1,135 matches
-
cunoaștem mai bine în ce consta preoția exercitată la templu. Ea era privilegiul „preoților leviți, fiii lui Țadoc” conform normelor propuse în Ez 44,15; o tradiție atestată de 1Cr 6,34 ș.u. îl include pe Țadoc într-o genealogie care merge în trecut până la Aron, fratele lui Moise căruia i se atribuia fondarea preoției însăși. Documentul acesta are o autenticitate îndoielnică deoarece se poate observa că utilizează elemente împrumutate din genealogia lui Abiatar, un urmaș al preotului Eli (vezi
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ș.u. îl include pe Țadoc într-o genealogie care merge în trecut până la Aron, fratele lui Moise căruia i se atribuia fondarea preoției însăși. Documentul acesta are o autenticitate îndoielnică deoarece se poate observa că utilizează elemente împrumutate din genealogia lui Abiatar, un urmaș al preotului Eli (vezi 6.1.b), înlăturat de Solomon (1Reg 2,26 ș.u.). În orice caz, de la Țadoc derivă termenul neotestamentar „saducei”, din grecescul saddoykaîoi. În ciuda egalității declarate pe plan programatic, foarte repede au
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în scrierea De moribus germanorum, povestește o legendă cu elemente asemănătoare și spune despre neamurile germanilor că: ,, sărbătoresc prin cîntece vechi pe Tuisto ca unul care în tradiția orală, dar și în anale trece drept făuritor de neam - prin legea genealogiei el este crescut de zeul Pământ și Fiul Omului care sînt făuritori ai originii neamului”. Goții care au locuit împreună cu strămoșii noștri cîteva sute de ani și-au format mare parte a mitologiei lor, prin preluarea și prelucrarea după credințele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
îndreptată în domeniul trecutului și inutilului. Inconformismul lui nu era numai teoretic ca la tatăl său, ci integral. Matei n-a fost numai un revoltat, ci și un învins; inactual, se refugiase în studii himerice, în heraldică, în miniatură, în genealogie, în tot ce-l putea îndepărta de ritmul prezentului. Încă de mult își crease un personagiu exterior și interior, izolat și singular; nu știu întrucît și-l studia, dar îl realizase definitiv. Închis în el, cu aerele zbîrlite ale unui
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
omului față de ceea ce Nietzsche numește actul de reevaluare a tuturor valorilor, situare prin care se capătă distanță față de condiția obișnuită a omului. Trei ipostaze umane corespund acestei situări: omul nobil (aristocratul din lucrările de maturitate: Dincolo de bine și de rău, Genealogia moralei); omul superior (cu tipurile pe care le îngăduie, potrivit poemului filosofic Așa grăit-a Zathustra); supraomul (cu "semnele" și însușirile sale din Voința de putere). Vocația personalist energetică nu se suprapune peste nici unul dintre aceste trei forme, dar sensurile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de Liana Micescu, Editura Centaurus, București, 1991. NIETZSCHE, Fr., Nașterea filosofiei în epoca tragediei grecești, traducere de Mircea Ivănescu, Editura Dacia, Cluj, 1992. NIETZSCHE, Fr., A doua considerație inoportună, traducere de Amelia Pavel Editura Ararat, 1994. NIETZSCHE, Fr., Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, traducere de Liana Micescu, Editura Humanitas, București, 1994. NIETZSCHE, Fr., Călătorul și umbra sa, traducere de Otilia-Ioana Petre, Editura Antet, 1996. NIETZSCHE, Fr., Antichristul, traducere de Vasile Muscă, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996. NISTOR, Octavian, Introducere la vol
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Paris, 1988, p. 211. 250 A se vedea în acest sens chiar micromonografia Nietzsche a lui Rădulescu-Motru, îndeosebi cap. XI: Despre știință și cap. XII: Obiectivitatea științifică. 251 Nietzsche, Op. cit., p. 119. 252 Idem, Știința voioasă, în vol. Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, București, Editura Humanitas, 1994, p. 129. 253 Nietzsche, Dincolo de bine și de rău, p. 195. 254 Ibidem, p. 200. 255 G. Deleuze, Op. cit., p. 194. 256 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 513. 257 Ernst Bertram, Nietzsche. Încercare de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de a-i îmbrățișa conținutul ideologic. În fond, generația mea - Generația ’80 - și-a petrecut deceniul eponim în confuzia metapolitică și culturală a ceaușismului târziu, inclusiv prin aderența simultană la un postmodernism fără ideologie (și, în orice caz, fără asumarea genealogiei și angajamentelor sale politice de stânga) și la un model pe care abia astăzi îl descoperă în adevărata lumină (mai bine zis, umbră) politico-ideologică, definit de marea cultură a generației interbelice și de supraviețuitorii săi iluștri din țară și din
