18,328 matches
-
uitat cum mă certai/ Fără cruțare/ Că am privirile prea iscoditoare./ După care mă iertai// Apoi acasă, singur/ Cu fericirea crepusculară/ Mă frământam și mă certam/ Că sunt timid ca un copil.// Și adormeam cu privirea/ La ochiul blând și galben al nopții/ întrebându-mă dacă nu are gene/ Și nu clipește niciodată". Știu că n-am cum să vă influențez fulgerător în mai bine cu un cuvânt spus acum. Totuși vă semnalez un lucru, că în poezie cumințenia nu dă
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8829_a_10154]
-
valoroase decât diamantele. Dar aceasta nu înseamnă că proprietatea trebuie interzisă moral artiștilor, prin prejudecata că ei se compromit dacă devin proprietari. A însemnat foarte mult pentru mine să aflu, la o vârstă relativ înaintată, că lacul plin de nuferi galbeni din poezia lui Eminescu era proprietatea familiei Eminovici. Am înțeles mai bine de ce copilul Mihai își putea permite să se oprească pe malul lacului și să-l contemple, fără teama că apare vreun paznic gata să tragă în el cu
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
Nora Iuga Prin orice ușă am intra ne așteaptă hrana, repaosul, doctoriile: un loc de odihnă. Stăm la masa de piatră, în virtutea nenumăratelor oboseli. Prea multe viespii, poate fața de masă e prea galbenă, un omagiu adus cuțitului, vinului. Cu cine vorbim, cu ea, cu noi? Pămînt de flori? Trei linguri? Nu, o zi fără cărți. "Nino č chi si possa gloriare altro che nelle fadighe." începe o sălbatecă dezlegare a enigmelor. Cu un
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
face să merite. N-aș ști să spun care sînt mai interesante, cazurile nedescoperite la vreme care aduc, peste timp, revelația talentului absolut, sau cărările foarte umblate cărora o bruscă schimbare de gust le pune poprire. Cel ale cărui Scrieri, galbene și masive, le-am întîlnit de curînd la anticariat (ediția din '83, de la Minerva), face parte, mai curînd, din a doua categorie. Topârceanu - fiindcă semnătura lui, în italice groase, cu cerneală neagră, apare pe copertă - a prins, înainte ca interbelicul
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
Cenușăreasa, fără vorbe, în întunericul podului era ținta dorinței lui până la obsesie. ŤScheletul din bufetul luiť, cum ar fi zis sora Primului Director. O asimilase pe Iulia dorinței până într-atât, încât îi golise numele de sâni și coapse, rochie galbenă și găleată roșie, ora șapte fără zece. În numele rotund dormea în întuneric însăși esența feminității. Nu supusă și savurându-și suferințele din amor, ca micile modiste, nici vicioasă, cu răsfățuri și isterii, ca doamnele mature, nici mămoasă și cicălitoare, ca
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
o bănuiam toți, avînd în minte anecdoticul conflict dintre sfarmă-blazon și "cel din urmă boier", amator de steme recompuse, Șerban Foarță face o adevărată demonstrație de forță etimologică, cu poantă: "Kara va s' zică, -n turcă, "negru", / în italiană, gaillo-i galben:/ caragialotul steag e galben,/ ca rapița, tivit cu negru, - // iar nu cum steagul lui Mateiu,/ cel arborase pe donjon,/ la culă: "coupé vert sur jaune",/ cam după '23...// Ion Luca, însă, n-avea steag,/ teșit fiind la cap de-o
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
în minte anecdoticul conflict dintre sfarmă-blazon și "cel din urmă boier", amator de steme recompuse, Șerban Foarță face o adevărată demonstrație de forță etimologică, cu poantă: "Kara va s' zică, -n turcă, "negru", / în italiană, gaillo-i galben:/ caragialotul steag e galben,/ ca rapița, tivit cu negru, - // iar nu cum steagul lui Mateiu,/ cel arborase pe donjon,/ la culă: "coupé vert sur jaune",/ cam după '23...// Ion Luca, însă, n-avea steag,/ teșit fiind la cap de-o gintă/ ce-a dus
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
ochii și aici mocnește! M-am speriat pentru că-s om; dacă eram înger... Îmi vine să strig! Nu pleca și tu! Din pod se aude tot mai tare și nu știu ce să fac! Spirite macabre vin din întuneric; halucinante umbre? Frunze galbene ne-ating ca mâini reci de morți! Brr! Șuieră și cimitirul aflat pe-aici. Aproape! Și mi-i gol iarăși decorul în casa-mi prea umbrită. Am mai trecut prin asta, nu cred că se va sfârși! Simt în ochii
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
necurățate sau a tufelor ce răsar sălbatice înăbușindu-i. Deodată, două glasuri subțirele se aud a ceartă întrerupând gândurile de pace ale bătrânilor copaci. Te-ai rumenit bine, mărule, și obrazul tău dolofan pare tare încrezut! Iar tu, pară, ești galbenă de atâta invidie! -Eu, spuse un măr rotofei, săltând pe creanga pe care stătea, sunt bucuria bunicului și mândria toamnei. Uite, mâine-poimâine vor veni stăpânii livezii și, împreună cu suratele mele, vom umple coșurile grele! Te lauzi în zadar, rosti para
