1,058 matches
-
fiind vreme îndelungată depozitarul identității lingvistice a Flandrei opunîndu-se astfel unei burghezii a "fransquillon-ilor" care tinde, pînă în 1930, să adopte franceza. Dar și în acest caz, sentimentul de umilire culturală a căpătat amploare abia în momentul rupturii dintre Belgia francofonă și Belgia neerlandofonă, adică, atunci cînd cea dintîi, conser-vîndu-și hegemonia politică, și-a păstrat preponderența Industrială și comercială. Abia atunci, natura statului belgian a părut intolerabilă pentru masele de flamanzi biruite de povara econo-mică și demografică. Și, la rîndul său
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
putut deci să se coalizeze unii contra altora sau, cînd această coaliție s-a produs totuși, în 1847, în contextul războiului civil Sonderbund-ul ea a opus cantoane protestante de orientare liberală și laică ce erau în aceeași măsură germanofone și francofone altor cantoane, catolice și clericale, nu mai puțin amestecate în plan lingvistic. E adevărat, afiliațiile confesionale pierzîndu-și din pregnanță, asemenea clivaje contrariază mult mai puțin în prezent. Antagonismul grupurilor lingvistice este acum ațîțat, făcînd destul de vulnerabilă o identitate care, în fața
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cu vreuna din subordonările determinate de norma constituțională, poate se circumscrie cadrului teritorial al unui canton sau se atașează aceluia, relativ transteritorial, al confederației întregi. Însă la fel de bine el poate să ignore această normă, supunîndu-se unei alegeri lingvistice, "romandă", adică francofonă sau germanică sau, mai rar în zilele noastre, se poate exprima printr-o identifi-care religioasă, protestantă sau catolică. Un astfel de dispozitiv cu geometrie variabilă favorizează, s-ar spune, particularis-mele. În cazul elvețienilor însă, tocmai particularismele creează un obstacol ferm
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mitului și al ritului. O vreme am crezut că este o simplă problemă de timp până ce va fi tradusă o lucrare de profil din bibliografia străină. Acum, după ce am parcurs numeroase titluri, Îmi dau seama că nici bibliografiile anglo-saxonă și francofonă nu posedă o asemenea carte. Cea mai apropiată de un asemenea ideal ar fi uriașa Enciclopedie a religiilor coordonată de Mircea Eliade și publicată În 1987. Evident, nu este o lectură pentru un neinițiat și, În ciuda tratării tuturor formelor majore
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Generală Afaceri Juridice g1 = Direcția Drept Internațional și Tratate g2 = Oficiul Frontiere și Delimitări Maritime*4) g3 = Oficiul Drept Comunitar*3) z1 = Direcția Resurse Umane z2 = Oficiul Relații cu Publicul*4) H = Comisariatul General pentru Francofonie*1) h1 = Direcția Afaceri Francofone h2 = Direcția Financiar Administrativă v = Oficiul pentru Relații Internaționale*4) I = Direcția Generală Diplomație Publică i1 = Direcția Relații Culturale, Educaționale și Științifice i2 = Direcția Diplomație Publică i3 = Direcția Arhive Diplomatice w = Direcția Agent Guvernamental ---------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178047_a_179376]
-
h2 = Oficiul Frontiere și Delimitări Maritime*4) h3 = Direcția Drept Comunitar z1 = Direcția Resurse Umane z2 = Oficiul Relații cu Publicul*4) w1 = Direcția Analiza și Planificare Politică w2 = Direcția Diplomație Economică I = Comisariatul General pentru Francofonie*1) i1 = Direcția Afaceri Francofone i2 = Direcția Financiar Administrativă J = Direcția Generală Diplomație Publică j1 = Direcția Relații Culturale, Educaționale și Științifice j2 = Direcția Diplomație Publică j3 = Direcția Arhive Diplomatice k= Direcția Agent Guvernamental ┌─────────────────────────────────────────────────────��──┐ │ Numărul maxim de posturi din Centrală MAE este de 660, │ │ exclusiv demnitarii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182917_a_184246]
