2,007 matches
-
oficial în listă. 1. Descriptori pentru caracterele morfologice. 1.1. Rozeta. Observațiile se fac după dezmugurit, la apariția vârfului frunzelor. Se examinează minimum 10 rozete, notându-se culoarea și perozitatea acestora. 1.1.1. Culoarea rozetei poate fi: verde, albă, gălbuie, roz sau violacee, cu diferite nuanțe. 1.1.2. Perozitatea rozetei. Starea de perozitate este dată de prezența perilor, forma acestora (lungi, scurți) și densitatea lor. 1.2. Strugurele. Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească propune
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
iod-iodură de potasiu (1 g iod, 2 g iodură de potasiu dizolvate în 300 ml apă distilată). In reziduul, spălat bine cu apă, trebuie să se găsească numai coji, fără amidon aderent și în prezența iodului să dea o colorație gălbuie sau slab roșiatică. Filtratul în prezența soluției indicatoare nu trebuie să-și schimbe culoarea. Apariția culorii violet sau roșu indică faptul că zaharificarea nu este completă. In acest caz procesul de zaharificare va continua pe parcursul fermentației, dar este necesară adăugarea
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
capătă numele de "metoda de colorare Golgi". Camillo Golgi El fixa celulele nervoase printr-o reacție a nitratului de argint cu potasiu bicromat, fapt care determina colorarea în negru a somei, axonului și dendritelor, ceea ce individualiza neuronul de restul fondului gălbui. Prin această metodă, el confirmă teoria celulară a creierului. Utilizând tehnica de colorare, Golgi identifică în reticulul interior al citoplasmei organela care poartă numele de "aparatul Golgi". Este o structură intracelulară în formă de sac, aflată lângă nucleul celulelor eucariotice
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
surplusul de cerneală. BITUM Produs solid, plastic, de culoare neagră, obținut prin oxidarea la cald a reziduurilor de petrol sau prin distilarea huilei. - Din fr. bitume. BUMBAC 1. Plantă textilă din familia malvaceelor, de origine tropicală și subtropicală, cu flori gălbui sau roșietice și cu fructele capsule, care conțin numeroase semințe acoperite cu peri pufoși (Gossypium). 2. Fibră textilă obținută prin egrenare de pe semințele bumbacului. CALC, calcuri 1. Hârtie translucidă obținută prin măcinarea fină a pastei de hârtie, folosită la executarea
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
origine animală, vegetală sau minerală) ori sintetic, plastic, insolubil în apă, care se înmoaie și se topește la temperaturi destul de joase și care are numeroase utilizări în industria farmaceutică, electronică, a hârtiei, cosmetică etc. Ceară de albine - ceară de culoare gălbuie, cu miros plăcut, caracteristic, produsă de albine, care se recoltează prin topirea fagurilor. Ceară de balenă - spermanțet, ulei de cașalot. Ceară de parchet - amestec de ceară sintetică cu parafină, cerezină, ceară vegetală și cu alte substanțe, care formează pe parchet
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
în profunzime de culoare roșie-cărămizie. Quercus robur ritidom (format de timpuriu) gros, pietros, negricios spre brun, adânc brăzdat longitudinal și transversal (crăpături până la 10 cm adâncime). Salix alba var. vitellina lujeri gălbui-roșcați, subțiri, elastici. Salix babylonica lujeri foarte subțiri, flexibili, gălbui, complet glabri, lucitori, pendenți. Sophora japonica scoarța netedă, verde închis-măslinie, cu un ritidom subțire, lujeri rotunzi, verzi, glabri. Există și specii considerate cu textură medie cum ar fi: Fraxinus excelsior, Acer campestre, Carpinus orientalis, Pinus nigra, Hibiscus syriacus, ș.a. Arborii
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
și ți-o sparg în cap!“ Chitara sau radioul, cine știe ce stârnea furia bărbatului înalt, solid, aspru și neîndurător, câteodată violent. Țineam instrumentul în palme cu neîndemânarea dată de lipsa profesorului sau de frică să nu-l stric. Îmi plăcea culoarea gălbuie a suprafețelor fine, îmi plăceau cheile nichelate, cu mecanismul melcat ce scârțâia ușor la rotire, când se acordau corzile, îmi plăcea sunetul cutiei de rezonanță și sunetul pietricelelor pe care le scăpam intenționat în interior și apoi clătinam chitara să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
intestinale. Diareea de Veratrum album, Arsenicum album, Camphora și Cuprum metallicum și dizenteriile (alopat vorbind) sunt caracteristice pacienților tuberculinici. Ei arată bine azi, au un atac brusc de dizenterie și mor peste 48h fără tratament. Podophyllum are scaun nedureros, abundent, gălbui, foarte neplăcut, agravat noaptea și dimineața și la lapte. Un copil tuberculinic nu poate bea lapte de vacă sunt nici o formă. Cea mai mică expunere la frig readuce diareea la copiii tuberculinici. La începutul sau în cursul erupției primului dinte
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
