2,190 matches
-
inerți, sărăcia, iar bogații sunt prostiți de avere, strada arată jalnic, salariile scad și prețurile cresc, guvernul e îngălat, președintele e simultan prea autoritar și prea slab, dominat de umori dezordonate. Majoritatea televiziunilor exală o miasmă de mahala, prea mulți gazetari scriu prost, isteric și ieftin, prea mulți români trișează sau fură. Învățământul e mediocru, spitalele sunt în faliment, cârciumile sunt pline. Da, avem oricând suficiente motive de disperare. Dar lehamitea nu e un leac, o ieșire onorabilă. Preferabil ar fi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nervi de conjunctură, agenda mea zilnică e un inventar de urgențe minore. Gândesc pe sponci, stimulat de provocări meschine. Îmi încep ziua apoplectic, înjurând „situațiunea“: gropile din drum, moravurile șoferilor autohtoni, căldura (sau frigul), praful (sau noroiul), morala politicienilor, gramatica gazetarilor, módele ideologice, cacofoniile noii arhitecturi, dema gogia, corupția, bezmeticia tranziției. Abia dacă mai înregistrez desenul amețitor al câte unei siluete feminine, inocența vreunui surâs, farmecul tăcut al câte unui colț de stradă. Am ajuns să mă comport ca și cum Hrebenciuc și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
apă rători ai tradiției. În fiecare din cele două tabere există, cred, spirite abuzive. Într una, apar frecvent frazeologi ai unei „libertăți“ fără criterii, ateiști militanți, anarhiști, postmoderniști, profesioniști de tip leninist ai „societății civile“, mistici ai științei luminate sau gazetari de scandal. În cealaltă, se pot identifica ideologi palizi ai pietismului, bigoți surescitați, slujitori obtuzi ai literei și ai ortopraxiei decerebrate etc. Și de o parte, și de alta, există oarecari justificări. E mai mult sau mai puțin normal ca
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
o să ne plictisim!“ vor spune campionii ratingului, chefliii de la galerie, bezmeticii de toate vârstele. Îi asigur că ne vom plictisi mult mai puțin decât acum. Gândiți-vă numai ce distractiv ar fi să-i vedem pe Becali evoluând aulic printre gazetari afabili, pe Vadim jenat de propriile sudalme și pe Sorin Roșca Stănescu roșind... Inflația politicului Prezența politicului în viața noastră ar trebui să fie un dozaj echilibrat de eficacitate și discreție. Nu e normal, cu alte cuvinte, ca politicul să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
o vreme, atmo sfera a devenit toxică și născătoare de confuzii pernicioase. Mai întâi, spiritul critic se constituie într un sindrom de autoritate, într un derapaj vicios al nevoii de putere. „Uitați-vă la mine!“ pare să spună câte un gazetar. „Uitați-vă cum mi ți-l tăvălesc pe ministrul X, cum mă bat pe burtă cu Y, cum zic și fac ce vreau, indiferent de interlocutor!“ „Show-master“-ul se poartă ca un diriginte de internat cu elevii săi, ca un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de libertatea unui câine de a fi vulpe sau bibilică. Preocuparea celor doi părinți cu privire la „libertatea“ copiilor lor este, ca să zicem așa, nemiloasă și potențial schimonositoare. E (încă) un caz în care ideologicul siluiește realitatea, pretinzând că o îmbunătățește. Un gazetar german a mers pe urma originalilor canadieni și a aflat câteva detalii semnificative despre biografia lor. Cu ceva timp în urmă, au făcut un concediu în sudul Mexicului, unde au purtat discuții reve latoare cu unele grupuri de revoluționari. Iarna
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
lacomi la prețuri mici, demoni scăpătați, provinciali și, în definitiv, perdanți, de băieții „buni“, cărora le reușește totul, întreprinzători, generoși din lipsă de imaginație, monumente de plictiseală și de succes senil, exemplari în vidul corectitudinii lor. Ne e milă de gazetarii „angajați“, care „combat bine“ pe tărâmul injustiției publice, și, evident, de bietul Oblomov, care pare să-i poarte pe toți în spinare, așa cum Iisus poartă în spinare crucea lumii. Mila - spune spre sfârșitul romanului său Goncearov - e un sentiment precumpănitor
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pe deșteptul. (Cel mai adesea fac pe deștepții proștiiă) Prefer să-i citez pe alții, a căror deșteptăciune nu e pusă la îndoială de nimeni. Mai întâi, Paul Valéry: De câte ori (tot mai rar) mă uit la televizor și dau peste gazetari și politicieni în exercițiul funcțiunii, sunt uimit să constat că discursul autoironic e, în majoritatea cazurilor, absent. Toți se iau foarte în serios, toți adoptă ambalajul com plezenței de sine: au dreptate, sunt de partea cea bună, inflexibili, siguri de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