-
astăzi. N-a fost să fie! Cam așa îmi amintesc că au stat lucrurile. Și acum să-ți ajut puțin memoria: radioul deschis de d-l Tăriceanu era Contactul, filiala ieșeană a unei rețele naționale, parte a unei rețele interna-ționale, francofone, ca să spun așa... Acum se cheamă Kiss Me? ori Kiss You?... Nu știu, nu mai ascult atât de frecvent radioul ca pe vremea când nu aveam decât o singură televiziune... Dorin Popa: Dar PAC-ul s-a înființat prin votul
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în cărțile tale? Timothy Mo: Mă simt în largul meu acolo unde pot vorbi limba și pot folosi sistemul de transport în comun, deși de cele mai multe ori "sistem" nu e tocmai termenul potrivit. Practic vorbind, includ aici națiile anglofone și francofone, Filipinele de Sud și Thailanda. Cu toate că mă simt mai bine oriunde în Thailanda decât în Mindanao, nu sunt în stare să citesc ce scrie pe autobuze ca destinație în grafia Thai. Mi se pare de nepătruns alfabetul cu 74 de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
din timpul războiului erau mai complicate și mai obscure decât sugerează etichetele sumare de după război: „colaborare” și „rezistență”. De exemplu, unii flamanzi din Belgia ocupată s-au lăsat ispitiți de promisiunea autonomiei (o ocazie de a scăpa de monopolul elitei francofone asupra statului belgian) și au sprijinit ocupația germană, repetând astfel o greșeală din primul război mondial. Aici, ca și În alte părți, naziștii au jucat cu plăcere cartea alianței, câtă vreme le-a convenit: belgienii flamanzi care erau prizonieri de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de stat american Cordell Hull vorbise recent În termeni favorabili despre posibila instituire a unui control internațional asupra coloniilor europene mai puțin avansate și despre autoguvernare pentru celelalte 3. Era ușor să vorbești, ca de Gaulle, despre reforme În Africa francofonă izolată și săracă, când Franța metropolitană Încă nu era ea Însăși eliberată. În Asia de Sud-Est lucrurile erau Însă mai complicate. La 2 septembrie 1945, Ho și Min, liderul naționalist vietnamez (și membru fondator al Partidului Comunist Francez, fiindcă participase În tinerețe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
devenea rapid un anacronism, iar de Gaulle Înțelegea perfect acest lucru. El crease deja o Communauté Française, prim pas spre un „commonwealth” al fostelor colonii franceze. La sud de Sahara, o independență formală avea să le fie rapid acordată elitelor francofone ale unor țări care erau prea slabe ca să se administreze singure și care vor depinde complet de Franța timp de zeci de ani. În septembrie 1959, la doar un an de la venirea la putere, președintele francez a propus „autodeterminarea” Algeriei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Tirolului de Sud fusese rezolvată prin crearea unei regiuni autonome bilingve - soluție care a mulțumit, cu excepția câtorva critici neîmpăcați, pe toată lumea. Naționaliștii flamanzi din partide ca Volksunie și Vlaams Blok nu au abandonat niciodată țelul ultim al separării de Valonia francofonă, Însă noua prosperitate de care se bucura Flandra și legislația inovatoare pentru federalizarea Belgiei le-au temperat pe moment cererile: dintr-o mișcare marginală și plină de resentimente, naționalismul flamand s-a transformat Într-o revoltă a contribuabililor de limbă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Catalonia, Lombardia, Flandra belgiană, Baden-Württemburg și Bavaria În Germania și regiunea Ron-Alpi din sud-estul Franței (care, Împreună cu Île-de-France, furniza În 1990 aproape 40% din produsul intern brut al Franței). În a doua categorie intrau Andaluzia, mare parte a Scoției, Valonia francofonă și multe altele. Ambele categorii aveau de câștigat de pe urma politicilor regionale europene. Regiuni bogate precum Catalonia și Baden-Württemburg și-au deschis reprezentanțe la Bruxelles și au Învățat cum să facă lobby În favoarea lor - obținând investiții sau promovând politici comunitare care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
