2,345 matches
-
și țărăniști, dar majoritatea au fost legionari. Și, cunoscându-ne și având Încredere În noi, ne-a rugat să-l găzduim. Și el a fost prins, Încadrat la crimă de Înaltă trădare și condamnat la moarte, iar noi condamnați pentru găzduire și nedenunțare. Când l-ați găzduit? Din ’50 până În ’51, vara. Mai mult de șase luni. El când a fost prins? Nu mai Îmi amintesc exact, că el de la noi a plecat acasă la părinții lui și m-am Întâlnit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de față. Nu mai știu nimic despre starea sănătății Dvs. Vă dorim numai bine. Vă rugăm ca În trecerea spre Sibiu, să vă opriți să vizitați și orașul Brașov, care a devenit foarte frumos. Vă vom oferi camera noastră, pentru găzduire modestă, pe care o veți folosi Împreună cu soția Dvs., pe care dorim a o cunoaște. Ne-ar face mare plăcere! Nu mai știm nimic nici despre familia Ciurea. Vă rugăm a ne răspunde și despre ei câte ceva. Prin radio, auzim
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
acest fel, sunt puține șanse ca turistul occidental să mai calce vreodată prin România. Mașinile noastre cu emblema D (Deutschland) sunt primite cu respect și plăcere în orice țară. Pentru mărcile vest-germane, bani stabili și valoroși oriunde în Europa, găsim găzduire călduroasă, servicii civilizate și de calitate. De ani de zile, România nu oferă nimic din toate acestea. Și dacă cetățeanul român își pune întrebarea de ce în aceste condiții mai vin încă în România turiști din RFG, răspunsul e simplu: 98
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nevoit să tranșezi Între două imperative contrarii. Femeia beduinului asasinat vede sosind În amurg un fugar, asasinul soțului ei, care cere să fie adăpostit. Această femeie are două imperative: cel de răzbunare a soțului și cel al ospitalității. Ea oferă găzduire pe timpul nopții și a doua zi pleacă Împreună cu frații săi să Împlinească răzbunarea. Ea a fost confruntată, În același moment, cu două datorii contrare și a trebuit să găsească o soluție satisfăcând-o pe una, apoi pe cealaltă... Incertitudinea ne
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ca director al Centrului Cultural Român a fost o plăcută surpriză. M-a căutat imediat și ne-am revăzut cu emoție. Prezența sa constituia pentru mine, În zilele furibundelor atacuri ale presei din țară Împotriva „trădătorului” de peste ocean, o reconfortantă găzduire În trecutul meu românesc cel mai bun, Încărcat de duioșie și decență, de inteligentă afectivitate și de un enorm, inegalabil bun-simț. Ne vedeam des, În oraș sau la noi. Niciodată În sediul său oficial. Liviu intenționase să-și inaugureze funcția
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
trimit notă la Securitate cu cei care sunt cazați la hotel și or veni peste noi, chiar dacă nu au ce să ne facă! Dar ca să nu avem probleme hai mai bine să ne căutăm o gazdă!" Și am găsit imediat găzduire la un cetățean a cărui soție era extrem de drăguță. Și când a văzut nevasta gazdei, individul cu care eram, niciuna nici două: Dom'le, eu pe asta la noapte trebuie s-o am!", că bărbatul ei, gazda noastră, lucra în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cheltuielilor de masă și casă ale Domniei era încredințată celui care era numit sulgiu de stat, un fel de slugărit al satului, îl numește Ghibănescu, și el trebuia să fie destoinic, să facă față oricând cerințelor și cheltuielilor locului. Cheltuiala găzduirii era toată pe spatele locuitorilor din localitatea unde se făcea găzduirea. Brănișterii erau însărcinați cu pregătirea fânului domnesc din Braniște - un șes pe Prut. Ei se ocupau cu cosirea și strângerea fânului, munci care, toate, erau în sarcina locuitorilor, participanți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era numit sulgiu de stat, un fel de slugărit al satului, îl numește Ghibănescu, și el trebuia să fie destoinic, să facă față oricând cerințelor și cheltuielilor locului. Cheltuiala găzduirii era toată pe spatele locuitorilor din localitatea unde se făcea găzduirea. Brănișterii erau însărcinați cu pregătirea fânului domnesc din Braniște - un șes pe Prut. Ei se ocupau cu cosirea și strângerea fânului, munci care, toate, erau în sarcina locuitorilor, participanți la beilicuri. Despre brănișteri vorbește Constantin Movilă Vodă în Cartea sa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
deplasarea lor în localitate. De aceea și apăreau împreună: ciobote și globă. Săvârșea locuitorul fapta - bătaia, cearta, furtul sau tâlhăria - venea slugerul hătmănesc sau slujitorul domnesc să cerceteze, aplica pedeapsa - amenda sau despăgubirea datorată, dar plătea locuitorul și cheltuielile de găzduire în localitate și cele făcute cu drumul de către globnicul ori de șugubinatorul domnesc. - lucrul viilor domnești și priveghiul era altă gloabă plătită de locuitori. În cartea dată de Domnul Alexandru Iliașu în 1632, pentru apărarea de angărăi a 7 meseriași
