7,151 matches
-
articol de un evazionism aproape demonstrativ despre iarna în deltă, de A.E.Baconsky (la rubrica „Carnetul scriitorului”), întregesc acest număr 3 al Gazetei literare, un număr dintre cele mai artistic orientate de pînă acum. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5108_a_6433]
-
s-a născut într-un sat gălățean, la 22 iulie 1911, și a încetat din viață la 21 iunie 1988. Școala a făcut-o la Bârlad, Facultatea de Litere, la Iași. Vocația i-a fost aceea de gazetar. A condus gazete de la 23 de ani. La 28 i-a fost redactor lui G. Călinescu la „Jurnalul literar”. A preluat în 1955 „Contemporanul”, din care a făcut publicația culturală cea mai importantă din țară vreme de 16 ani. În 1971, după Tezele
Ivașcu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5109_a_6434]
-
Luminița Marcu Joi, 3 ianuarie 1963 Gazeta literară apare avînd pe prima pagină „Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou”. Imediat sub acest text este paginat un articol cu tematică pur literară, am putea spune chiar strict specializat literară
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5125_a_6450]
-
este un lucru întîmplător. (Cu singura mențiune, dar care nu face mai puțin important mesajul textului, că această paginare privilegiată poate avea legătură și cu faptul că Eugen Simion face parte începînd cu acest an din redacția fixă a revistei Gazeta literară. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5125_a_6450]
-
dar care nu face mai puțin important mesajul textului, că această paginare privilegiată poate avea legătură și cu faptul că Eugen Simion face parte începînd cu acest an din redacția fixă a revistei Gazeta literară. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5125_a_6450]
-
declarând că biserica nu le împărtășește convingerile extremiste. Peste 1000 de intelectuali au semnat o petiție publicată în mai multe ziare în care pledează pentru ideea de libertate a cuvântului și împotriva oricărui fel de cenzură. Câteva zile mai târziu, gazeta satirică „Charlie Hebdo”, un fel de „Cațavencii” noștri, a scos un număr intitulat aluziv „Charia Hebdo”. Site-ul gazetei a fost imediat piratat de o grupare islamică radicală, Akincilar, formată din nouă hakeri turci inspirați de legendara cavalerie otomană cu
Cuvântul care ucide by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5126_a_6451]
-
multe ziare în care pledează pentru ideea de libertate a cuvântului și împotriva oricărui fel de cenzură. Câteva zile mai târziu, gazeta satirică „Charlie Hebdo”, un fel de „Cațavencii” noștri, a scos un număr intitulat aluziv „Charia Hebdo”. Site-ul gazetei a fost imediat piratat de o grupare islamică radicală, Akincilar, formată din nouă hakeri turci inspirați de legendara cavalerie otomană cu același nume. Șeful lui Akincilar e un student în informatică din Istanbul în vârstă de 20 de ani. În
Cuvântul care ucide by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5126_a_6451]
-
comemorarea lui I.L. Caragiale șîn 1962ț se mobilizează mulți și probabil o fac cu plăcere și bună-credință, pentru că se pot citi texte de o calitate remarcabilă. Așa este evocarea semnată de Cella Delavrancea în pagina 4 a numărului 23 al Gazetei literare. Cella Delavrancea povestește cu umor și rafinament psihologic despre un concert pe care l-a susținut la Berlin, foarte tînără fiind. Caragiale locuia deja acolo, iar dialogurile între scriitor și mica pianistă, căreia Caragiale i se adresa cu apelativul
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5142_a_6467]
-
sărbătoare cu subiect literar nu mai este covîrșită de politic, respectiv de analize cu scop politic și propagandistic, ci primează sau cel puțin ies în evidență texte cu adevărat festive din punct de vedere literar. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5142_a_6467]
-
