1,177 matches
-
Europa. Iar Bucureștiul era deja de multă vreme supranumit „Micul Paris“. Cei doi scriitori sunt foarte diferiți: Paul Morand, un francez monden, cu strânse relații În mediul românesc (căsătorit cu o româncă), și Olivia Manning, o tânără englezoaică retrasă și frustrată, puțin dispusă să vadă lucrurile Într-o lumină favorabilă. Primul a publicat În 1935 volumul-eseu Bucarest, cea de-a doua, mai târziu, Începând din 1960, o Trilogie balcanică, ale cărei prime două volume (Marea șansă și Orașul decăzut) au drept
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
aveam un cont acolo (și cenușa tatălui meu încă se mai afla într-un seif al trezoreriei) însă banca nu avea cunoștință de expedierea acestor mesaje, nefiind posibil ca vreun angajat să lucreze la ora aceea (în toiul nopții, adică). Frustrat, am renunțat la căutări. Iar mesajele continuau să sosească cu o frecvență cu care mă obișnuisem. Însă astăzi le-am luat la rând, până ce am dat de primul. 3 octombrie, 2.40 a.m. Data mi se părea familiară, ca de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
datorită dvs. sunt rânduri scrise asupra talentului său de inventator și mai ales ceea ce este mai important, că a fost printre primii din lume care a gândit despre zborul omului În văzduh, dar care s-a pierdut În negura vremii, frustrat nefiresc de ceea ce i se cuvenea de fapt. Dar, poate ca și În descrierile cărții: „Orele astrale ale omenirii”, unde se arată ce mult poate Însemna o secundă În viață - și el atunci În acel an la București, o secundă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
atât de naturală, încât gândul că pe aici a trecut cândva o frontieră ți se pare absurd. Azi, hotarele politice nu mai separă state ce împărtășesc aceleași valori, ci demarchează civilizații. Occidentul versus Rusia, Occidentul versus China. Cu atât mai frustrat te simți ca est-european, ale cărui opțiuni sunt ignorate de arhitecții noilor hărți ale lumii. Bruxelles are deja toate semnele unei metropole: bulevarde largi, parcuri imense, building-uri supermoderne. Hotelul nostru se află în Rue de la Loi - un fel de Champs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ofere oricând și oricui; spaniolii se antipatizează între ei; unul dintre croați o fi comis niște omucideri, probabil, în războiul din fosta Iugoslavie, la care a participat, pentru că are momente grele de depresie; rușii îi par cei mai nefericiți și frustrați, pentru că toți îi consideră imperialiști și agresori, când ei, de fapt, nu sunt decât reprezentanții unui teritoriu în care domnesc haosul și sărăcia...). Despre noi, basarabenii, eu și Vitalie, spune că suntem orgolioși și foarte atenți în comportament, niște antisovietici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
legitim decât alte programe în care scriitori, "vechi" sau "noi", continuă să producă opere de valoare. Spunea Napoleon că fiecare soldat (scriitor român) poartă cu sine un baston de mareșal (premiu Nobel). De ce crezi că scriitorul "majoritar" român se simte frustrat că nu a primit premiul Nobel? Nu crezi că dacă vreunul, mai răsărit, l-ar fi primit, ar fi fost linșat de confrați? Premiul Nobel a devenit pentru români o adevărată obsesie. Să nu fim noi în stare să-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
libertatea este o vacanță. Nu sunt în vacanță acuma. Spunea Napoleon că fiecare soldat poartă cu sine un baston de mareșal. În a cui traistă (românească) se află bastonul de laureat Nobel? De ce crezi că scriitorul "majoritar" român se simte frustrat că nu a primit premiul Nobel? Nu crezi că dacă vreunul, mai răsărit, l-ar fi primit, ar fi fost linșat de confrați? Am citit cu stupoare, într-un număr al revistei "22" de acum câțiva ani, răspunsurile lui Kjell
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Mihai Ursachi, dar cine mi-l poate smulge din fotoliul directorial al încă inexistentului Ateneu Tătărășan? Spunea Napoleon că fiecare soldat (scriitor român) poartă cu sine un baston de mareșal (premiu Nobel). De ce crezi că scriitorul "majoritar" român se simte frustrat că nu a primit premiul Nobel? Nu crezi că dacă vreunul, mai răsărit, l-ar fi primit, ar fi fost linșat de confrați? "Nobel ești? Nu, i-o bag!". Nu vezi că Preacinstitul Premiu se dă pe criterii geopolitice și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fost mân gâierea ultimilor ani ai acestui om dintr-o bucată, unul dintre neștiuții devotați truditori pentru binele culturii române. Copilărie furată? Un loc comun al criticii din anii ’60 era acela privitor la copi lăria furată de război (variante: frustrată, ultragiată), ca una dintre temele distinctive ale literaturii generației mele. Având un posibil punct de pornire în vestita poezie a lui Labiș Moartea căprioarei („Mănânc și plâng, mănânc...“), tema se impusese într-adevăr masiv și puțini erau exponenții amintitei generații
