2,747 matches
-
indicație despre volumul porilor conținuți de copolimer. Presupunerea care se face la această transformare este că greutatea specifică a solventului rămîne nemodificată în faza de copolimer. Cunoscând valoarea lui B se poate calcula fracția volumică a copolimerului, ϕ2 presupunând faza gel omogenă și izotropă, conform relației: (47) în care ρ2g densitatea copolimerului determinată în etanol /33/. În jurul anului 1963 Millar și colaboratorii /67/ au efectuat studii de umflare în solvenți buni pentru copolimerii St-DVB pentru a stabili deosebirile dintre copolimerii cu
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
acestor microcanale. Dimensiunile microporilor creați prin umflare vor fi cu atât mai mari cu cât s a utilizat mai puțin agent de reticulare la obținerea rețelei tridimensionale /74,75/. În cazul mediilor nepolare schimbătorii de ioni de tip standard sau gel nu pot fi utilizați pentru îndepărtarea substanțelor organice. Nici în cazul folosirii schimbătorilor de ioni drept catalizatori în reacții ce se desfășoară în medii nepolare nu se poate vorbi de utilizarea celor de tip gel. Pentru a rezolva aceste inconveniente
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
ioni de tip standard sau gel nu pot fi utilizați pentru îndepărtarea substanțelor organice. Nici în cazul folosirii schimbătorilor de ioni drept catalizatori în reacții ce se desfășoară în medii nepolare nu se poate vorbi de utilizarea celor de tip gel. Pentru a rezolva aceste inconveniente s-au înlocuit schimbătorii de ioni de tip gel cu cei de tip macroporos. Obținerea acestui tip de schimbători de ioni se poate realiza fie prin transformarea polimer-analoagă a unui copolimer macroporos, fie prin polimerizarea
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Nici în cazul folosirii schimbătorilor de ioni drept catalizatori în reacții ce se desfășoară în medii nepolare nu se poate vorbi de utilizarea celor de tip gel. Pentru a rezolva aceste inconveniente s-au înlocuit schimbătorii de ioni de tip gel cu cei de tip macroporos. Obținerea acestui tip de schimbători de ioni se poate realiza fie prin transformarea polimer-analoagă a unui copolimer macroporos, fie prin polimerizarea monomerilor care conțin grupe ionogene preformate. Structurile macroporoase se caracterizează prin faptul că, în
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
SEM) este des utilizată în evaluarea morfologiei suprafeței polimerilor /20,61,62,115-121/. Microscopia electronică permite evaluare a porozității. Prin această metodă se poate obține o imagine concludentă asupra formei și aranjării porilor și a agregatelor de microsfere ale fazei gel. Se pot calcula astfel porozitatea și dimensiunea medie a porilor. Într-un studiu detaliat Krska și Pelzbauer / 122/ au urmărit influența conținutului de reticulant și a naturii mediului inert asupra morfologiei cationiților macroporoși prin microscopie electronică. schimbător umflat și d0
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
acido-bazice, chimia bioanorganică etc. Punerea la punct a noi metode de analiză (chimice sau fizico-chimice) se bazează, de cele mai multe ori, pe obșinerea unor noi specii chimice. Depoluarea mediilor apoase contaminate cu ioni ai metalelor grele are la bază formarea de geluri în care cationii toxici sunt complexați, fiind incluși într-un complex chelat. Înțelegerea funcționării sistemelor enzimatice din organism are la bază descifrarea modului de coordinare a liganzilor proteici la ionii metalici. Punctul de plecare al acestui caiet de lucrări l-
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
Ca urmare a pierderilor proteice prin plaga arsă, care au loc preponderent în primele 6 8 ore, se produce o hipoproteinemie cu valori ce pot coborî sub 50% din valoarea normală. Proteinele accumulate în interstițiu formează după 12 ore, un gel,care prin presiunea oncotică mare va atrage apă în spațiul extracelular conducând la obstrucția vaselor limfatice și diminuarea clearance-ului edemului, ceea ce va favoriza ulterior depunerea de fibrina. Astfel se produce o adevarată sigilare a țesuturilor atinse de leziunea de arsură
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
infecția, nu determina reacție inflamatorie, nu se fragmentează la ridicare și lasă în urmă țesut ganular de calitafe. Substituienții cutanați temporari sintetici (OpSite®, Tegaderm®, Biofilm® Omniderm® etc.) sunt copolimeri de silicon, poliuretan și clorura de polivinil preparați sub formă de gel, burete, membrana sau peliculă semipermeabila ce nu adera la plaga. Reduc remarcabil pierderile de lichide dar nu pot controla infecția. Epidermul de cultură ca metodă de acoperire definitivă a reprezentat unul dintre punctele de cotitură în tratamentul arsurilor. Se prepară
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
