheia pacea cu împăratul Niceei. Trupele latino-cumane stăpâneau de puțin timp Tzurullonul, dar acesta nu putea schimba nimic din turnura favorabilă pe care evenimentele o luaseră pentru imperiul de Niceea. Ultimul succes al francilor, a fost cucerirea de către ei a orașului Tzurullon, în 1240. După aceasta, teritoriul Imperiului latin s-a micșorat mereu. În 1241, Ioan Asan al II-lea murea și invazia mongolilor prăbușea puterea bulgară. Ioan Vatazes, nu mai avea de acum
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
lege de pământ și agricultură. Așa formează Granița militară care s-a întins dealungul Dunării. Oamenii colonizați au devenit și soldați având datoria să lupte împotriva năvălirilor turcești. Nici sub domnia Împărătesei Maria Tereiza, dar nici sub cea a lui Franc Jozef, viața nu a fost ușoară. Sub domnia lor, pe lângă popoarele amintite, au fost aduși coloniști germani. În anul 1796 în Șupleia vin nemți, în Boka și Neuzin au venit croați iar în anul 1801, sârbii din Sečanj au trecut
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
aceste activități reprezintă doar 6% din PIB, dar angajează 30% din populație. Turismul este foarte dezvoltat, majoritatea turiștilor provenind din Japonia, Australia și Noua Zeelandă. Franța subvenționează puternic insula, peste 25% din PIB reprezentând transferuri financiare pentru aceasta. Moneda utilizată este francul CFP care este fixată de euro la un curs de 0.00838 de euro pentru un franc CFP. Aceasta este emisă de filiala locală a Băncii Franței cu sediul la Nouméa, și este utilizată și în celelalte teritorii franceze din
Noua Caledonie () [Corola-website/Science/298489_a_299818]
-
turiștilor provenind din Japonia, Australia și Noua Zeelandă. Franța subvenționează puternic insula, peste 25% din PIB reprezentând transferuri financiare pentru aceasta. Moneda utilizată este francul CFP care este fixată de euro la un curs de 0.00838 de euro pentru un franc CFP. Aceasta este emisă de filiala locală a Băncii Franței cu sediul la Nouméa, și este utilizată și în celelalte teritorii franceze din Pacific. În Noua Caledonie, cunoașterea proprietăților plantelor medicinale care combat intoxicațiile a dus la inițierea unei campanii publice
Noua Caledonie () [Corola-website/Science/298489_a_299818]