alegeri libere din toamna anului 1946 pînă astăzi influența comuniștilor asupra întregului nostru popor a crescut de la zi la zi”. Tonul articolului este confesiv, familiar, duios. Apoi, trecînd în alt registru, proaspătul ales în Marea Adunare Națională oferă cititorilor revistei Gazeta literară, cifrele date publicității de Comisia electorală centrală: „(...) Au votat pentru candidații Frontului Democrației Populare 12.388.787 alegători, reprezentînd 99,77 la sută din numărul total al alegătorilor care au luat parte la vot.” Aceste cifre „dovedesc cu claritate
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5343_a_6668]
-
Luminița Marcu Rubrica „Proza de analiză” continuă în numărul 6 [din 1961] al Gazetei literare, tot pe prima pagină, de data aceasta intervievatul fiind Eugen Barbu, care vorbește despre același roman al lui G.Călinescu (...) Mai puțin subtil decît Marin Preda în afirmațiile sale globale care condamnă un întreg stil de proză, și mai
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5359_a_6684]
-
autosuficiență, elita Rusiei își trimite odoarele să studieze în străinătate. Un sondaj realizat recent de Universitatea Pedagogica din Moscova arată că 80% dintre absolvenții școlilor metropolitane de elită ar dori să studieze peste graniță. Totodată, potrivit un studiu al "Rossiyskaya Gazeta", 70% dintre părinți preferă că fii și fiicele lor să studieze și să lucreze în străinătate. Desigur, doar un cerc restrâns își permite acest lux. Numai cei bogați și influenți, notează tvn24.pl. Modă nu este una nouă. La fel
Duplicitatea elitei Rusiei: cine sunt și unde învață copiii lui Putin, Lavrov sau Medvedev by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/53689_a_55014]
-
Luminița Marcu În numărul 16 al Gazetei literare din 19 aprilie 1962, apare poate cel mai memorabil text semnat de Tudor Arghezi din toată această perioadă în care bătrînul poet colaborează destul de des cu diverse texte, mici articole sau poezii sau discursuri festive, așa cum au fost cele
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5194_a_6519]
-
în Republica Populară Romînă. Iar artistul, cîteodată, așa cum spune autorul în această posibilă fabulă încapsulată în discurs, e cîteodată dus cu forța, de prieteni (sau de conjuncturi) în mijlocul unei scene de care inițial a fugit. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5194_a_6519]
-
socială, cu tematică partinică nu suferă în nici un caz, ba chiar cîștigă și poeți tineri. Așa se întîmplă cu Adrian Păunescu în același număr 12, care publică o poezie strident conjuncturală, intitulată „Cerere de înscriere” (...). (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5209_a_6534]
-
de a face critică, aici intrînd și opțiunea pentru alt tip de literatură. Oricum, „impresionismul”, invocat aici de Dumitru Igna în cadrul conferinței scriitorilor din 1962, va avea o lungă carieră pe post de ștampilă denigratoare. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5223_a_6548]
-
cu toată liberalizarea momentului, nu credeam că vor ajunge vreodată să fie publicate. La venirea lui Dumitru Popescu ca nou redactor-șef al „Scânteii”, cu toată faima de reformator care-l precedase, i-am prezentat o cerere de transfer la „Gazeta literară”, unde mai lucrasem și unde simțeam totuși că îmi este locul. I-am explicat ce și cum, iar el mi-a aprobat cererea fără întârzieri sau șicane. Dar să revin la M. H. S., cu care nu eram numai
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
ci și vecin de domicilii pe Ana Ipătescu, el locuitor al subsolului unui bătrân imobil de care vorbește în cartea ei Gabriela Gheorghișor, iar eu al altuia dintr-o clădire de peste drum, aceea care adăpostea revistele Uniunii Scriitorilor, „Viața Românească”, „Gazeta literară” și „Luceafărul”. L-am vizitat în mai multe rânduri pe M. H. S. în subsolul său, impresionat de mulțimea cărților îngrămădite acolo și de aspectul lor eteroclit, dar mai ales de faptul că acel om, neilustrat public decât prin
