1,212 matches
-
florale ale covorului. Când am ieșit din transă, flora verzuie era la locul ei, brațul Îmi atârna Încă, dar acum stăteam culcat pe marginea unui ponton șubred și nuferii pe care-i atingeam erau reali, iar umbrele dolofane, unduitoare, ale frunzișului de arin pe apă - pete de cerneală apoteozate, ameobe supradimensionate - palpitau ritmic, extinzându-se și retrăgându-se ca niște pseudopode Întunecate, care, atunci când se contractau, Își zdrențuiau marginile rotunjite, devenind niște pete fluide și evazive și acestea se uneau din
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
sărăcie m-a urmărit tot drumul și nu am scăpat de ea nici când am coborât în fața primăriei. O mulțime pestriță și nerăbdătoare aștepta să vadă cine sunt viitoarele activiste. Primăria abia se vedea din stradă, acoperită de pomii cu frunzișul des. Ca să ajungi la clădirea primăriei trebuia să urci niște scări străjuite de balustrade din lemn. În fața gardului, de o parte și de alta, erau două gazete de perete, vechi și urâte, iar gardul din fața primăriei era din plasă de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
nepământești, înecate în ceața de toamnă. Descopăr acolo, uneori, vestigiile anotimpului recent dispărut: un măr uscat, deshidratat, o nucă. Îmi place să rătăcesc, să aspir melancolia toamnei. Ascult ritmica picurare a ploii pe frunzele cafenii și îmi place să scormonesc frunzișul cu un băț, descoperind alune, un măr chircit, ghindă, într-o zi, o vulpe roșcată își ducea, vigilentă, puiul între dinți. Într-un loc, un cioroi zburlit, preocupat, se străduia să scoată nu știu ce din rădăcinile unui stejar. Apropiindu-mă atent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fantezist, în poezii încărcate de emoție discretă, fragile castele de cărți de joc risipite printr-un gest malițios al mâinii, sau bizuite pe o imagine centrală (Teleor e un metaforist inventiv): Copacul gros, d-o sută de ani, În a frunzișului tărie Cu noduri mari ca chip de om, Rază de soare nu călca, Bronzat ici-colo de mușchi verde, Când vro furtună-i căta ceartă, Misterios ca și un gnom, În hohote se scutura. În curtea casei, sta în mijloc Înfipt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
paraliziei produse de soare asupra unui suflet readus la simplitatea vegetativă a floarei și insectei, prevestește, în Rapsodii de vară, panismul lui Blaga: Salcâmii plini de floare Contemplu Se uită lung spre sat, O tufă de scaieți... Și-n soare Frunzișul legănat Prin ierburile crude, Sub cerul fără fund, Le-atîrnă ca o barbă... S-aude Acolo mi-am găsit Un bâzâit profund. În iarbă Refugiul favorit. Și până la amiază Pământul încropit Acolo, ca-ntr-un templu, Vibrează De-atîtea dimineți Adânc și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Zafiu (1999). 20 DEX 1975, apud Ciompec (1985: 104), înregistrează 23 de adverbe derivate cu -iș (-îș). 21 Dintre adverbele în -iș (-îș) din DI 1957 multe nu au mai fost reținute de DILR 2007: alăturiș, arciș, bontiș, buziș, cosiș, frunziș, încolătăciș, îndoiș, hătiș, lățiș, lungiș, lupiș, proptiș, repeziș, tălpiș, tăvăliș, tâlhăriș etc. 22 Apar doar "!piezi (în ~) (înv., reg.) loc. adv.; pieziș adj. m., pl. pieziși; f. piezișă, art. piezișa, pl. piezișe", DOOM2. Explicația neincluderii în acest dicționar a adverbului pieziș
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
L. subtilis, L. nitidulus, Agaricophagus reitteri, Agathidium bohemicum și Choleva spinipennis. Tot din această familie au mai fost descrise o subspecie, 5 varietăți și 22 aberații de colorit. Familia Scydmaenidae cuprinde specii de talie redusă răspândite în mușchii de copac, frunziș umed, sub scoarța copacilor, în mușuroaiele de furnici, în cuiburile de păsări și în vizuinile mamiferelor. În fauna României există un număr de 11 genuri cu 54 de specii, fiind prezentate suplimentar încă 5 specii probabile pentru fauna noastră: Cephennium
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
anterioare cu un rând de peri scurți și cu 4 pinteni alungiți. Tibiile mediane și posterioare prezintă la vârf numai câte un rând de spini scurți. Tarsele întotdeauna mai scurte decât tibiile. Insectele trăiesc în vizuinile de mamifere și în frunzișul putred. În fauna României 5 specii. 1 Nargus velox Spence Corpul oval-alungit, puternic convex dorsal, acoperit cu peri rari. Exemplarele de nuanță întunecată au corpul brun-smoliu, cu marginile laterale ale pronotului roșcat-maronii. Baza antenelor galben-roșcată, iar palpii și picioarele sunt
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