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Etzioni condamnă abdicarea societății americane de la misiunea sa educativă și cheamă la o reintroducere a valorilor ca fundament al educației. Dar poate că esența poziției comunitariste a lui Amitai Etzioni nu e nicăieri mai clar pusă în relație cu o genealogie intelectuală doar implicită în lucrările sale americane ca în succinta Martin Buber und die kommunitarische Idee (Picus Verlag, Viena, colecția Wiener Vorlesungen, 1999). E vorba de un text de 64 de pagini, bazat tot pe o conferință publică, despre Martin
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
posibil accesul unei elite academice la marea tradiție filozofico-politică liberală tocquevilliană. Această tradiție a fost după 1945 echivalentul strategic francez al weberianismului, transformat într-un fel de religie laică a științelor sociale din Germania denazificată, aflată în căutare disperată de genealogii intelectuale imposibil sau greu de asociat cu spectrul lui Hitler. (Raportul complex al lui Weber cu Marx și marxiștii, principală motivație a pledoariei sale pentru o știință socială „obiectivă”, wertfreie, a dus și la o anumită ambiguitate a Stângii intelectuale
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pe principiul fonetic, având ca model limba italiană. Dar limba operei sale prezintă multe inconsecvențe ortografice și un vocabular, parțial rebarbativ, încărcat de cuvinte arhaice și moldovenisme, grecisme și bizare calcuri italo-latinești. Pasionat de istorie și de disciplinele auxiliare: epigrafia, genealogia, arheologia, A. a publicat numeroase broșuri despre figuri istorice românești, biografii ale unor cronicari și un studiu cronologic, dintr-o proiectată istorie a Moldovei (1865), după ce, mai devreme (1832-1833), tradusese Istoria imperiii rosiene de Ivan Kaidanov. În balade și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
a secolului al XIX-lea, destinul istoric al românilor devine indisociabil de aventura mișcării muncitorești și socialiste, a cărei intrare în arena socială este oficializată în 1893 prin înființarea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România. Partidul comunist își îmbogățea astfel genealogia politică prin plasarea sa în filiație directă cu rădăcinile mișcării muncitorești. Unirea Transilvaniei cu România, un vis politic și totodată "împlinirea unei necesități obiective a însăși dezvoltării istorice" s-a putut realiza datorită concursului dat de mișcarea proletară organizată în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
traducere de ștefan Crudu, Editura Humanitas, București, 2005. 14 Robert O. Payne, op. cit., p. 10. (trad. n.) 17 respectivă foarte profitabilă, totuși vocația lui Boccaccio a fost, indiscutabil, aceea a literaturii, așa după cum afirmă și într-un pasaj autobiografic din Genealogia deorum gentilium: „Nu știu care este vocația altora, dar a mea, așa cum s-a arătat încă din pântecele mamei mele, este clar studiul poeziei. Pentru aceasta, cred, am fost născut... Îmi amintesc perfect că, înainte de a împlini vârsta de șapte ani, fără
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
proceda și Chaucer în Povestirile din Canterbury, acestea încheindu se cu o Retractare finală, menită să aducă în prim plan valorile morale, pe care societatea 15 Boccaccio on Poetry, Being the Preface and Fourteenth and Fifteenth Books of Boccaccio's Genealogia Deorum Gentilium, translated by Charles G. Osgood, Princeton, N. J., 1930; reprinted Indianapolis, 1956, p. 131, apud Teodolinda Barolini, op. cit., pp. 509-510. (trad. n.) 16 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 110. 17 Apud ibidem, p. 117 (în nota 53). 18 medievală
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ale spiritului uman care se poate înălța doar prin forța creației proprii. Capodopere cum sunt Decameronul sau Povestirile din Canterbury promovează individualismul, optimismul, dar și un 18 Ibidem, p. 122. (trad. n.) 19 Boccaccio, în introducerea la cartea sa De genealogia deorum gentilium, face un elogiu poeților: „Unii au considerat că poeții cultivați doar inventează povești superficiale, așa că ar fi nefolositori, ba chiar ar face rău. [...] Poeții sunt cu adevărat oameni înțelepți [...] care ridică mintea cititorului spre sentimente înalte.” Giovanni Boccaccio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
gentilium, face un elogiu poeților: „Unii au considerat că poeții cultivați doar inventează povești superficiale, așa că ar fi nefolositori, ba chiar ar face rău. [...] Poeții sunt cu adevărat oameni înțelepți [...] care ridică mintea cititorului spre sentimente înalte.” Giovanni Boccaccio, De genealogia deorum, traducere în engleză de C. G. Osgood, în Boccaccio on Poetry, New York, Liberal Arts Press, 1956, p. 105 apud Robert O. Payne, op. cit., p. 25. (trad. n.) 19 materialism asociat cu perioada burgheză aflată în ascensiune certă în secolul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de către Boccaccio în această ultimă etapă a creației sale, alături fiindu-i, în acest demers, Petrarca precum și alți umaniști, între anii 1355-1360, el elaborând adevărate tratate scolastice în limba latină: De montibus, De casibus virorum illustrium, De mulieribus claris și Genealogie deorum gentilium.1027 Acest mic roman seamănă cu genul viziunilor specific medievale. Corbaccio, prin duritatea sa abruptă, marchează un hiatus față de atitudinea senină a creațiilor tinereții, este scris ca un fel de exemplu moral în care dragostea nu înnobilează, ci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
