2,733 matches
-
scădere a răspunsului vasodilatator mediat prin mecanisme endoteliale. DilataŃia arterială mediată prin flux, expresia vasodilataŃiei endotelial dependente, este afectată la subiecŃii cu un istoric de fumat de peste trei ani, proporŃional cu numărul de Ńigări fumate. Patogenia afectării mecanismelor vasodilatatore la fumători are la bază scăderea producerii de oxid nitric la nivel endotelial prin inhibarea activităŃii NO-sintetazei endoteliale. În condiŃii normale, ca răspuns la acetilcolină și având ca substrat L-arginina, NO-sintetaza produce oxid nitric cu efect vasodilatator. Această disfuncŃie enzimatică apare
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la bază scăderea producerii de oxid nitric la nivel endotelial prin inhibarea activităŃii NO-sintetazei endoteliale. În condiŃii normale, ca răspuns la acetilcolină și având ca substrat L-arginina, NO-sintetaza produce oxid nitric cu efect vasodilatator. Această disfuncŃie enzimatică apare la fumători, indiferent de numărul Ńigărilor fumate. FuncŃia endotelială și stresul oxidativ au fost evaluate în diverse studii prin măsurarea dilataŃiei flux-mediate (FMDĂ la nivelul arterei brahiale și, respectiv a nivelului de 8-izoprostan ca parametri indicatori. La fumători FMD este mai redusă
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
disfuncŃie enzimatică apare la fumători, indiferent de numărul Ńigărilor fumate. FuncŃia endotelială și stresul oxidativ au fost evaluate în diverse studii prin măsurarea dilataŃiei flux-mediate (FMDĂ la nivelul arterei brahiale și, respectiv a nivelului de 8-izoprostan ca parametri indicatori. La fumători FMD este mai redusă, iar nivelul de 8-izoprostan mai crescut, comparativ cu nefumătorii. La nefumători s-a constatat descreșterea FMD și creșterea nivelului de 8-izoprostan în urma expunerii la fumul de Ńigară după aproximativ 30 minute. Au fost descrise efectele distructive
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
un indice carotidian intimă/medie peste 0,707mm. 3.2.4. Efectele fumatului asupra vaselor mari Fumatul prin mecanisme fiziopatologice complexe determină modificări vasculare la nivelul diferitelor organe și sisteme (de la arteriopatie obliterantă periferică, până la boală coronariană și cerebrovasculară. La fumători s-a constatat o dublare a riscului pentru afecŃiuni coronariene și o creștere de aproximativ șapte ori a riscului de arteriopatie obliterantă periferică. Modificările vasculare cauzate de fumat diferă în funcŃie de numărul de Ńigări: numărul mare de pachete-an se
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de pachete-an se asociază cu efecte mai severe la nivelul arterelor membrelor inferioare, decât la nivelul coronarelor. La momentul actual nu există suficiente dovezi epidemiologice privind implicarea directă a fumatului ca factor determinant în patogenia hipertensiunii arteriale. De fapt, la fumători unele studii au determinat valori medii ale tensiunii arteriale mai mici decât la nefumători, iar foștii fumători au valori comparabile cu nefumătorii. S-au constatat diferenŃe în defavoarea fumătorilor, din punct de vedere a presiunii arteriale diastolice nocturne, care este crescută
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
La momentul actual nu există suficiente dovezi epidemiologice privind implicarea directă a fumatului ca factor determinant în patogenia hipertensiunii arteriale. De fapt, la fumători unele studii au determinat valori medii ale tensiunii arteriale mai mici decât la nefumători, iar foștii fumători au valori comparabile cu nefumătorii. S-au constatat diferenŃe în defavoarea fumătorilor, din punct de vedere a presiunii arteriale diastolice nocturne, care este crescută la fumători. Studii clinice recente stabilesc corelaŃii cu hipertensiunea arterială la fumători. Efectele acute ale fumatului, la
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a fumatului ca factor determinant în patogenia hipertensiunii arteriale. De fapt, la fumători unele studii au determinat valori medii ale tensiunii arteriale mai mici decât la nefumători, iar foștii fumători au valori comparabile cu nefumătorii. S-au constatat diferenŃe în defavoarea fumătorilor, din punct de vedere a presiunii arteriale diastolice nocturne, care este crescută la fumători. Studii clinice recente stabilesc corelaŃii cu hipertensiunea arterială la fumători. Efectele acute ale fumatului, la fumătorul cronic, se exprimă printr-o creștere a tensiunii arteriale în
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
studii au determinat valori medii ale tensiunii arteriale mai mici decât la nefumători, iar foștii fumători au valori comparabile cu nefumătorii. S-au constatat diferenŃe în defavoarea fumătorilor, din punct de vedere a presiunii arteriale diastolice nocturne, care este crescută la fumători. Studii clinice recente stabilesc corelaŃii cu hipertensiunea arterială la fumători. Efectele acute ale fumatului, la fumătorul cronic, se exprimă printr-o creștere a tensiunii arteriale în medie cu 6% și a frecvenŃei cardiace cu o medie de 14%. Valorile tensiunii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