vitro este utilizat ca suport pentru cultura de keratinocite. Ultima varianta a permis realizarea pielii reconstruite pe echivalenților dermici. Produsul Apligraft® realizat pe baza unui echivalent de derm viu, constă din două straturi de natură allogenică: un echivalent dermic din gel de colagen bovin și fibroblaști umani vii și un strat superficial epidermizat secundar prin însămânțare de keratinocâte în suprafață. După 3-4 săptămâni se obține o piele reconstruită ce ar putea fi grefata. Practic apar probleme legate de durată de fabricație
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
constantă, raportat la masa totală a oului. El este structurat pe mai multe straturi, care se diferențiază net prin vâscozitatea lor diferită. Cel mai vâscos este stratul mijlociu; stratul perivitelinic și cel extern au o vâscozitate mai mică. Aspectul de gel al albușului este conferit în principal de ovomucină, care este o glicoproteină heterogenă, foarte bogată în glucide și care se prezintă sub formă de fibre microscopice flexibile. Paralel cu procesul de învechire se observă o fluidifiere a albușului, care poate
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
volum: îmbibarea implică schimbarea volumului polimerului și totodată schimbarea structurii acestuia. Stratul superficial îmbibat al polimerilor în stare sticloasă este compus din patru substraturi cu concentrații de polimer și grosimi diferite: stratul de lichid hidrodinamic care înconjoară solidul, stratul de gel care conține polimer îmbibat în stare înalt elastică, stratul de solid îmbibat în care polimerul este în stare sticloasă și stratul de solid înfiltrat în care canalele și porii polimerului sunt umpluți cu solvent. Formarea acestor substraturi se datorează faptului
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
pătrund în polimer mai repede decât difuzează macromoleculele în soluție. Din acest motiv, moleculele de lichid pătrund în corp și se repartizează în acesta cu o viteză mult mai mare decât aceea a moleculelor polimerului, când acesta trece în soluție. Gelurile provin din soluții de coloizi macromoleculari în care particulele fazei dispersate se angrenează într-un fel sau altul, formând o structură spațială continuă, un agregat fără fluiditate, cu însușiri care le apropie de un corp solid. Structura gelurilor poate avea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în soluție. Gelurile provin din soluții de coloizi macromoleculari în care particulele fazei dispersate se angrenează într-un fel sau altul, formând o structură spațială continuă, un agregat fără fluiditate, cu însușiri care le apropie de un corp solid. Structura gelurilor poate avea un aspect compact, atunci când concentrația particulelor este mare în precipitatul obținut, numit coagel și o structură afânată când concentrația particulelor este mică în precipitat, numit liogel. Liogelurile au proprietatea de a-și mări volumul prin absorbția de lichid
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
plăcii la umflarea maximă; k - constanta vitezei de umflare, care depinde de natura macromoleculei. Ecuația (154) arată că umflarea decurge ca o reacție de ordinul I, deoarece viteza de umflare este determinată de viteza procesului lent al difuziei lichidului în gel. Integrând ecuația (154) și trecând la logaritmi zecimali obținem: Ecuația (155) este ecuația unei drepte cu panta negativă și poate servi la determinarea constantei de umflare. Determinarea constantei de umflare se efectuează prin metoda grafică astfel: mai întâi se determină
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
din figura 29. Din panta dreptei se determină valoarea constantei vitezei de umflare (k) în conformitate cu relația (157). Datele experimentale obținute se introduc în tabelul 25. UMFLAREA GELATINEI ÎN ACID CLORHIDRIC Considerații teoretice Umflarea este influențată de electroliții existenți fie în interiorul gelului, fie în lichidul care provoacă umflarea. Astfel, umflarea proteinelor în apă variază simțitor la adaos de acid sau de bază, adică variază în funcție de pH-ul mediului. În general, molecula unei proteine se poate prezenta sub una din cele două forme
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în copmartimentul II, la echilibru. Rolul membranei semipermeabile îl poate juca chiar gelatina. În compartimentul II există un ion care nu se află în compartimentul I, ionul de H+; el tinde să difuzeze spre compartimentul I, adică din soluție în gel. Din motive electrostatice, nu poate difuza decât însoțit de ionul Cl-. Dacă presupunem că din soluție difuzează în gel y ioni gram H+/L, va difuza și o cantitate egală de ioni clorură, adică tot y ioni gram de Cl-
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
care nu se află în compartimentul I, ionul de H+; el tinde să difuzeze spre compartimentul I, adică din soluție în gel. Din motive electrostatice, nu poate difuza decât însoțit de ionul Cl-. Dacă presupunem că din soluție difuzează în gel y ioni gram H+/L, va difuza și o cantitate egală de ioni clorură, adică tot y ioni gram de Cl-/L. Dacă în compartimentul I nu ar exista macroionul: atunci acidul clorhidric ar difuza din compartimentul II în compartimentul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