-l preced. Abdomenul are 8 tergite și 6 sternite bine conturate. Primul sternit abdominal este întotdeauna mai lung decât cel de-al 2 lea. Sternitele 2-4 scurtate, iar sternitele 5-6 sunt de regulă alungite. Sunt răspândite în mușchi de copac, frunziș umed, bălegar, lemn putred, sub scoarța copacilor și sub pietre. Câteva specii sunt mirmecofile fiind întâlnite în furnicare, altele trăiesc în cuiburi de păsări și în vizuinile mamiferelor mici. Această familie are aproximativ 4 500 de specii răspândite în întreaga
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
-var. hajnyi Mach. Porțiunea apicală a tibiilor anterioare la ♂ prezintă o impresiune superficială adâncită, greu vizibilă. 3 Genul Euthiconus Reitter Cuprinde o singură specie europeană răspândită și în fauna noastră. Insectele trăiesc în mușchii de copac, lemn putred și în frunzișul umed. Euthiconus conicicollis Fairmaire & Laboulbène (parallelocollis Saulcy) Roșcatmaroniu de nuanță închisă, acoperit cu o pubescență lungă, dispusă oblic. Elitrele maronii cu vârfurile de culoare mai deschisă. Antenele, palpii și picioarele galben-roșcate. Capul este mai îngust decât pronotul, fiind înfundat în
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
fi roșii unicolore. Tâmplele și pronotul sunt acoperite cu o pubescență pâsloasă de culoare maronie. Capul și pronotul sunt mai convexe decât la motschulskyi. Antenele 107 ajung până la jumătatea corpului. Răspândită în nordul și centrul Europei. În pădurile montane sub frunzișul umed. l=1,8-2,0 mm. ♂ Al 8-lea articol antenal de aproximativ 1,5 ori mai lung decât lat, cu unghiul apical intern puternic denticulat. Articolul 9 la fel de lung și de lat sau ușor transvers, el este de 2
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
rămas departe, Oltenie, și strein,/ Cântecele mele până la tine nu vin”. Nostalgia este explicită, iar sentimentul copleșitor: singurătate, zădărnicie, izolare, bătrânețe. Poetul se simte rupt de glie, de strămoși, de propriul destin. La treizeci de ani, îi apare volumul intitulat Frunzișul toamnei mele (1938). Doi ani mai târziu, Scară la cer (1940) marchează apogeul creației sale; versurile sunt pline de substanță, tonul mai bărbătesc. „Nu mă îndoaie vântul, nu mă pleacă viața”, „Simt în adânc puterea năzdrăvană” sunt versuri care arată
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
de memorialistică, publicate postum, în 1997, sub titlul La ceasul de taină. SCRIERI: Flori de spin, București, 1931; Virgil Carianopol, București, 1933; Un ocean, o frunte în exil, București, 1934; Scrisori către plante, București, 1936; Carte pentru domnițe, București, 1937; Frunzișul toamnei mele, București, 1938; Scară la cer, București, 1940; Poeme de pe front, București, 1942; Versuri, pref. Ovidiu Papadima, București, 1967; Cântece de amurg, București, 1969; Cântece românești, București, 1970; Viorile vârstei, București, 1972; Ștergar românesc, București, 1973; Lirice, Craiova, 1973
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
plante”, ALA, 1936, 804; Eugen Ionescu, „Scrisori către plante”, FCL, 1936, 1585; Nicolae Roșu, Doi poeți, CRE, 1937, 3342; Șerban Cioculescu, Serghei Esenin și lirica noastră tânără, RFR, 1937, 9; Ovidiu Papadima, „Carte pentru domnițe”, G, 1938, 2; Vintilă Horia, „Frunzișul toamnei mele”, G, 1939, 2; Vladimir Streinu, „Scară la cer”, VR, 1940, 6; Călinescu, Ist. lit. (1941), 844, Ist. lit. (1982), 940-941; Constantinescu, Scrieri, II, 186-189, 190-193, 194-198; I. Caraion, „Poeme de pe front”, CAP, 1943, 2164; I. Negoițescu, Virgil Carianopol
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
și-ți voi pune părul perdea la fereastră,/ Va veni cineva și-n sfârșit va fi închiriată,/ Ne vom întoarce sus să ne-necăm acasă.”; „Din pomii sădiți de amurg în odăile noastre incendiate/ vom desprinde încet porumbeii de sticlă, frunzișul de-a pururi/ foșnind, ne vor crește pe umeri și brațe, și nu va fi vânt,/ ci o baltă de umbre va fi, în care nu prinzi rădăcină,/ un lac înghețat, în care-și dispută coroana de solzi înecații,/ iar
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
tulpină uscată, cu vârtoasele-i ramuri răschirate și înnegrite, ni se înfățișează istoria faptelor politice ale unui popor antic, de câte ori noțiunile adunate prin cercetările multiple și variate ale archeologiei n-au venit să împodobească bătrânul trunchi cu fragede lăstare, cu frunziș verde și lucios, cu flori vii și parfumate, cu poame rumene și gustoase, ba chiar și cu acea pecingine rozătoare, cu acel vâsc parazit care într-o zi a cășunat uscarea și putrezirea mândrului copac. Iertați-mă, domnilor, dacă, insistând