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spunea Mihai Racoviță. Musafiricul a fost altă angărea pe țară, destul de aspră. De aceea, pentru apărarea localnicilor se recurgea la cărțile de privilegii, de scuteală și apărare față de slujbașii statului care veneau și pretindeau târgoveților, dar și sătenilor, să facă găzduire musafirilor aleși ori sosiți în localitate: ispravnicii sau pârcălabii sosiți în localitate din capitala ocolului, a ținutului. Despre Vaslui și vasluieni știri importante reproduce Ghibănescu din Descriptio Moldaviae (vol. XV, p. 128-130): „Iară pentru că boierii cei mari trebuie să fie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de târguri sunt în fiecare târg câte 4 sau 5 iar în Iași sunt 10; 19 căpitani de polcuri, câte 1000 oameni, în cele 19 județe ale Moldovei". Subliniind interesul pentru prevenirea musafiricului, Ghibănescu redă următoarele din Surete ms X: „Găzduirea cu de¬a silea a musafirilor a silit pe mitropolitul Iacob Stamate să-și zidească vechiul palat mitropolitan (făcându-l) impropriu pentru musafiri iar boierii s-au cotizat de la sine cu 15 mii lei și s-au zidit casele Agenției
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sat cu sat zona Bârlad-Vaslui-Huși, știm, totuși, cât de ospitalieri deveniseră localnicii care te primeau cu plăcere la masă și la odihnă, chiar pe timp de noapte în casele lor. Apoi, însăși existența atâtor locuri de popas, pentru masă și găzduire mai la toate încrucișările de drum și despre care, ajutat de Constantin Botez și Adrian Pricop, voi face vorbire în paginile care urmează, sunt argumente tocmai ale ospeției vasluienilor. Dar iată unul venit de la sergent Iosif Irimescu, bucovinean, luat din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
compromită pe bătrânul domn Dumitrașcu Cantacuzino" (Buletinul..., V, 1925, p. 166), nimeni altul decât cel care la 1674 oferise protecție coloniștilor Episcopiei de la Huși. De altfel, orășenii și târgoveții aveau obligații domnești în favoarea trimișilor domnești și ai solilor străini în ce privește găzduirea acestora. Este vorba despre ceea ce se numea obligația de „conace" și „mertice". Ea consta în asigurarea de locuință, alimente, furaje, de „a crea condiții bune pentru acești musafiri": sama visteriei Moldovei din 1763 totaliza la paragraful conacelor suma de 10
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în total 2586 lei și 97 bani. Cât de mare era cheltuiala, se amintește că, pe atunci oca de unt costa 8 parale, oca de cafea 3 lei, o vadră de vin era 1 leu și 3 parale. „De ce dese găzduiri la Frumoasa", în coasta Iașului? Pentru că în vremea aceea hanurile, ratoșele sau ospețiile, erau vestite vetre de popas, locuri de întâlnire ale drumeților, unde se făceau schimburi comerciale dar și de idei, care influențau până și comportarea oamenilor. Iar domnii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vârnav, Hanul lui Gălușcă, Hanul arhiereului Varlaam Sardeon, Hanul lui Costăș - de lângă biserica Buna-Vestire, Hanul Idieru pe ulița Podul Lung, Hanul Badaluca, pe ulița Păcurarilor, dar exista și vestitul Beilic, în „dricul târgului", „clădire masivă, un conac bine amenajat pentru găzduirea trimișilor turci la Iași", iar înaintea construirii beilicului, fusese Frumoasa, locul unde găzduirea se făcea în palatul de acolo „mărginit de un minunat lac, comparat la timpul respectiv cu lacul Albastru din Anatolia" (Tradiții ale ospitalității..., p. 56). Din această
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Buna-Vestire, Hanul Idieru pe ulița Podul Lung, Hanul Badaluca, pe ulița Păcurarilor, dar exista și vestitul Beilic, în „dricul târgului", „clădire masivă, un conac bine amenajat pentru găzduirea trimișilor turci la Iași", iar înaintea construirii beilicului, fusese Frumoasa, locul unde găzduirea se făcea în palatul de acolo „mărginit de un minunat lac, comparat la timpul respectiv cu lacul Albastru din Anatolia" (Tradiții ale ospitalității..., p. 56). Din această cauză Frumoasa era și loc de găzduire dar și de odihnă, în coasta
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
