14,909 matches
-
sursă (2); teren (2); toamna (2); vara (2); vară (2); verde (2); vînt (2); adînc; amintiri; anotimp; arătură; avuție; baștină; bază; belșug; bogat; bogății; buburuză; caldă; cer; cereala; de coasă; colț; crescut; curaj; datină; făinoase; fericire; foame; folos; formă; frumos; furaj; găini; galbeni; glie; grăunte; grîu; haină; haine; holde; indiferență; integral; început; loc de țară; mărunt; mic; mînca; mîzgos; moară; multitudine; mustăți; ocean; ocrotitor; ogor; paie; păiuț; plantație; plante; primăvară; priveliște; a răsări; răsărit; rău; roadă; roade; rod; român; România; sat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aspecte; aur; aurire; ban; bani; belșug; bețișoare de crabi; boabă; bob; bogat; bostan; bucurie; bunica; bunicul; cartof; căldură; ceapă; cîmp cu porumb; cîmpie; coacem; combină; comestibil; conservat; conservă; cornut; Costinești; culoare; cultură; curcubeu; dezgustător; fier; fiertură; film; fri; fript; fruct; furaje; gingășie; grădinărit; gros; gust dulce; hectar; horn; iarbă; iau; încolțit; lan de porumb; legume; libertate; liniște; lucru; mare; mașcat; mălai, hrană; mărunt; mic dejun; mic; momeală; nașpa; nepăsare; nou; orez; pănușa; plantație; poftă; porc; porci; porumb fiert; prăjitură; prășit; preot
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor și se regăsesc în produsul finit integral sau parțial, fie în starea lor inițială, fie transformată; ~ materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje și alte materiale consumabile), care participă sau ajută la procesul de fabricație sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit; ~ materialele de natura obiectelor de inventar; ~ produsele, și anume: - semifabricatele, mai precis produsele al căror proces
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinația lor, după caz. Astfel, cheltuielile se pot clasifica în: Cheltuieli de exploatare, care cuprind: ~ cheltuielile privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibilul, ambalajele, piesele de schimb, semințele și materialele de plantat, furajele și alte materiale consumabile, costul de achiziție al obiectelor de inventar consumate sau uzura acestora, costul de achiziție al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achiziție al energiei și apei consumate, costul de achiziție al animalelor și păsărilor
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
prime, care participă direct la fabricarea produselor și se regăsesc în produsul finit integral sau parțial fie în starea lor inițială, fie transformată; c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje și alte materiale consumabile), care participă sau ajută la procesul de fabricație sau de exploatare, fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit; d) materialele de natura obiectelor de inventar; e) produsele, și anume: semifabricatele, adică produsele al căror
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
prime care participă direct la fabricarea produselor și se regăsesc în produsul finit integral sau parțial, fie în starea lor inițială, fie transformată; c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje și alte materiale consumabile) care participă sau ajută la procesul de fabricație sau de exploatare, fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit; d) materialele de natura obiectelor de inventar; e) produsele, și anume: − semifabricatele, prin care se înțelege
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
grupei de conturi 30 „Stocuri de materii prime și materiale”, care are următoarea structură: 301 „Materii prime”; 302 „Materiale consumabile”; − 3021 „Materiale auxiliare”; − 3022 „Combustibili”; − 3023 „Materiale pentru ambalat”; − 3024 „Piese de schimb”; − 3025 „Semințe și materiale de plantat”; − 3026 „Furaje”; − 3028 „Alte materiale consumabile”; 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”; 308 „Diferențe de preț la materii prime și materiale”. Conturile 301 „Materii prime”, 302 „Materiale consumabile”, 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” sunt conturi de activ. Se debitează
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
după caz. Reglementările contabile naționale, armonizate cu directivele europene, prevăd următoarea clasificare a cheltuielilor după natura lor: Cheltuieli de exploatare, care cuprind: − cheltuielile privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibilul, ambalajele, piesele de schimb, semințele și materialele de plantat, furajele și alte materiale consumabile, costul de achiziție al obiectelor de inventar consumate sau uzura acestora, costul de achiziție al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achiziție al energiei și apei consumate, costul de achiziție al animalelor și păsărilor
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