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care le-am citat deja. Arheologia are rolul a da "copacului viață și vârtute, foilor umbră și verdeață, florilor colorit și miros, poamelor must și dulceață"76. Puțin mai sus, Odobescu vorbea despre împodobirea "bătrânului trunchi cu fragede lăstare, cu frunziș verde și lucios, cu flori vii și parfumate, cu poame rumene și gustoase, ba chiar și cu acea pecingine rozătoare, cu acel vâsc parazit care într-o zi a cășunat uscarea și putrezirea mândrului copac"77. Fără greutate, putem reconstitui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
115. După furtună totul pare să fie de partea naufragiatului, începând cu natura 116 (gura fluviului îl salvează de Poseidon, pământul care îl primește și pe care el îl sărută, pădurea care îl adăpostește de vânt, de soare și ploi, frunzișul des care îi va ține loc de pat pentru odihnă). "Ce oameni sunt pe aici? Trufași, sălbatici și avari, ori milostivi și cu frică de zei?"117* se întreabă el. Sunt niște tinere fete și Nausica care cu amabilitate se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
toată casa strălucește de aur"144*, iar Filemon și Baucis sunt metamorfozați în copaci despre care legenda ne spune că erau stejar și tei ("Baucis a văzut pe Filemon înfrunzind și bătrânul Filemon pe Baucis de asemenea acoperindu-se de frunziș. Din frunțile lor reci s-a înălțat câte un vârf de copac și, cât au putut, și-au adresat cuvinte unul altuia: "Adio, o soț, o soție!" au zis amândoi deodată și la amândoi deodată gura li s-a acoperit
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
frunțile lor reci s-a înălțat câte un vârf de copac și, cât au putut, și-au adresat cuvinte unul altuia: "Adio, o soț, o soție!" au zis amândoi deodată și la amândoi deodată gura li s-a acoperit cu frunzișul crengilor. Până astăzi, locuitorii thynieni arată acolo trunchiurile care unul lângă altul au înlocuit cele două corpuri 145, p. 245). O teoxenie Povestea, devenită repede un mit literar, combină mai multe componente tradiționale mai vechi pe care se cuvine să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Și nu e întâmplător că Filemon și Baucis, gazde model, se transformă în copaci. Există desigur și alte motivații pentru aceasta, copacul fiind și cel care găzduiește sufletele morților în numeroase credințe. Dar el este și cel care oferă ospitalitatea frunzișului său hoinarului, imagine totodată a verticalității, fermității și justiției. El este și imaginea înrădăcinării, a solului natal: stejarul ca și teiul sunt copaci ai "patriei" (în sensul de Heimat) și distrugerea lor devine unul din semnele excluderii, după cum vedem în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este o temă junimistă prin excelență. Formula lui Rosetti se în dreaptă către alternativa avansată de Burke la 1791. Ruină a timpului, vechiul arbore social devenise inutil, chiar stricăcios; în loc de a umbri pământul pe care crescuse, crengile lui uscate și frunzișul lui veșted înlătura de la acel pământ și de la sămânța nouă, ce era a i se încredința, influența binefăcătoare a aerului și a luminii. El trebuia dar înlăturat, pentru ca noua cultură să devie cu putință. Totuși copacul acum mort de bătrânețe
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
domnule Marriott, am făcut tot ce am putut pentru tine. Ca să mă protejez, ți-am ordonat să distrugi acest bilet, la zece minute după ce l-ai citit. Noroc! B. Marriott s-a oprit în fața porții. Era aproape întuneric și umbrele frunzișului se întindeau lungi și negre peste strada umedă. Casa se întrezărea ciudat în amurg. În zilele ei bune fusese frumoasă și (Marriott își spunea în sinea lui) va avea grijă să fie din nou la fel, dar mai întâi ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
nr. 7 bl. P13, sc. 2, et. 1, ap. 44 sector 5 țel. 4232073 16634 LAPOVIȚĂ ZOIA (n. 1954) Aleea Borcea nr. 8 bl. 14, sc. 1, parter, ap. 2 sector 4 țel. 3301816 16278 LASCULESCU ȘTEFANIA (n. 1957) Str. Frunzișului, nr. 26, sector 4 țel. 3321714 15250 LAZĂR MARIA (n. 1937) Sos. Mihai Bravu nr. 188 bl. 211, sc. A, et. 5, ap. 23 sector 2 țel. 3239447 4650 LEFTER GHEORGHE (n. 1930) Str. Alex. Obregia nr. 22 bl. R1
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
de prelucrare cu instalații corespunzătoare de eliminare a deșeurilor; - altă utilizare sau eliminare, cu condiția să se fi stabilit că nu există nici un risc identificabil de răspândire a organismului; (îi) pentru alte părți de plantă, inclusiv resturi de tulpina ori frunziș: - distrugerea; - altă utilizare ori eliminare, cu condiția să se fi stabilit că nu există nici un risc identificabil de răspândire a organismului. 3. Metodele corespunzătoare de decontaminare a obiectelor prevăzute la art. 15 din ordin sunt curățarea și, daca este cazul
ANEXE din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]