e în declin, putem spune că, dimpotrivă, scrisul trece printr-un episod de ebulițiune. Se scrie prost, dar se scrie mult. De vreme ce e născut poet, fiecare român are în raniță bastonul de scriitor. Și dacă nu de scriitor, măcar de gazetar. Gazetarul e tot scriitor, dar mai „rupt din viață“, mai civic, mai aventuros. Pofta de a scrie e un sindrom adolescentin. Am trecut cu toții prin frisonul post-pubertar al autorlâcului: simți nevoia acută de a așterne pe hârtie câteva rânduri decisive
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în declin, putem spune că, dimpotrivă, scrisul trece printr-un episod de ebulițiune. Se scrie prost, dar se scrie mult. De vreme ce e născut poet, fiecare român are în raniță bastonul de scriitor. Și dacă nu de scriitor, măcar de gazetar. Gazetarul e tot scriitor, dar mai „rupt din viață“, mai civic, mai aventuros. Pofta de a scrie e un sindrom adolescentin. Am trecut cu toții prin frisonul post-pubertar al autorlâcului: simți nevoia acută de a așterne pe hârtie câteva rânduri decisive, în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Tudor, decât relațiile Orban-Tăriceanu, și chiar decât conflictele dintre președinte și premier, dintre președinte și parlament, dintre PNL și PDL etc. Există întrebări mai acute și mai urgente decât cele pe care le pun, seară de seară, analiștii, moderatorii, diverși gazetari tragici și comici, diverse domnișoare mondene. Fără agita ția televizuală, cerul devine mai înalt, zgomotul lumii - mai subtil, viața - mai limpede. Treci într-un alt univers, mai misterios și totodată mai simplu decât universul tapajului mediatic. Nu cred în utopii
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de tranziție, cu excepția titlurilor, a reclamelor și a anunțurilor de vânzări, culese cu caractere latine. Provine din fuziunea gazetelor bucureștene „Conservatorul progresist” (1859-1861) a lui C.N. Brăiloiu și „Timpul” (1854-1861), la care prim-redactor era Grigore R. Bossueceanu. Cei doi gazetari își păstrează responsabilitățile, primul fiind director, celălalt redactor-primar. În articolul Către publicul român din numărul inaugural, C.N. Brăiloiu oferă toate detaliile privitoare la publicație ca organ politic și la programul urmărit. Preocupările literare sunt destul de firave și aparțin preponderent redactorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290352_a_291681]
-
condamnării. O scenă memorabilă e confruntarea Sinești-Ruscanu care „judecă” între ei, cu pledoarii foarte strânse, cazul unei presupuse crime a lui Sinești. Ruscanu nu deține probe directe, ci doar o scrisoare a soției bănuitului, Maria Sinești, care îi era amantă. Gazetar fiind, el vrea să publice scrisoarea, ceea ce e aproape o ticăloșie față de o femeie măritată și care-l iubea. El urma s-o facă victimă colaterală de dragul lichidării politice a lui Sinești. Ministrul, n-are chef să se compromită și
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
au un caracter ridicol. Singurele sfaturi utile sunt cele date de medici la întrebări punctuale ale cititoarelor, dar acestea sunt extrem de puține. Problema articolelor este că miezul lor de sens provenit de la experți este diluat de autori care sunt niște gazetari cu lexic și gramatică precare. Exprimarea e confuză, ambiguă, asezonată cu diminutive și fraze de umplutură. Ceea ce e jalnic și concomitent hazliu este că bietele cititoare care se adresează revistelor împrumută aceste șolticării stilistice. Ele nu doar strică limba, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
MUȘATESCU, Tudor (22.II.1903, Câmpulung - 4.XI.1970, București), dramaturg, poet, prozator și gazetar. Este fiul Elenei (n. Vlădescu) și al lui Alexandru Mușatescu, profesor de latină, greacă și română, director al Gimnaziului „Dinicu Golescu” din Câmpulung, primar, senator, prefect. Între 1910 și 1914 M. învață la școala primară din Câmpulung și dovedește un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
cititorul bănățean În miezul evenimentelor culturale și sociale din Provincie. Vasile Barbu (Uzdin) un om cât o instituție. El aduce Uzdinului nu numai faima, dar și funcția unui mic continent prin personalitatea sa vulcanică, multivalentă: Președintele Societății Literare Artistice "Tibiscus", gazetar, scriitor, poet, animator al tineretului, director de Cămin cultural, reprezentant al vieții culturale și sportului ... și enumerarea nu s-a sfârșit. Este plin de idei și inițiative contagioase căci pe lângă domnia sa cresc flori publicistice la Sărcia, Satu-Nou, se organizează festivaluri