decât la nefumători, iar foștii fumători au valori comparabile cu nefumătorii. S-au constatat diferenŃe în defavoarea fumătorilor, din punct de vedere a presiunii arteriale diastolice nocturne, care este crescută la fumători. Studii clinice recente stabilesc corelaŃii cu hipertensiunea arterială la fumători. Efectele acute ale fumatului, la fumătorul cronic, se exprimă printr-o creștere a tensiunii arteriale în medie cu 6% și a frecvenŃei cardiace cu o medie de 14%. Valorile tensiunii arteriale și ale frecvenŃei cardiace sunt crescute la fumători, în
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
au valori comparabile cu nefumătorii. S-au constatat diferenŃe în defavoarea fumătorilor, din punct de vedere a presiunii arteriale diastolice nocturne, care este crescută la fumători. Studii clinice recente stabilesc corelaŃii cu hipertensiunea arterială la fumători. Efectele acute ale fumatului, la fumătorul cronic, se exprimă printr-o creștere a tensiunii arteriale în medie cu 6% și a frecvenŃei cardiace cu o medie de 14%. Valorile tensiunii arteriale și ale frecvenŃei cardiace sunt crescute la fumători, în mare parte sub acŃiunea nicotinei. Creșterea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la fumători. Efectele acute ale fumatului, la fumătorul cronic, se exprimă printr-o creștere a tensiunii arteriale în medie cu 6% și a frecvenŃei cardiace cu o medie de 14%. Valorile tensiunii arteriale și ale frecvenŃei cardiace sunt crescute la fumători, în mare parte sub acŃiunea nicotinei. Creșterea tensiunii arteriale apare precoce, anterior creșterii catecolaminelor. Administrarea de nicotină prin plasture transdermic produce o creștere minimă a presiunii arteriale diastolice, la 2-4 ore după administrare, la persoanele normotensive, nu și la hipertensivi
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de nicotină prin plasture transdermic produce o creștere minimă a presiunii arteriale diastolice, la 2-4 ore după administrare, la persoanele normotensive, nu și la hipertensivi. În același timp, dozarea tromboxanului B2 a demonstrat creșteri la nefumători, dar nu și la fumătorii hipertensivi sau normotensivi, unde nivelurile tromboxanului erau crescute anterior administrării de nicotină. Fumatul interacŃionează cu medicaŃia antihipertensivă: scade efectul beta-blocantelor și al amlodipinei. La pacienŃii fumători s-a dovedit un risc suplimentar de infarct miocardic faŃă de nefumători. Trialul multicentric
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
același timp, dozarea tromboxanului B2 a demonstrat creșteri la nefumători, dar nu și la fumătorii hipertensivi sau normotensivi, unde nivelurile tromboxanului erau crescute anterior administrării de nicotină. Fumatul interacŃionează cu medicaŃia antihipertensivă: scade efectul beta-blocantelor și al amlodipinei. La pacienŃii fumători s-a dovedit un risc suplimentar de infarct miocardic faŃă de nefumători. Trialul multicentric GISSI-2 efectuat pe un număr de 916 bolnavi cu infarct miocardic a arătat că în comparaŃie cu nefumătorii, sporirea riscului relativ de apariŃie a infarctului miocardic
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a dovedit un risc suplimentar de infarct miocardic faŃă de nefumători. Trialul multicentric GISSI-2 efectuat pe un număr de 916 bolnavi cu infarct miocardic a arătat că în comparaŃie cu nefumătorii, sporirea riscului relativ de apariŃie a infarctului miocardic la fumători se prezintă astfel: creștere de 1,3 ori la foștii fumători, de 2 ori la subiecŃii care fumează sub 15 Ńigări pe zi, de 3,1 ori la cei care fumează 15-24 Ńigări pe zi și de 4,9 ori
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Trialul multicentric GISSI-2 efectuat pe un număr de 916 bolnavi cu infarct miocardic a arătat că în comparaŃie cu nefumătorii, sporirea riscului relativ de apariŃie a infarctului miocardic la fumători se prezintă astfel: creștere de 1,3 ori la foștii fumători, de 2 ori la subiecŃii care fumează sub 15 Ńigări pe zi, de 3,1 ori la cei care fumează 15-24 Ńigări pe zi și de 4,9 ori la cei care fumează peste 25 Ńigări pe zi. Studiul a
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
pe zi, de 3,1 ori la cei care fumează 15-24 Ńigări pe zi și de 4,9 ori la cei care fumează peste 25 Ńigări pe zi. Studiul a arătat că durata fumatului este mai puŃin importantă decât vârsta fumătorului, din punct de vedere al riscului. Astfel, fumatul la subiecŃii tineri asociază riscuri mai mari faŃă de persoanele vârstnice, pentru perioade similare de practicare a fumatului. Un studiu pe un lot de 5572 pacienŃi cu risc cardiovascular, comparativ cu 6268
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de la oprirea fumatului, riscul devine comparabil cu al nefumătorilor. În plus, vârsta la care survine infarctul miocardic s-a demonstrat a fi mai redusă în medie cu 13,8 ani la bărbaŃi, respectiv 3,6 ani la femei, în cazul fumătorilor, faŃă de nefumători. La nivelul vaselor cerebrale fumatul produce vasodilataŃie acută și creșterea fluxului sangvin la nivelul scoarŃei cerebrale cu aproximativ 15%. Aceste efecte acute ale expunerii la fumul de Ńigară sunt mai pronunŃate la nefumători și mai puŃin semnificative