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
care rămâneau sfera de activitate a întreprinderilor de stat. Acestea din urmă totuși erau încete, ineficiente, supuse unui audit al calității slab și unui deficit bugetar din ce în ce mai mare. Muncitorii erau prost plătiți în comparație cu personalul din sectorul privat și prin urmare frustrați, temători pentru slujbele lor (o experiență nouă, după abandonarea politicii ,,castronului de fier cu orez" a lui Mao) și cu moralul scăzut. În consecință, erau mai mult decât dispuși să participe la mită, delapidare și extorcare. Decizia lui Deng de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Vai de capul ei, săraca! 17 decembrie 2012 Și azi a trebuit să Înot nu doar prin zloată, ci și prin mulțimea năucă, alergând ca și mine să rezolve cât mai repede totul. O mare de mașini și de oameni frustrați că trotuarele și arterele rutiere nu sunt curățate cum trebuie, claxoane și buluceală la autobuze, cozi, cozi, cozi... N-am reușit decât să trimit banii la tipografie, două colete și două plicuri, să mă Întâlnesc cu George Chițimuș, care s-
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
La ce te referi?“, m-a întrebat. „Cum faceți cu bărbații ăștia chipeși și selectați?“ Dac-aș fi fost un bărbat de 1,90 m, probabil că mi-ar fi sancționat prompt obrăznicia. La cei 1,70 m cât măsor, frustratul meu cinism o amuza. „Când o să mai crești - mi-a răspuns -, o să înțelegi.“ Ascultă aici! Logic, un infirm la colțul străzii e un cerșetor. Dacă omului îi lipsesc picioarele, te gândești că o năpastă mai mare nu există. La un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și ne înțelegem separat“. E atât de ușor să aduni în jurul tău o lume descumpănită, care nu știe în cine și în ce să mai creadă! E destul să strigi: „Ascultă aici!“, și strângi urgent lângă tine o mie de frustrați. Vechea zicală din Homer suportă o adaptare: „Ferește-te de isterici chiar și când îți vor binele!“. Eu, unul, sunt sătul de răzvrătiții care au ajuns disidenți naționali fiindcă n-au fost făcuți directori. Drumuri care nu duc nicăieri „Tinere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
respingea pe aceasta și i-ar fi priit orice fel de laudă, fie ea și mincinoasă, a băieților de bani gata? Răspunsul nu l-a lăsat să doarmă pe Constantin Șerban nenumărate nopți. Pentru că, în adâncul sufletului său de bărăgănean frustrat, îi admira pe golanii aceia tot timpul binedispuși. Iar în fonfăitul din fundul sălii se regăsea pe el, omul unei infirmități poate chiar mai mari, una sufletească, pe care, la o adică, putea s-o ascundă și după un timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
balconul doi, unde nu se auzeau decât corul, iar orchestra doar când intrau tobele. Soliștii se mișcau ca niște gândaci și, dacă n-aș fi avut impertinența să cobor la pauză în holul central și să mă vântur, cu trufia frustratului, printre rochiile de seară ale cucoanelor și fracurile de dinainte de război ale unor domni în etate, probabil că prima mea întâlnire cu opera ar fi fost și ultima. Un bărbat între două vârste, a cărui înfățișare mai mult decât îngrijită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
observăm reciproc urmele timpului pe față și am vrea să nu fie adevărat ceea ce vedem. Ne citim unul altuia bătrânețile incipiente, ca într-o carte deschisă. Posteriorul semeț al Ilenei, de iapă habsburgică de paradă, fantasma noastră de UTC-iști frustrați, și-a pierdut mult din obrăznicia inițială. Ne spunem la revedere formal, ea pleacă la Londra, trimisă de multinaționala pentru care lucrează în România, eu mă întorc la Geneva. M-am întristat: nu trebuie tulburate apele adânci ale memoriei, mai
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
care se lasă prea greu asamblate uneori. Universitatea Laval-un excelent loc pentru studiu, dar trist și nefericit pentru traiul cotidian. Societatea canadiană, complet lipsită de agresivitatea raportului cotidian dintre oameni, total diferită de cea românească din care am plecat. Bărbați frustrați, "feminism" triumfător și o deplină egalitate între sexe, obținută însă cu prețul unor mari tensiuni psihologice și nu numai. O iarnă teribil de grea, lungă și friguroasă, dar fascinantă pentru noi, europeni care ne-am ucis anotimpurile. Studenți depresivi care