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
doldora cu rufe subsuoară, cu scăunelul pentru lăut deasupra și își desfătă câteva clipe sufletul cu splendorile zilei ce purta veșmânt de azur, împodobit cu frunze de smarald și petale de mătase, ale căror culori, fie alb, roz, violet sau galben, străluceau ca niște briliante sub vălul sclipitor al mărețului astru." (Stela Brie); "Purtați fiind efemer/ De-un val în van ce piere,/ Ne zbatem existența/ În vis, dor și durere.// Și după noi rămâne/ Din tot ce-am fost cândva
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
altfel se duce dracului după o iluzie. Ea, Liliana Paisa, își pune dimineața șorțul hârtiei de scris și, cu pașii uriași ai ideii, intră prin grajduri, unde cirezi întregi de sintagme așteaptă să fie adăpate din crezul lor poetic." (Cornel Galben); "Cufundându-ne-n plenitudine/ reconstituim Principiul Logic al Noncontradicției/ dintre Eu și Ego-ul dictator subtil,/ agonia nous-ului în Logosul inospitalier când/ întâietatea nocturnului intangibil e o metafizică,/ dezmeticindu-mă-n sens, desacralizez umanitatea:/ contopirea Eului cu Absolutul Moale,/ identificat
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
bucăți de scuipat)" (Pentru nimic în lume); "(ambulanțele intonează/ copleșitoare marșuri de triumf/ din cartierele mărginașe/ se aud slab exploziile demografice/ însoțite de rafale prelungi de aplauze/ fiecare clipă trebuie dezamorsată/ ultimele noastre nopți/ au fost luminate feeric/ de petele galbene de urină/ de pe cearșafuri)" (). De la asemenea versuri, structurate și insolitate în maniera avangardiștilor (nici poemele de tinerețe ale lui Geo Dumitrescu nu sunt prea departe), Constantin Acosmei trece, odată cu ciclurile Sic cogito, Texte poetice și Relatări, în zona de vârf
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
o izbitură puternică. În fața mea zăcea o femeie trântită pe asfalt cu fața în sus. Buzele ei murmurau o lungă înjurătură. Priveam cum i se zvârcolește piciorul drept - o bucată de ghips se sfărâmase și dezvelea un petic de gleznă galbenă, obrintită. I-am cules cârjele de pe jos și am ajutat-o să se ridice în picioare. În timp ce palmele mele îi ștergeau coapsele de moloz, am simțit în buzunarul de la rochie câțiva biscuiți obișnuiți - și atunci mi s-au încleștat fălcile
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
Dacă-l prinde și-l predă pe domnul muntean, îi oferă noului vodă și domnia Munteniei! Dimitrie se învoiește, însă îi dă Vizirului un sfat... Să-i scrie lui Brâncoveanu să-i trimeată urgent Sultanului cinci sute de pungi de galbeni, pentru întâlnirea oștirii, ca să-i anestezieze complet vigilența... Și Brâncoveanul s-a uitat la acea carte ce scrie Vizirul și n-avea grijă de mazilie... * Parșivenie slavă! Nici otomanilor nu le-ar fi dat prin cap una ca asta: să
Prinderea lui Brâncoveanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8963_a_10288]
-
am și două agende pe care, din zgârcenie, nefolosindu-le, le-am valorificat drept caiete de scris poeme și alte minunății. Am și proză acolo. Pe urmă, sigur, mi le transpun. Acum au apărut niște caiete foarte frumoase, cu hârtie galbenă, nemaipomenit de bune pentru scris. Cu cât e mai luxoasă hârtia și mai bună - nu lucioasă încât să nu prindă cerneala sau creionul pe ea -, cu cât absoarbe mai bine, dar fără să facă pete, cu atât mi-e mai
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
ariel sharon cu mahmoud abbas", declarațiile lui "condie rice, care declară la sciences po că libertatea/ se răspândește (ca râia?) de la satele afgane la piețele ucrainiene/ de la teritoriile palestiniene la birourile de vot din irak/. azi începe anul cocoșului/ rasa galbenă se pune în mișcare/... (mardi gras. lăsata secului). Jurnalul poetului mizează pe o înșiruire de amintiri la care toată lumea începe să fie, datorită globalizării, părtașă: "dimineața când mă trezesc/ hotelul de imigranți scârțâie ca o corabie beată/ vecinii se ceartă
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
țipetele de copii excitați de înserare... De cîteva ori, poate doar de două, m-am... am devenit dealul pe care îl priveam... cu un soi de extaz indescriptibil... ERAM! În Iași, după ce am revenit în 1975, scriam într-un fotoliu galben, cu carnetul pe genunchi... Aici ascultam toaca, doream să o înregistrez, atît de mult îmi plăcea. Alături e biserica Dimitrie Balș, dacă mă sui pe pat pot să privesc în clopotniță... și pe cel ce bate toaca, doar în maiou