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
nivelul vaselor cerebrale fumatul produce vasodilataŃie acută și creșterea fluxului sangvin la nivelul scoarŃei cerebrale cu aproximativ 15%. Aceste efecte acute ale expunerii la fumul de Ńigară sunt mai pronunŃate la nefumători și mai puŃin semnificative la foștii sau actualii fumători. Există dovezi certe că fumatul cronic produce o scădere a fluxului sangvin cerebral la fumători în raport cu nefumătorii și potenŃează modificările aterosclerotice cu rol decisiv în patogenia accidentului vascular cerebral. Studiile au arătat că fumatul reprezintă un factor de risc independent
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
cu aproximativ 15%. Aceste efecte acute ale expunerii la fumul de Ńigară sunt mai pronunŃate la nefumători și mai puŃin semnificative la foștii sau actualii fumători. Există dovezi certe că fumatul cronic produce o scădere a fluxului sangvin cerebral la fumători în raport cu nefumătorii și potenŃează modificările aterosclerotice cu rol decisiv în patogenia accidentului vascular cerebral. Studiile au arătat că fumatul reprezintă un factor de risc independent pentru accidentul vascular cerebral, asociindu-se cu o mortalitate crescută prin boală cerebrovasculară, relaŃia fiind
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
o mortalitate crescută prin boală cerebrovasculară, relaŃia fiind direct proporŃională cu numărul de pachete-an. Un studiu pe un număr de 118539 femei, urmărite pe o perioadă de 8 ani, a urmărit riscul relativ de apariŃie a accidentului vascular cerebral, la fumători comparativ cu nefumătorii, demonstrând următoarele: fumatul a 1-14 Ńigări pe zi a determinat o creștere a riscului relativ pentru accident vascular cerebral de 2,2 ori, iar fumatul a mai mult de 25 Ńigări pe zi o creștere de 3
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
pentru accident vascular cerebral de 2,2 ori, iar fumatul a mai mult de 25 Ńigări pe zi o creștere de 3,7 ori. ApariŃia hemoragiilor subarahnoidiene a prezentat o creștere a riscului relativ de 9,8 ori, la subiecŃii fumători comparativ cu nefumătorii. Într-o metaanaliză realizată pe 32 studii, rata accidentului vascular cerebral a fost de 1,5 ori superioară la fumători faŃă de nefumători și a variat în funcŃie de tipul afectării cerebrale: 1,9 ori risc de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
ori. ApariŃia hemoragiilor subarahnoidiene a prezentat o creștere a riscului relativ de 9,8 ori, la subiecŃii fumători comparativ cu nefumătorii. Într-o metaanaliză realizată pe 32 studii, rata accidentului vascular cerebral a fost de 1,5 ori superioară la fumători faŃă de nefumători și a variat în funcŃie de tipul afectării cerebrale: 1,9 ori risc de infarct cerebral, 0,7 risc de 43 hemoragie cerebrală și 2,9 risc de hemoragie subarahnoidiană. Studiul de cohortă Framingham Heart Study, cu
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
factor de risc semnificativ pentru accidentul vascular cerebral, iar riscul scade la 2 ani de la sistarea fumatului și atinge valori similare la 5 ani de abstinenŃă. Studiile au arătat că mortalitatea prin ruptura unui anevrism aortic abdominal este superioară la fumători faŃă de nefumători și se corelează cu numărul de Ńigări fumate (128Ă. În plus, s-a demonstrat că renunŃarea la fumat determină scăderea riscului de a dezvolta anevrism aortic abdominal. Anevrismul aortic a fost urmărit într-un studiu clinic pe
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
aortice abdominale au fost identificate ultrasonografic atât la femei, cât și la bărbaŃi, observaŃie care se menŃine și după ajustarea altor factori de risc potenŃiali (130Ă. Recomandările actuale sunt pentru efectuarea ecografiei abdominale ca test screening pentru anevrismul aortic la fumătorii de sex masculin cu vârste cuprinse între 65-75 ani. Rezultatele a multiple studii au arătat incidenŃa crescută a arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare la fumători. Studiul de referinŃă Framingham Heart Study a demonstrat riscul crescut de arteriopatie obliterantă a membrelor
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
130Ă. Recomandările actuale sunt pentru efectuarea ecografiei abdominale ca test screening pentru anevrismul aortic la fumătorii de sex masculin cu vârste cuprinse între 65-75 ani. Rezultatele a multiple studii au arătat incidenŃa crescută a arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare la fumători. Studiul de referinŃă Framingham Heart Study a demonstrat riscul crescut de arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, independent de vârstă și sex, rezultat care se menŃine și după ajustarea altor factori de risc potenŃiali. În plus, riscul de arteriopatie obliterantă a
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]