un soare arzător, toată această trudă nesfârșită era pentru ele. Tot pentru ele, semănam sfeclă în septembrie, pe care o culegeam în primele dimineți cu brumă (când era ger, făceam degerături la degete), ca să nu ducă lipsă nici iarna de furaj proaspăt. Iar din aprilie până în noiembrie, aceste doamne trebuiau duse la păscut și păzite cu câinele. Pe atunci nu existau garduri electrice, pe atunci omul păzea cireada și stătea pe gânduri la pășune. Cât timp nu le acordam, când stau
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
din toate provinciile românești. Formele sale de manifestare au fost diverse. Voluntari din întreg teritoriul românesc s-au înrolat și au luptat în război. S-au oferit numeroase donații și daruri. S-au făcut importante rechiziții și contribuții în alimente, furaje și vite, s-au organizat ambulanțe și spitale. În sprijinul efortului de război au acționat și comitetele de femei. 40 Nicolae Iorga sintetizând perioada confruntărilor armate afirma că: „Opinia publică din București, e foarte neliniștită, foarte agitată și mai mult
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
rândul țărănimii s au jertfit pe front, pentru libertatea patriei mii de eroi. De asemenea, lumea satelor a asigurat frontul cu alimentele ș i materialele necesare. S-au adus astfel prin rechiziții și donații, imense contribuții mai ales în alimente, furaje și vite. Țărănimea a participat cu carele la asigurarea transporturilor necesare armatelor ruse și române până dincolo de Dunăre. În orașe au răspuns cu deosebit entuziasm la chemarea patriei luptătoare, mai ales, oamenii de rând. Ei au activat ca mobilizați în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
E strălucire Lumea e blândă Și toți românii se iubesc De parc'ar fi surori Toți maiștrii-i leagănă-n uzine Pe bravii muncitori fruntași Ce strălucire, dragi tovarăși Și fericire! Îngrămădite-n staul vacile nu se-mpung Rezervele de furaj le ajung Atâta mulțumire în lume stăpânește Când știi să trăiești românește Încât și fericirea te neliniștește! O, bucurie purtând tricolore dorinți! Ne strângi atât de tare-n brațe Că de plăcere noi suntem striviți. Lumea întreagă-i un surâs
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
colecția didactică are o structură extrem de diferită de la o meserie la alta. La școala profesională (școala de arte și meserii)care pregătește, spre exemplu, meseria „agricultori“, colecția va cuprinde specii, varietăți, soiuri, hibrizi etc. de plante agricole sau producătoare de furaje, pe când altă școală, care pregătește elevii în meseria „legumicultor floricultor“, colecția va cuprinde specii, varietăți, soiuri etc. legumicole și floricole. Cerințele care se impun pentru constituirea și funcționarea colecției didactice sunt: - să cuprindă specii și cultivare (soiuri, populații, hibrizi etc.
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Pot constitui obiective pentru vizita instructiv- educativă sectoare ale stațiunilor de cercetări agricole, sectoare ale marilor unități agricole de producție în care se aplică tehnologii de vârf (laboratoare veterinare, laboratoare de analiză a calității semințelor, laboratoare de analiză a calității furajelor, laboratoare de analiză a calității produselor agricole vegetale și animale, laboratoare de analiză a factorilor de mediu (analiza calității mediului), centre de însămânțări artificiale la animale, centre de reproducție și selecție la diferite specii de animale, depozite de vinuri, fabrici
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
printr-un verb activ relevant 3. indicarea performanței la care să ajungă comportamentul 4. descrierea condițiilor în care trebuie să se împlinească comportamentul la nivelul performanței admise 5. stabilirea criteriilor de relevanță. Dacă luăm un exemplu din tehnica producerii de furaje, o lecție cu subiectul “ Analiza fitocenozei pajiștilor naturale!”, unul dintre obiectivele operaționale (în ordinea determinată mai sus) ar putea căpăta următoarea formulare: 1. Elevii din cl. a XII-a (deci, subiectul); 2. să identifice speciile leguminoase dintr-o pajiște naturală
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
din toate provinciile românești. Formele sale de manifestare au fost diverse. Voluntari din întreg teritoriul românesc s-au înrolat și au luptat în război. S-au oferit numeroase donații și daruri. S-au făcut importante rechiziții și contribuții în alimente, furaje și vite, s-au organizat ambulanțe și spitale. În sprijinul efortului de război au acționat și comitetele de femei. 40 Nicolae Iorga sintetizând perioada confruntărilor armate afirma că: „Opinia publică din București, e foarte neliniștită, foarte agitată și mai mult
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
rândul țărănimii s au jertfit pe front, pentru libertatea patriei mii de eroi. De asemenea, lumea satelor a asigurat frontul cu alimentele ș i materialele necesare. S-au adus astfel prin rechiziții și donații, imense contribuții mai ales în alimente, furaje și vite. Țărănimea a participat cu carele la asigurarea transporturilor necesare armatelor ruse și române până dincolo de Dunăre. În orașe au răspuns cu deosebit entuziasm la chemarea patriei luptătoare, mai ales, oamenii de rând. Ei au activat ca mobilizați în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