la echilibru, produsul concentrației ionilor difuzibili are aceeași valoare de ambele părți ale membrane semipermeabile, adică: sau iar conform unei reguli aritmetice: 2r T ¢ ú 2Q (163) Cu alte cuvinte, concentrația ionilor capabili de a difuza este mai mare în interiorul gelului decât în exteriorul acestuia (2x). Excesul de ioni difuzibili din interiorul gelului este dat de relația (164): și tocmai acest exces determină apariția în gel a unei presiuni osmotice suplimentare notată cu pi și redată în relația (165): Această presiune
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
ale membrane semipermeabile, adică: sau iar conform unei reguli aritmetice: 2r T ¢ ú 2Q (163) Cu alte cuvinte, concentrația ionilor capabili de a difuza este mai mare în interiorul gelului decât în exteriorul acestuia (2x). Excesul de ioni difuzibili din interiorul gelului este dat de relația (164): și tocmai acest exces determină apariția în gel a unei presiuni osmotice suplimentare notată cu pi și redată în relația (165): Această presiune osmotică suplimentară poate provoca pătrunderea lichidului din soluția exterioară în gel, deci
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
2Q (163) Cu alte cuvinte, concentrația ionilor capabili de a difuza este mai mare în interiorul gelului decât în exteriorul acestuia (2x). Excesul de ioni difuzibili din interiorul gelului este dat de relația (164): și tocmai acest exces determină apariția în gel a unei presiuni osmotice suplimentare notată cu pi și redată în relația (165): Această presiune osmotică suplimentară poate provoca pătrunderea lichidului din soluția exterioară în gel, deci umflarea gelului. În figura 32 se prezintă modul în care se modifică gradul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
interiorul gelului este dat de relația (164): și tocmai acest exces determină apariția în gel a unei presiuni osmotice suplimentare notată cu pi și redată în relația (165): Această presiune osmotică suplimentară poate provoca pătrunderea lichidului din soluția exterioară în gel, deci umflarea gelului. În figura 32 se prezintă modul în care se modifică gradul de umflare Q în funcție de pH-ul mediului. Valoarea pH-ului mediului se poate calcula utilizând relația (166): * La concentrații mici de acid adăugat, acidul se combină
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
dat de relația (164): și tocmai acest exces determină apariția în gel a unei presiuni osmotice suplimentare notată cu pi și redată în relația (165): Această presiune osmotică suplimentară poate provoca pătrunderea lichidului din soluția exterioară în gel, deci umflarea gelului. În figura 32 se prezintă modul în care se modifică gradul de umflare Q în funcție de pH-ul mediului. Valoarea pH-ului mediului se poate calcula utilizând relația (166): * La concentrații mici de acid adăugat, acidul se combină cu proteina (gelatina
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
maxim, la o anumită valoare a pH-ului. * La concentrații mari de acid adăugat, acidul nu se combină cu gelatina, deci crește x. Creșterea lui x, provoacă scăderea lui n și deci scăderea lui pi. Micșorându-se presiunea osmotică, în gel va pătrunde o cantitate mai mică de lichid din soluția exterioară și deci gradul de umflare Q scade. Discuția este analoagă pentru umflarea gelatinei în soluții de NaOH. Partea experimentală Reactivi * gelatină, suprafață de aproximativ 1cm2; * soluții de HCl de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
300 perechi de baze. Sonda radioactivă (complementară ARN mesager extras din țesut) va hibridiza cu ARN mesager formând o structură dublu catenară. Supus digestiei ribonucleazice, ARN mesager din țesut va fi digerat, cu excepția fragmentului dublu catenar. Separat prin electroforeză în gel, ARN dublu catenar va forma o bandă radioactivă a cărei intensitate este direct proporțională cu cantitatea inițială de ARN mesager a produsului de interes. Aprecierea cantitativă a produsului unei gene țintă se poate realiza și la nivel de proteină, prin
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
faza apoasă (21-23) și (ii) a fazei apoase în faza organică (în literatura de specialitate aceasta metodă este denumită polimerizare în suspensie inversă). Particulele polimerice (copolimerii) reticulați obtinuți numai prin copolimerizarea monomerilor (monovinilici și divinilic) se numesc copolimeri de tip gel. În general, pentru îmbunătățirea performanțelor produselor rezultate în urma funcționalizării copolimerilor, cum ar fi cinetica de schimb ionic în cazul schimbătorilor de ioni se folosesc copolimeri reticulați macroporoși. Această categorie de copolimeri sunt sintetizați cu grade mari de reticulare și cu
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]