la Calcareea carbonică și la Ferrum etc. Extremitățile sunt de obicei reci și deseori, fluxul menstrual induce anemie la femeile tinere între 17 și 21 de ani; ele devin clorotice (anemie hipocromă). Frecvent, aspectul devine palid, suprapunând o tentă de gălbui sau gri, concomitent cu leucoree apoasă sau ca amidonul, palpitații, lipotimie și lipsă de vitalitate, bufeuri la față, vertij, țârâituri în urechi, răgușeală, tuse spasmodică, uscată și gâdilitoare și în final, se dezvoltă o adevărată condiție tuberculinică. Deseori sunt foarte
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
loc. Nu se poate concentra mai mult asupra unui subiect. OCHII și VEDEREA. Astigmatism și alte defecte marcate de refracție din cauza unor malformații. Se teme de lumina artificială. Ulcerații și inflamații specifice, cu eliminări purulente, lipicioase și abundente, mai ales gălbui sau verde-gălbui. Nevralgie ciliară, ameliorată noaptea. Nevralgie ciliară, agravată la aplicații calde. Orjelet. Glaucom. Fistulă lacrimală. URECHI. Procese supurative și distructive ale celor trei oscioare ale urechii. Otoree persistentă și urât mirositoare. Perforația timpanului, cu margini zdrențuite. NAS. Multiple furuncule
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
și deși are tendințe de extindere, pagubele înregistrate sunt reduse față de cele pe care le produce boala pe continentul nord american. Simptome. La scurt timp de la răsărire, pe grâul de toamnă apar striuri sau dungi de culoare verde deschis sau gălbui, care sunt paralele cu nervurile frunzelor. Cu cât boala este într-un stadiu mai avansat, cu atât suprafețe mai mari de frunză au culoarea galben aurie, rămânând doar dungi verzi pe acest fond galben (fig.1). În timpul iernii, simptomele dispar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
infectate care sunt ceva mai mici și prezintă spice mici, albe. Cea mai periculoasă fază de îmbolnăvire a plantelor este cea de după înspicare, când se observă spiculețe răzlețe, porțiuni de spic sau chiar spice întregi atacate, ce prin decolorare devin gălbui, apoi ușor roz, mai ales la călcâiele axului sau chiar pe tot spicul, dacă vremea este umedă. Semințele ce apar sunt șiștave, cu facultatea germinativă și masa a 1000 boabe mult scăzută. Transmitere-răspândire. În cursul vegetației infecția este realizată prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de atac se observă însă pe fața superioară a frunzelor dar, pot apărea și pe tecile frunzelor și mai rar pe tulpini. Grupurile de spori sunt la început subepidermice, apoi epiderma crapă și sunt puși în libertate sporii de culoare gălbui. Atacul se extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare și uscarea lor are loc în aceeași ordine. Frunzele soiurilor sensibile au pete de decolorare și grupuri de spori de vară, în timp ce la soiurile hipersensibile apar doar zone brune fără sporulație
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
reticulară brună a frunzelor - Pyrenophora teres Boala este răspândită în culturile de orz din zonele cu climat mai umed din Nordul Europei; la noi în țară deși este semnalată, nu produce pagube mari. Simptome. Pe frunze, în primăvară, apar pete gălbui înguste de 2-3 mm și lungi de 2-3 cm. Țesuturile din dreptul petelor se usucă, devin brunii și prezintă dungi brune, longitudinale și transversale care dau pe pete un aspect de rețea. Zonele de lângă pete se albesc, suprafața uscată se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apare când plantele au 50-60 cm înălțime, sub forma unor pete mici, punctiforme, de culoare verde-deschis, situate în spațiile dintre nervurile frunzelor tinere. Petele se unesc ceva mai târziu și formează dungi late de decolorare sau chiar benzi verzi-deschis sau gălbui ce cuprind zone mari din suprafața frunzelor. Înălțimea plantelor virotice este redusă cu 40 % iar producția scade cu 43-44 %. La sorg simptomele sunt asemănătoare, iar la unele soiuri striurile se colorează în roșu-ruginiu datorită arsurilor. Costreiul virozat are pe limbul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sporilor de rezistență. 1.5.7. Rugina porumbului Puccinia sorghi Boala este puțin răspândită în țara noastră, ea fiind semnalată doar în nordul Moldovei și Transilvaniei. Simptome. Agentul patogen atacă spre sfârșitul perioadei de vegetație, când pe frunze apar pete gălbui, între nervuri, vizibile pe ambele fețe. În dreptul petelor, subepidermic, se formează lagăre de spori de vară, eliptice, de 1 mm lungime, de culoare brună deschis. Ceva mai târziu apar lagărele cu spori de rezistență, brune-negricioase care pot produce în frunză
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