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a nu fi considerat naționalist este de asemenea o lașitate. Un intelectual are facultatea de a discerne capacitatea destructivă a războiului mediatic. Agresiunea prin T.V. are căile sale neuropsihice de a crea În subconștient fixații a căror efecte, un reputat gazetar le definește ca sindrom al irealității. „Cel ce vede pe ecran tot felul de violențe, crime etc. pierde treptat percepția adevărată a nenorocirii reale din apropierea sa. Ajunge la un moment dat să capete imunitate la agresiune, nu mai are tresărirea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Ceaușescu sunt dovada de netăgăduit că revolta populară din 1989 a fost urmată, la scurtă vreme, de o restaurație. Ion Iliescu a profitat din plin de disponibilitatea lingăilor partidului de a sprijini oricând un nou conducător și un nou regim. Gazetarul Darie Novăceanu, de exemplu, a sprijinit și lăudat, cu aceeași ardoare ce l-a caracterizat în vremurile construcției socialismului, noul regim Iliescu. În anul tulbure 1990, în ziarul Adevărul, acesta a încurajat măsurile dure și nedemocratice ale lui Ion Iliescu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
bine privită de localnici, care au considerat că nu le îndeplinește promisiunile din campanie. Nu o dată, presa locală, de la începutul secolului al XX-lea, lansa acuzații dure, (uneori informațiile erau exagerate, ceea ce denotă campania electorală) fondate pe „o nepăsare incalificabilă”. Gazetarul, foarte probabil, din opoziție, nu avea menajamente la adresa conducerii orașului, care, în viziunea lui, era „atât de îngustă în vederi încât provoacă pe lângă compătimire dar, și o ilaritate generală; și la județ, însă și la comună totul rulează în jurul interesului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
A.B.Să ne întoarcem cu câțiva ani în urmă, în perioada 1954-1956, când erați redactor la "Scânteia Tineretului" și colaborator la "Amfiteatru" și "Luceafărul". Comparați, vă rog, munca gazetărească de atunci cu cea de astăzi. Astăzi nu mai sunt gazetar, sunt director, redactor-șef la "Literatorul"; atunci eram doar un începător și un trepăduș. Nu este același lucru să fii începător și director. Eram foarte tânăr, fermecat de viitor, cu toate că erau toate ușile închise pentru mine și toate ulițele ferecate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Călinescu. Scandalizat de modul cum în unele publicații li se răspundea începătorilor, acesta polemizează, în articolul Nedemnitatea redacțională, cu maniera folosită de Mihail Sevastos la rubrica similară din „Adevărul literar și artistic”, acuzându-l de „agresivitate plebee”: „Dacă dl Sevastos, gazetar fără spirit și fără talent, ar ști că aceste răspunsuri sunt uneori hotărâtoare în viața intelectuală a unui individ, n-ar ucide în debutant, prin grosolănie, un scriitor de mâine, întotdeauna un iubitor de literatură”. Pentru a fi cât mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
DEMETRESCU, Traian (3.XI.1866, Craiova - 17.IV.1896, Craiova), poet, prozator și gazetar. Radu Rafael Traian era al doilea din cei șapte copii ai Ioanei Anica și ai lui Radu Radulian Dumitriu (care și-a schimbat numele în Dumitrescu), cojocar și negustor de băuturi în Craiova. După cursul primar, D. este dat să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
GOGA, Octavian (20.III.1881, Rășinari, j. Sibiu - 6.V.1938, Ciucea, j. Cluj), poet, dramaturg și gazetar. Este fiul Aureliei (n. Bratu), provenind dintr-o familie ce dăduse numeroase generații de preoți și ale cărei rădăcini se pot urmări până în secolul al XV-lea, și al lui Iosif Goga, mai întâi învățător, apoi preot în Rășinari (strămoșii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
BUZILĂ, Boris (16.VI.1929, Seliște, j. Orhei), gazetar, prozator și traducător. Este fiul Emiliei și al lui Constantin Buzilă, dascăl bisericesc. Primele clase de liceu le-a urmat la Orhei, iar celelalte, după refugiul din Basarabia, la Alba Iulia. A absolvit Facultatea de Filologie din București (1953), secția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285974_a_287303]
-
1972”> Iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc pentru bunele (și relele) vești din Flt. Îmi pare rău de dispariția casei lui Vasile Savel, cu care Savel am fost În termeni de bună cunoștință, după război, când s-a Întors căpitan(r.) și gazetar de talent. Mulțumesc și pentru osteneala ce ai cu articolul meu trimis - care aș dori să rămână ca document al moravurilor trecute și al luptei noastre pentru cultură, precum și pentru Înfierarea Canaliei. Dacă apare În „Zori noi”, aș ruga să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]