scăpat ca prin urechile acului. Rezultatul a fost de o complexitate bizantină. Belgia a fost subdivizată În trei regiuni: Flandra, Valonia și regiunea capitalei Bruxelles, fiecare cu propriul parlament ales (pe lângă parlamentul național). Existau apoi trei comunități oficial constituite: flamandă, francofonă și germanofonă (aceasta din urmă formată din 65.000 de vorbitori de germană care trăiesc În estul Valoniei, aproape de granița cu Germania). Fiecare comunitate avea și ea parlamentul ei. Regiunile și comunitățile lingvistice nu corespund Întru totul - există vorbitori de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
65.000 de vorbitori de germană care trăiesc În estul Valoniei, aproape de granița cu Germania). Fiecare comunitate avea și ea parlamentul ei. Regiunile și comunitățile lingvistice nu corespund Întru totul - există vorbitori de germană În Valonia și orășele (sau cartiere) francofone În Flandra. Pentru acestea au fost create privilegii speciale, concesii și protecții - o sursă continuă de nemulțumire pentru ambele tabere. Două regiuni, Flandra și Valonia, sunt practic unilingve, cu excepțiile menționate. Regiunea capitalei Bruxelles a fost declarată oficial bilingvă, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
alternând anual de o parte și de alta a barierei lingvistice. La Bruxelles, cei patru membri ai executivului din regiunea capitalei se reunesc și discută (fiecare În limba preferată) despre problemele de interes general, Însă pentru problemele „comunitare” flamande sau francofone se Întâlnesc separat, doi câte doi. În consecință, Belgia nu e nici un stat, nici două, ci un mozaic inegal de autorități care se dublează și se Întrepătrund. Alcătuirea unui guvern este dificilă: ea presupune aranjamente multipartite intrași interregionale, o „simetrie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În unele suburbii de limbă olandeză din nordul capitalei Bruxelles, partidele flamande mai tradiționale s-au simțit obligate să adopte și ele poziții intolerante ca să nu rămână mai prejos. În mod asemănător, În Valonia și la Bruxelles, politicienii din partidele francofone obișnuite au adoptat o linie „comunitară” mai radicală pentru a-i satisface pe alegătorii valoni revoltați de ascendentul flamanzilor În politică. Până la urmă, toate partidele clasice s-au scindat pe criterii comunitare și lingvistice: În Belgia, creștin-democrații (din 1968), liberalii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și Farmacie Militară Naționale 16. Comisia Interna- Porrentruy 1926 1974 Ministerul România participă ționala de Istorie - Elveția Apărării din anul 1974 Militară Naționale 17. Asociația Interna- Quebec 1989 1993 Ministerul România participă țională a Arhivelor de Interne din anul 1993 Francofone 18. Consiliul Interna- Paris 1948 1956 Ministerul România participă țional al Arhivelor de Interne din anul 1956 19. Comitetul Tehnic Paris 1895 1895 Ministerul Membru fondator Internațional pen- de Interne tru Prevenirea și Stingerea Incendi- ilor 20. Consiliul Interna- Paris
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267722_a_269051]
-
Maritimă Franci francezi 29.000 2. Comitetul Internațional de Medicină și Farmacie Militară Franci belgieni 41.600 3. Comisia Internațională de Istorie militară Franci elvețieni 550 Ministerul de Interne 1. Interpol Franci elvețieni 138.400 2. Asociația Internațională a Arhivelor Francofone Franci francezi 500 3. Consiliul Internațional al Arhivelor $ S.U.A. 1.902 4. Comitetul Tehnic Internațional pentru Prevenirea și Stingerea Incendiilor Franci elvețieni 2.180 Ministerul Culturii 1. Fondul Cultural al Consiliului Europei Franci francezi 299.460 2. Centrul Internațional de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267722_a_269051]