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
Luminița Marcu Gazeta literară numărul 4 din 28 ianuarie 1962 pune în casetă la frontispiciu indicația că este un număr dedicat Conferinței pe țară a scriitorilor, iar textul care ocupă aproape întreaga primă pagină este „cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Conferința pe țară
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5235_a_6560]
-
constată o realitate de fond, care nu poate fi contrazisă, ci doar constatată. „Scriitorii noștri” închide cercul și induce ideea unicei posibilități. Toate principiile discursului de tip propagandistic sînt bifate astfel într-o singură frază. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5235_a_6560]
-
Cu ani în urmă trăiam într-o țară numită Iugoslavia. îmi iubeam patria și pe conducătorul nostru Tito. Spuneam pe atunci: dacă-mi tai inima vei găsi în ea steaua roșie a Iugoslaviei. Eram, cum s-ar zice, jurnalist la gazeta fabricii. Eram un artist. Simțeam că locul și rolul meu în societate sunt de o importanță crucială. Simțeam că fac parte din Europa. Am scris un lung poem numit "Miezul problemei". Un poem patriotic în care se spunea că trebuie
Goran Stefanovski- Fondul problemei by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Journalistic/6610_a_7935]
-
pentru tine, oh, Patria mea! știind bine ceea ce dăruiesc pentru tine eu nu mă precupețesc. Literați de vază mi-au spus că poemul este extraordinar, că folosește cu măiestrie metafora, comparația și alte mijloace poetice. A fost publicat în numeroase gazete. Am luat și un premiu. Acum unii îmi spun că poezia este iugo-nostalgică. Că m-a plătit regimul comunist s-o scriu. Ce expresie urâtă: regim comunist? Dar ei erau poporul meu. Generalii, camarazii, profesorii mei. în cineva trebuie să
Goran Stefanovski- Fondul problemei by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Journalistic/6610_a_7935]
-
artist, simțeam iar că locul și rolul meu sunt cruciale. Doar că inamicul era acum Europa. îmi iubeam vechea religie proaspăt regăsită. Spuneam: dacă-mi tai inima vei găsi în ea o cruciuliță. Poemul meu a fost tipărit în numeroase gazete. Am luat și un premiu. Acum unii spun că era un poem naționalist. Că au plătit pentru el capii războiului. Ce expresie urâtă: capii războiului. Dar ei erau poporul meu. Generalii, camarazii, profesorii mei. în cineva trebuie să ai încredere
Goran Stefanovski- Fondul problemei by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Journalistic/6610_a_7935]
-
e dedicat patriei, ci Europei. Locul și rolul meu sunt din nou cruciale. Simt că fac parte din Europa. Acum spun: dacă-mi tai inima, vei găsi în ea un micuț steag al Europei. Poezia mea a fost publicată la gazeta ONG-ului. Am luat și premiu. Unii spun că e un poem neocolonialist. Că l-a plătit neocolonialismul. Ce expresie urâtă: neocolonialism. Dar ei sunt poporul meu. Generalii mei NATO, preoții multiculturalismului, profesorii care mă învață ultimele trenduri ale democrației
Goran Stefanovski- Fondul problemei by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Journalistic/6610_a_7935]
-
de sfârșitul lumii! Cosmopolitan: 10 sfaturi pentru o ultima partidă de sex fantastică! Sfaturi în bucătărie: Pregătește-ti singur coliva! Aventuri la pescuit: Dacă apare peștișorul auriu, trimite-l la noi. Cațavencu: Apocalipsa noastră e mai inteligentă decât a lor. Gazeta Sporturilor: Piti, ne lași măcar după sfârșitul lumii? Jurnalul Național: Pentru că sunt cel mai bun și genial, EU voi salva lumea! (semnat: Victor Ciutacu) ---------------- Nu-i nimic, maiașilor! Dacă nu ați ghicit, nu e un capăt de lume! O elevă
Cele mai tari bancuri cu Apocalipsa 2012 () [Corola-journal/Journalistic/65292_a_66617]