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
puternic ca însăși viața. Altfel, detaliile casnice se concretizează frust precum scena Raimundei așezată pe colacul de la toaletă, discuțiile în spațiul în care clienta așteaptă la coafor, cu părul năclăit, intervenția "rusoaicei", - identitate de împrumut pentru mama regăsită -, în ochiul galben al supei turnate în farfurie etc. Trimiterile intenționate spre una din marile actrițe ale cinematografului italian, Sophia Loren, nu scapă unui spectator avizat. Modul de a reliefa prin fard conturul ochilor, decolteurile generoase și provocatoare ale Raimundei, precum și buzele groase
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]
-
atunci aș numi forța imaginației, ea a fost aceea care, în procesul de creație se cheamă inspirație. I se mai adaugă darul observației, și aici voi pomeni copilul de cinci ani care privea cu încântare nervurile negre de pe aripile fluturilor galbeni. în horoscop, tema ar face referință la o excepțională intuiție - dar nu mă pot pronunța în asemenea termeni despre mine. Un adolescent care a prins gustul lecturii, mai degrabă aplecat spre contemplație decât spre acțiune, cu deschidere spre sunet și
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
romancier: Vodă îți luasă o fată a unei rachierițe de pe Podul Vechiu, anume Arhipoaie, care o chema Anița, țiitoare, de o purta în vedeală între toată boierimea, de-o ține în brați, de-o săruta și purta cu sălbi de galbeni și cu haine de șahmarand (aur și argint), cu șlic de sobol și cu multe odoare împodobită. Și era tânără și frumoasă și plină de Suleiman (fardată), ca o fată de racheriță. Și o trimite cu carăta domnească, cu siimeni
Starea economiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9401_a_10726]
-
poate fi trunchiat, preluat în varii forme, și al cărei absurd poate fi speculat în fel și chip, fiindcă nu doare. Cei care-l "trăiesc" sînt o poză, nu o epocă. La Bacovia, lumea, cu materie cu tot, înseamnă suflete. Galbene, împovărate, obidite. Absurdul, în care ei înoată, care-i spală de tot ce ar putea însemna posibilitate de ripostă, lăsîndu-le doar valuri de rîs isteric, e o dramă. Atmosfera asta o preia volumul lui Foarță. Sînt amuzante colajele, anunțuri de
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
OK, Sheryl (Toni Collette) la o fiică perfect normală, Olive (Abigail Breslin), un copil obișnuit care-și trăiește copilăria firesc, cu magia ei idelebilă. Cei cinci plus unul membri ai familiei pleacă la drum spre California îmbarcați într-o dubiță galbenă și obosită - nu au bani de bilete de avion -, pentru a o asista pe micuța Olive care urmează să participe la un concurs de frumusețe pentru copii, intitulat Little Miss Sunshine. Călătoria se dovedește inițiatică, ea reunește familia protector, în jurul
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
că părinții n-ar fi remarcat asta pînă atunci -, iar revelația faptului că nu se va putea niciodată înscrie la o școală de pilotaj îi provoacă criza salvatoare. Tînărul redevine vorbitor, cea care-l convinge să reintre în mica dubă galbenă care îi poartă pe toți spre California Dream este sora cea mică. Și nu prin cuvinte, ci lipindu-și corpul de al lui, atît de simplu. Reușita celor doi regizori nu stă în marile lovituri de teatru, răsturnări de situație
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
coloanei, unde se găsea Istrati. La urmă se scurgeau căruțele cu familiile muncitorilor, femei și copii îmbrăcați cu tot ce aveau mai bun în garderoba lor săracă, alcătuind o paletă de culori țipătoare cu predominanță pentru roșu, verde, albastru și galben. Femeile în picioare arborau eșarfe roșii, îndemnînd caii costelivi cu coamele și urechile prinse în panglici roșii. Obiceiul de a chema pe muncitori la manifestație cu familiile lor fusese introdus de Ștefan Gheorghiu.ť De fapt, aceluiași Ștefan Gheorghiu, de
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
cu vârful limbii. Nu se concentrează de fapt, ci doar își încrețește coada ochiului, încercând să se apere cumva de volumul mare de lumină. Dacă ar privi-o fix, timp de câteva secunde, și-apoi ar închide ochii, o pată galbenă ar coborî sacadat; abia apoi s-ar retrage încet într-un alt peisaj. Boris își ridică brațul, ochii lui rămân închiși. Soarele e undeva, în partea de jos a draperiilor. Ce s-a întâmplat cu cealaltă parte psychoporn Boris închide
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]