-
și Farmacie Militară Naționale 16. Comisia Interna- Porrentruy 1926 1974 Ministerul România participă ționala de Istorie - Elveția Apărării din anul 1974 Militară Naționale 17. Asociația Interna- Quebec 1989 1993 Ministerul România participă țională a Arhivelor de Interne din anul 1993 Francofone 18. Consiliul Interna- Paris 1948 1956 Ministerul România participă țional al Arhivelor de Interne din anul 1956 19. Comitetul Tehnic Paris 1895 1895 Ministerul Membru fondator Internațional pen- de Interne tru Prevenirea și Stingerea Incendi- ilor 20. Consiliul Interna- Paris
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264242_a_265571]
-
Maritimă Franci francezi 29.000 2. Comitetul Internațional de Medicină și Farmacie Militară Franci belgieni 41.600 3. Comisia Internațională de Istorie militară Franci elvețieni 550 Ministerul de Interne 1. Interpol Franci elvețieni 138.400 2. Asociația Internațională a Arhivelor Francofone Franci francezi 500 3. Consiliul Internațional al Arhivelor $ S.U.A. 1.902 4. Comitetul Tehnic Internațional pentru Prevenirea și Stingerea Incendiilor Franci elvețieni 2.180 Ministerul Culturii 1. Fondul Cultural al Consiliului Europei Franci francezi 299.460 2. Centrul Internațional de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264242_a_265571]
-
și Farmacie Militară Naționale 16. Comisia Interna- Porrentruy 1926 1974 Ministerul România participă ționala de Istorie - Elveția Apărării din anul 1974 Militară Naționale 17. Asociația Interna- Quebec 1989 1993 Ministerul România participă țională a Arhivelor de Interne din anul 1993 Francofone 18. Consiliul Interna- Paris 1948 1956 Ministerul România participă țional al Arhivelor de Interne din anul 1956 19. Comitetul Tehnic Paris 1895 1895 Ministerul Membru fondator Internațional pen- de Interne tru Prevenirea și Stingerea Incendi- ilor 20. Consiliul Interna- Paris
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264263_a_265592]
-
Maritimă Franci francezi 29.000 2. Comitetul Internațional de Medicină și Farmacie Militară Franci belgieni 41.600 3. Comisia Internațională de Istorie militară Franci elvețieni 550 Ministerul de Interne 1. Interpol Franci elvețieni 138.400 2. Asociația Internațională a Arhivelor Francofone Franci francezi 500 3. Consiliul Internațional al Arhivelor $ S.U.A. 1.902 4. Comitetul Tehnic Internațional pentru Prevenirea și Stingerea Incendiilor Franci elvețieni 2.180 Ministerul Culturii 1. Fondul Cultural al Consiliului Europei Franci francezi 299.460 2. Centrul Internațional de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264263_a_265592]
-
și Farmacie Militară Naționale 16. Comisia Internă- Porrentruy 1926 1974 Ministerul România participa ționala de Istorie - Elveția Apărării din anul 1974 Militară Naționale 17. Asociația Internă- Quebec 1989 1993 Ministerul România participa țională a Arhivelor de Interne din anul 1993 Francofone 18. Consiliul Internă- Paris 1948 1956 Ministerul România participa țional al Arhivelor de Interne din anul 1956 19. Comitetul Tehnic Paris 1895 1895 Ministerul Membru fondator Internațional pen- de Interne tru Prevenirea și Stingerea Incendi- ilor 20. Consiliul Internă- Paris
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264387_a_265716]
-
Maritimă Franci francezi 29.000 2. Comitetul Internațional de Medicină și Farmacie Militară Franci belgieni 41.600 3. Comisia Internațională de Istorie militară Franci elvețieni 550 Ministerul de Interne 1. Interpol Franci elvețieni 138.400 2. Asociația Internațională a Arhivelor Francofone Franci francezi 500 3. Consiliul Internațional al Arhivelor $ S.U.A. 1.902 4. Comitetul Tehnic Internațional pentru Prevenirea și Stingerea Incendiilor Franci elvețieni 2.180 Ministerul Culturii 1. Fondul Cultural al Consiliului Europei Franci francezi 299.460 2. Centrul Internațional de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264387_a_265716]