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ieftine. În cei patru ani de studenție, am purtat un palton raglan verde, care după doi ani a fost întors pe dos și a mai ținut încă doi ani. Zâmbesc când scriu aceste lucruri și constat că nu mă simțeam frustrată din cauza unor asemenea lipsuri. Cred că atunci am învățat să renunț, lucru care m-a ajutat și mai târziu în viață. Care erau condițiile din școlile în care ai predat? Și, în general, cu ce probleme te-ai confruntat ca
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
înseși canalele și căile de acces erau atât de imaculate. Pentru că, atunci când e vorba despre o selecție, nimic nu e pur și e greu să găsești o sită folosită care să nu aibă măcar o găurică astupată. Vorbesc ca un frustrat, dar spun adevărul. Și pe urmă, în anii nebuni, nebuni, când se atinsese paroxismul și măseaua trebuia scoasă, în anii apelurilor, pentru articolul 8 din Proclamația de la Timișoara, pentru legea lustrației, pentru victimele din Piața Universității, pentru, pentru... liste, mereu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
remedia, pun mâna pe pix și încerc să explic niște lucruri .” 149 Dar când după ani de zile ajung la concluzia că mă lovesc mere și mereu de Prostie, de Incompetență, de. Interese Meschine atunci este normal să mă simt Frustrat! Presa ar putea schimba într-un timp relativ scurt starea societății și a economiei romanești. Dar înloc să facă acest lucru se ocupă cu tot felul de fleacuri, lucruri minore: certuri și povești siropoase. Acum câțiva ani "Monitorul” era un
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
la bărbie și rămînea cu ochii apoși fixînd un punct inexistent deasupra mării.) Ar fi vrut să obțină ceva anume de la viață și tocmai acest lucru Îi era refuzat. Se simțea nu urmărit de destin (ca anticii), nu constrîns, ci frustrat, Înșelat În speranțele sale. (Făcea pauze mari vorbind. Trecuse de amiază și căldura era acum suportabila.) Ceea ce și-ar fi putut reproșa, era un gol din inima lui. O absență. Ceva care trebuise să se Întîmple și nu s-a
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
o decizie. Petrecerea de logodnă e vinerea următoare, la ora șase. Intenționam să ajung acolo destul de devreme, dar avem o zi extrem de agitată la serviciu, cu trei urgențe mari - și nu reușesc să ajung decât la șase și zece, ușor frustrată. Partea bună e că sunt îmbrăcată cu o rochie absolut fabuloasă neagră fără bretele, care îmi vine perfect. (De fapt, a fost oprită pentru Regan Hartman, o clientă de-a mea. Dar am să-i spun pur și simplu că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
347-348 ; 405, pp. 122 ș.u."/>). Ironia sorții a făcut ca, peste doar câțiva ani, Adrian Severin să folosească la rândul său aceeași tehnică ieftină de manipulare a opiniei publice, „deconspirând” presupusa ori gine tătară a președintelui Traian Băsescu („Epopeea frustraților”, Ziua, 2 august 2005). Este o formă degradantă de „alogenizare a adversarului politic”, cum am numit-o Într-un articol-replică <endnote id="(884)"/>. În două dintre nuvelele sale „politico-fantastice”, scrise În 1989 și 1990, Ioan Petru Culianu a surprins acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
odată cu pușca aceea. E drept că bona mexicană are parte și de puțină plăcere (la o nuntă), ca și adolescenta japoneză (în club), dar una plătește scump (pierde copiii pe care-i avea în grijă), iar cealaltă rămîne și mai frustrată ca înainte. în rest, experiența umană pare să se reducă peste tot la aceleași lucruri : ghinion orb, neajutorare extremă, ignoranță catastrofală, suferință fără sens. Presupun că n-ar avea nici un rost să-i amintești lui IæÆrritu că din experiența umană
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
mi-au cerut să nu mă supăr pe ei. Nu m-am supărat, ba din contră, le-am mulțumit. Au fost și câțiva care au votat pentru, dintre aceia care nu suportă români în comunitate, în slujbe, deoarece se simțeau frustrați și nu puteau accepta ca etnia lor să fie condusă și educată de români. Ba mai mult, vineri seara au luat comitetul cu asalt, contestând plecarea mea. Aproximativ 40 de persoane au “manifestat” până spre ora 22:30, și abia
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]