construirii beilicului, fusese Frumoasa, locul unde găzduirea se făcea în palatul de acolo „mărginit de un minunat lac, comparat la timpul respectiv cu lacul Albastru din Anatolia" (Tradiții ale ospitalității..., p. 56). Din această cauză Frumoasa era și loc de găzduire dar și de odihnă, în coasta lașului. Mai târziu vor exista chiar regulamente pentru primirea oaspeților la mânăstiri. Iată o prevedere înscrisă într-un astfel de regulament (ziarul „Opinia", 8 iunie 1907): „Mânăstirile fiind înființate de pioșii noștri strămoși, iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acoperișul trăsurii, înconjurat cu un fel de gratie, încăpea o mulțime de cufere și de alt bagaj. La acest vehicul de fabricațiune engleză, erau înhămați doisprezece cai de poștă" (Constantin Botez, Adrian Pricop. op. cit., p. 102-103). Ajunși la locul de găzduire, unii vizitatori încercau și anumite bucurii, cum a fost cu o întâmplare petrecută la Hanul Novakovski din Târgu Frumos, cu influență nebănuită în viața bardului de la Mircești. Povestitoare este Maria Grigoraș (Șapte sate), vară primară cu poetul. Între altele, ea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
proprietate ale Casei obștei târgului Bârlad), bârlădenii temându-se de lăcomia administrației mănăstirii, au trimis la Iași delegați, care, în numele lor, s-au jeluit lui Vodă, arătându-i greutățile și supărările pe care le au cu podvoadele, caii de olac, găzduirile și multe altele, față de care, Domnul, ținând seama de situație, prin Carte domnească de apărare hotărăște la 12 martie 1757, ca „De case (bârlădenii) să nu dea nici un ban chirie, nici de pivnițele lor, cum nici din grădini să nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și reunește articolele a peste șaptezeci de autori din diverse țări și centre de cercetare, Franța, Belgia, Italia, Marea Britanie, Norvegia, China, Vietnam, India, Grecia, România, Rusia, Argentina, Madagascar etc. Sunt definiți aici termenii lexicului esențial (ospitalitate, oaspete, gazdă, dar, primire, găzduire), sunt analizate cu pertinență și erudiție locuri, instituții și spații simbolice; printre ele vom găsi locuri consacrate precum coliba, castelul, grădina, dar și muntele, orașul- refugiu și chiar metroul. Printre instituții își găsesc locul firesc azilul săracilor, hoteleria, spitalul, ospiciul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
locuri, instituții și spații simbolice; printre ele vom găsi locuri consacrate precum coliba, castelul, grădina, dar și muntele, orașul- refugiu și chiar metroul. Printre instituții își găsesc locul firesc azilul săracilor, hoteleria, spitalul, ospiciul, orfelinatul, dar și biserica, centrul de găzduire și reinserție socială. Spațiile simbolice de ospitalitate se deschid spre accepțiunea metaforică a termenului și cuprind jurnalul intim, intertextualitatea, traducerea. Un loc aparte ca spațiu simbolic de ospitalitatea îi revine morții. O asemenea lucrare de proporții nu putea să ignore
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ospitalității batjocorite de pretendenți și de restabilirea ordinii și dreptății, dar și de faptul de a nu mai fi rătăcitorul, ci cel care locuiește în spațiul conjugal. Această dorință îi animă drumul întoarcerii care nu se poate desăvârși decât prin găzduirea de care va avea parte de-a lungul călătoriei. Fiecare întâlnire este unică, dar fiecare intră în rezonanță cu celelalte, și de asemenea, fiecare întâlnire este ocazia de a încerca un alt mod de ospitalitate. Dacă aedul cântă aventurile lui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unei justiții imanente: faptele bune sunt răsplătite, cele rele pedepsite. Fiindcă lipsa de ospitalitate este o dezordine care se cere reparată. Încă și mai importantă este funcția socială atribuită ospitalității. Povestirile prezintă, într-adevăr, o situație paradoxală prin aceea că găzduirea este întotdeauna oferită de către cei mai săraci, cei mai nevoiași, care își sacrifică ultimele lor bunuri pentru a-l primi cum se cuvine pe oaspetele lor, în vreme cei puternici și bogați îi închid ușa. O comunitate întreagă, un sat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
semi-excludere. Povestea piticului care se întoarce acasă, din legendele germane ale fraților Grimm 156 seamănă, de altfel, cu cea despre Filemon și Baucis, dar zeii greci sunt înlocuiți de către ființe din mitologia germanică (pitic și uriaș). Piticul nu a găsit găzduire la oamenii din sat care își bat joc de el; el este primit de un cioban bătrân și femeia lui care îi oferă pâine, lapte și brânză. A doua zi o furtună cumplită devastează tot satul, strivit de o stâncă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care se transformă în uriaș. În interiorul unei familii întâlnim aceleași opoziții între fiica ospitalieră și soacra neospitalieră, sau între copii ospitalieri și părinți neospitalieri. Și aici, în pozițiile familiale, ființa slabă, izolată, dezarmată este cea face dovadă de generozitate în găzduire. Sfârșitul poveștii inversează situația, avariția celor bogați conduce la ruinarea lor, bunătatea celui săra conduce la bogăție. Este evident că zeii văd dincolo de aparențe, că ei sondează inimile și că răsplătesc generozitatea dezinteresată. Oaspetele necunoscut acționează ca un fel de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]