1866- 1900), Editura All, București, 1998. Rădulescu, Mihai, Sorin, Sur l'élite du Părți Conservateur Roumain, în "Revue Roumaine d'Histoire", XXXVII, 1-2, janvier - juin 1998, pp. 61-72 / pp. 64, 67 (o versiune în limba română în Mihai Sorin Rădulescu, Genealogia românească. Istoric și bibliografie, Muzeul Brăilei - Editură Istros, Brăila, 2000, pp. 227-239). Semilian, S., Istoricul presei brăilene dela 1830 la 1926, Editura Tipografiei "Modernă", Brăila, 1927. Suțu, Rudolf, Iașii de odinioară, ÎI, Viața Românească, Iași, 1928. Ștefulescu, Alexandru, Istoria Târgu-Jiului
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Clujeana, Cluj-Napoca, 2000, pp. 157, 711; Mihai Sorin Rădulescu, Sur l'élite du Părți Conservateur Roumain, în "Revue Roumaine d'Histoire", XXXVII, 1-2, janvier - juin 1998, pp. 61-72 / pp. 64, 67 (o versiune în limba română în Mihai Sorin Rădulescu, Genealogia românească. Istoric și bibliografie, Muzeul Brăilei - Editură Istros, Brăila, 2000, pp. 227-239), respectiv Elită liberală românească (1866-1900), Editura All, București, 1998, pp. 113, 116, 118. 1 Camille Liégeois, Fernand Kraentzel, Organisation de l'enseignement supérieur en Belgique, în L'Organisation
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Eminescu. Acesta a mai fost căsătorit cu Ana Condeescu (cu care a avut patru copii Lelia - Sapho, Ecaterina, Hanibal și Gheorghe), precum și cu Silvia Maieru; vezi Augustin Z. N. Pop, Op. cît., pp. 236, 239, respectiv planșa IV (fără paginație) - genealogie: Familia poetului Eminescu (I). Ramură Eminovici. 49 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Scrisoare a Mathildei Ilian din Brăila (174, Bd. Carol) adresată Ministrului României la Bruxelles, 30 decembrie 1903 / 12 ianuarie 1904, nepaginat. 50 Ibid., Scrisoare a lui
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Gheorghe Eminescu, Amintiri, ediție critică de Gabriel Gheorghe, Editura Floare Albastră, București, 1995, p. 31. 56 Lucian Predescu, Op. cît., p. 307. 57 Gheorghe Eminescu, Op. cît., p. 31. 58 Augustin Z.N. Pop, Op. cît., planșa IV (fără paginație) - genealogie: Familia poetului Eminescu (I). Ramură Eminovici. 59 Gheorghe Eminescu, Op. cît., p. 31. 60 Ibid. 61 Ibid., p. 98. 62 În film mai apar două personaje de origine română, Constantine Dimitrius Alecsandri și soția sa, care i-au avut ca
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Bârlad, fără a ‐i fi originală sintagma, dar și un început al înțele pciunii personale, prilejuită de vârstă, m‐ au făcut să mă întreb: bine, „Steagul roșu” dar care i‐i rădăcina, de unde vine, cine i‐au fost înaintașii? Problema genealogiei ne‐o punem când am ajuns la o vârstă, nu atunci când ne interesează prezentul. Lucru pe care l‐ am constatat și la renăscutul „Păreri tutovene” din 1992 care, dezinteresat de propriu‐ i trecut, pleacă la drum, cum aș fi făcut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ziarului în strada Belvedere nr. 144 Bârlad. 26 Se tipărește când la Tipografia George Cațafani - Bârlad, când la Tipografia C.D. Lupașcu. Cu gândul la politică și la bătălia cu opozanții (cei de la Paloda...) administrația ziarului Bârladul nu țin e la genealogia publicației. După anul I din 1898, își reia act ivitatea tot în anul I 1898, cu nr. 1 de ziar, iar la 15 februarie 1911, ziarul ajunge la anul XII și numărul 4, ca la 15 februarie 1914 numărul ziarului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
virtuoasă, Rudă prin alianță cu familiile Brâncoveanu, Cantacuzino, apropiată și cu regina Carmen Sylva - care și ea l-a protejat pe Filipescu, Caraman - Chimay, De Noailles, prietenă foarte 242 trimiteri interesante, nu numai la oameni și fapte dar încântă citind genealogiile lor, istorie, muzicologie, multă literatură, medicină chiar, arhitectură, psihologie, o operă multidisciplinară, a imagisticii, care oferă cititorilor nu doar din parfumul timpurilor, ci și multe surprize, delectându-ne cu stilul ei alert, stăruitor uneori, cu reluări și memorări. Deși cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu jumătate din valoarea nervului optic.” „Traian Băsescu, matelot cu ceva ștate de serviciu pe umerii săi lăsați în paragina vremii, privește corabia românească tot cu un singur ochi, de aceea n-o vede prea bine”. Nu intru în problemele genealogiei familiei Băsescu, dar, prin configurația feței, atât președintele, cât și controversatul său frate Mircea, parcă au trăsăturile unor asiatici. Este drept că în Dobrogea trăiesc, de sute de ani, alături de români și alte etnii, precum turci, tătari, aromâni, greci
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]