petelor crește, ele se unesc și inelele de decolorare ajung la 2-5 mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se usucă iar exudatul bacterian devine o peliculă fină, lucioasă ce se fragmentează ușor. Tulpinile atacate au pete brun-roșcate cu exudat gălbui iar pe păstăi, atacul se manifestă sub formă de pete mici, circulare, verzi-închis, apoi brune cu o margine roșie-cărămizie. Infectarea boabelor din păstăi se face prin intermediul vaselor conducătoare, iar ca urmare boabele rămân mici, zbârcite; în cazul infecțiilor târzii, boabele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mici galbene, în dreptul cărora pe fața superioară a frunzei se deschid grupuri de fructificații cu spori, ca niște puncte albe iar pe fața inferioară apar alte grupuri de spori ca niște mici cupe. În lunile iunie-iulie apar pe frunze pete gălbui, pe care se observă puncte brun-roșcate, prăfoase, cu spori de vară. În luna august, pe frunze apar puncte negre, înconjurate de zone decolorate, prăfoase, cu spori de rezistență, foarte numeroași, care duc la uscarea rapidă a tuturor frunzelor (fig. 38
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cartofului. Simptome. Mana se manifestă pe organele aeriene ale plantei dar și pe tuberculi. Pe frunze simptomele apar înainte de înflorit și continuă până toamna. Se observă pete aproximativ circulare galbene-untdelemnii, care în scurt timp devin arsuri brune cu un inel gălbui. Pe fața inferioară a frunzelor apare un puf fin albicios, alcătuit din miceliul ciupercii. Vremea umedă și răcoroasă favorizează extinderea ciupercii așa încât, întreaga suprafață a frunzelor se brunifică. În condiții de temperatură scăzută (+10, +15șC) și umiditate ridicată se brunifică
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
descrisă în 1922 de către Schweinitz, este astăzi răspândită în toată Europa, America, Africa de Nord și Australia pe floarea soarelui, dar și pe alte 16 specii ale genului Helianthus. Simptome. Boala apare primăvara, pe frunzele tinere sub formă de pete mici, circulare, gălbui. În acest stadiu pagubele sunt mici și de cele mai multe ori boala trece neobservată. În cursul verii și spre toamnă, pe frunzele mature apar puncte de decolorare, în dreptul cărora pe fața inferioară apar puncte prăfoase brune sau negre. Aceste puncte pot
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
solzi. Până la ieșirea la suprafață timpul de parazitare este destul de lung (2 luni), timp în care planta parazitată nu poate fi depistată. Tulpinile ei sunt drepte, de 40 cm înălțime, 2,5 cm în diametru la bază, neramificate, de culoare gălbuie cu reflexe violacei, acoperite cu perișori (fig.74). Florile fără codițe au culoare gălbuie sau albăstruie cu nuanțe violacei și se deschid în lunile iunie-iulie. Fructul este o capsulă ce conține 1200-1500 semințe foarte mici, ovoidalungite, cenușii închis la culoare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în care planta parazitată nu poate fi depistată. Tulpinile ei sunt drepte, de 40 cm înălțime, 2,5 cm în diametru la bază, neramificate, de culoare gălbuie cu reflexe violacei, acoperite cu perișori (fig.74). Florile fără codițe au culoare gălbuie sau albăstruie cu nuanțe violacei și se deschid în lunile iunie-iulie. Fructul este o capsulă ce conține 1200-1500 semințe foarte mici, ovoidalungite, cenușii închis la culoare, aspre și aripate (au pe margini o membrană). Aceste semințe fiind foarte ușoare, sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pornesc în vegetație, dar neavând pe ce parazita, tânăra plantulă va muri. Floarea soarelui poate fi parazitată uneori și de Orobanche ramosa L., (lupoaia cu tulpină ramificată) plantă ce are înălțime mai mică, 10-40 cm și tulpina ramificată, de culoare gălbuie. Combatere. Tarlalele infestate cu semințe de Orobanche vor fi cultivate cu cereale sau leguminoase și abia după 4-6 ani se va putea cultiva floarea soarelui. Sămânța de floarea soarelui va trebui să nu conțină semințe de lupoaie. Pe suprafețe mici
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
zona afectată, frunza este de două ori mai groasă decât restului frunzei, gofrarea putând apărea pe o parte sau pe ambele fețe. În momentul uscării țesuturile devin brun roșcate, iar zona de lângă ele, unde bacteria este activă are o culoare gălbuie. La soiurile sensibile țesuturile atacate se desprind, frunza apare perforată și pot fi atacate chiar păstăile (care chiar dacă au pete mici brun-roșcate) se formează semințe. Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin resturile vegetale, în care rezistă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Dobrogea. După anul 1965, boala a fost semnalată numai rar, fără a produce pagube însemnate. Simptome. Primele simptome ale atacului apar pe fața inferioară a primelor frunzulițe și pe tulpină, sub forma unor pete galbene portocalii și niște puncte mici gălbui. În partea a doua a vegetației inului, după înflorit, boala se observă prin apariția unor pete de culoare galbenă roșiatică dispuse pe frunzele superioare, tulpini și chiar capsule. Ceva mai târziu, pe plantele bolnave apar puncte mici, roșii, proeminente, ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]