tineri elevi și eleve în număr de 10 sub conducerea tov. Stroie Aurel care va merge în comunele din județ. Până în prezent nu s’a putut deplasa (subl.ns.)”. Oare care vor fi fost motivele ne deplasării „progresiștilor” elevi? Lipsa furajelor și tainului necesare cailor de la trăsura primăriei? Plecarea autoturismelor comuniștilor în alte misiuni „progresiste”? Din păcate, nu am găsit niciun răspuns concret prin maldărele de dosare cercetate. Mai departe, la document: „...s-a difuzat material artistic (??, n.n.) al T.P.-ului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
antreprenorilor particulari chemați să asigure furniturile necesare bunului mers al tuturor compartimentelor administrației locale - lemnele comunale (necesare brutarilor sau administratorilor de la Baia Centrală), imprimantele Primăriei (Publicațiunile și Ordonanțele), produsele petroliere pentru eclerajul stradal, zarzavatul necesar cantinei elevilor săraci (Ospelul comunală, furajul vitelor din serviciul comunal ș.a. Evident, o astfel de legislație restrictivă explică pe deplin procentele majoritare cu care etnicii români câștigau licitațiile organizate de Primăria Bacău. Totuși, datele statistice reflectă un anumit echilibru între numărul licitațiilor câștigate de locuitorii români
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un milion de ruși au năpădit Moldova în lunile dezastrului. Această masă de oameni trebuia hrănită, și încă bine hrănită. La cea mai mică greutate în chestia aprovizionării armatelor rusești, comandanții ruși amenințau cu părăsirea frontului și retragerea peste Prut. Furajul fusese consumat de numeroasa cavalerie rusă și vitele noastre au pierit în mare număr de oboselile retragerii, de foame și de frig. (...) S-au creat adevărate orașe de construcții de lemn și de bordeie, în care s-au făcut încartiruirile
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Oficiul Economic județean Tutova asupra tăierilor de animale făcute în abatorul orașului, în intervalul 6-13 ianuarie. Astfel, fuseseră sacrificate 6 bovine de pe urma cărora se obținuseră 900 kg. de carne și un porc de 100 de kg. Datorită lipsei totale a furajelor, oamenii ajunseseră să-și dea la abator bunul cel mai de preț din gospodăria unui agricultor de la acea vreme: animalele de muncă. Situația săptămânii 23-20 ianuarie 1947 fusese dramatică. Măcelarii bârlădeni tăiaseră 51 de bovine în greutate totală de 7
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
duc cu căruțele și încarcă fânul iar porumbul îl rup și îl dau la cai, așa că în ultimul timp cetățenii sunt foarte revoltați zicând că mai bine i’ar împușca (subl.ns.) decât să le ia porumbul de hrană și furajul vitelor pe care nu mai au cu ce le hrăni. La viile cetățenilor se duc cu camioanele unde încarcă struguri și cetățenii dacă se opun, ostașii ruși îi bat și îi somează cu pistoalele (subl.ns.)”. Aceștia au fost, în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
aplicării erbicidelor la principalele culturi agricole. În domeniul plantelor furajere, cercetările conduse de dr. Popovici D. au vizat un complex de cercetări pentru îmbunătățirea producției de pe pajiștile permanente și temporare, precum și a culturilor anuale, destinate producerii de masă verde sau furaje conservabile. În domeniul protecției plantelor, cercetările conduse de dr. Ion Ignătescu și dr. Valentin Brudea, au contribuit la omologarea unor pesticide, la diferențierea unor tratamente, în funcție de comportamentul genotipurilor, cât și evidențierea unor relații între biologia principalilor agenți patogeni și variabilitatea
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
prânzit În voie și om și animal de tracțiune. După o pauză de aproape un ceas, se continuă drumul cam de opt kilometri. La malul Mureșului, pe o platformă Înaltă se clădeau lemnele În timp ce animalele de tracțiune Își consumau ultimele furaje. De aici, după ce stiva va mai crește, În primăvară, când vor crește apele, vor porni plutele pe Mureș spre câmpie. Drumul va fi greu, capcane Îi pândesc mai ales până vor ieși din defileu. Când vor ajunge la șes treaba
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
personale, prin ce lipsă de prevedere sau rea-voință refuză guvernul chiar și instituirea serviciului gestionar de manutanță? Pentru că e obișnuit cu terciul de porumb, nu e oare soldatul demn să mănânce pâine? Caii au fost tratați mai bine decât oamenii; furajele cel puțin sunt furnizate de un întreprinzător. Totuși echipamentul a făcut câțiva pași înainte; a fost creat un atelier central; producțiile grosolane din țară au fost înlocuite cu țesături și efecte ireproșabile în ceea ce privește nuanța și croiala. Ce greșeală totuși de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]