3,097 matches
-
valorilor, apoteoză a nihilismului modern. Încă din 1960, Cornelius Castoriadis considera că opinia generală ar fi: orice este acceptabil, nimic nu e rău cu condiția să te descurci ("to succeed to manage, arriver à se débrouiller). Totuși, pe un fond generalizat de depreciere a valorilor, există o continuitate a tradiției morale: chiar dacă violența sporește (în viața reală și consumul mediatic), condamnarea ei nu e mai puțin severă (implicarea opiniei publice internaționale în conflictul din Iugoslavia inter alia). Socializarea în era postdatoriei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este magiciana"). Acesta din urmă nu mai folosește drept poțiune vindecătoare de răni mortale sau intervenient, într-un context de luptă aprigă, în favoarea unuia dintre competitori, ci e unidirecționat. Fascinației, seducerii întregii adunări servește el acum. Efectul scontat s-a generalizat: "Și prinse adevărul să-i înghețe:/ Nu mai văzură-așa o frumusețe.../ Și orice nobil, prinț creștin, stăpânii,/ Spre partea-aceea și-au întors privirea;/ Nu mai zăcură pe covor păgânii,/ Ci fiecare, cunoscând uimirea,/ Voi să-i vadă chipul, albul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
fie atent, în afara comicului de orice natură (de limbaj, de situație, de caracter etc.). E o fugă generalizată, atât în căutare de aventuri amoroase, dar și de responsabilitate. Un subiect eroic tratat la modul trivial. Pentru ca dezorientarea cititorului să fie generalizată, confuzia se instalează și în zona naratorului, despre care aflăm, cel puțin la început, că ar fi o măicuță ce-și ispășește penintența scriind această "cronică". Sora Teodora e, retoric, autoarea unor rânduri de genul " Fiecare își are aici, în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
acesteia. În istoria României postcomuniste tragedia copiilor abandonați a fost documentată de mii de ori. Dar este vorba de situații care, probabil, își au rădăcinile în trecut. Astfel de situații au configurat un model latent de comportament, chiar dacă nu este generalizat, între copilărie/adolescență, unde existența abuzului și violenței a constituit o constantă. Dacă astfel de comportamente, fundamentate pe violență în general și pe violență pe fond sexual în particular s-au dezvoltat pe parcursul mai multor generații, oriunde ar fi avut
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
ar fi ieșit la iveală suficiente episoade relevante care i-ar fi "liniștit" pe italienii rămași în patrie despre câtă "onoare" le aduc conaționalii lor care se ocupă cu activități de tip mafiot în România. Eu cred că dacă cineva generalizează în acest mod, dezvăluie nivelul său slab de educație, superficialitatea și incultura sa". Cum va putea fi corectată, în viitor, imaginea deformată a românilor din Italia? "Este o imagine care cu greu poate fi corectată. Se poate îmbunătăți doar cu
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
preocupat pentru siguranța românilor din Italia". Preocuparea provine în special de la apariția acelor "patrule" și de la declanșarea mai multor acte ostile îndreptate împotriva românilor care trăiesc și muncesc în Italia. Ministrului Frattini, contrazicându-l, îi amintește că nu se poate "generaliza asupra unei comunități întregi". Observăm că din partea italiană au venit doar răspunsuri generale alături de afirmarea principiului de reciprocă colaborare. Observăm deci că poziția Bucureștiului și-a atins obiectivul. În acele zile Diaconescu a devenit eroul românilor din Italia, deoarece prin
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
pentru genul ăsta de oameni, care în viață n-o luau în sus, ci în jos"378. Eforturile lui Rusanov au vizat păstrarea funcției, în timp ce Șulubin a renunțat la orice funcție. El este unul dintre cei care, în condițiile fricii generalizate din țară, a făcut un șir întreg de compromisuri halucinante, care i-au împovărat conștiința: Trebuiau recunoscute greșelile? Le-am recunoscut! Trebuia să te dezici? M-am dezis! Doar a supraviețuit un procent, nu-i așa? Păi uite, eu am
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
zilei. Catalepsia se manifestă printr-o stare de rigiditate și creșterea tonusului postural care Împiedică mersul, fața copilului ia forma de mască, fiind lipsit de orice comunicare cu lumea. Cataplexia este starea de inhibiție În care se produce o pareză generalizată În toți mușchii striați; copilul are senzația că pică În gol În stare trează și nu are nici un control asupra mușchilor, copilul trăind un sentiment de anxietate că nu poate face nimic. Disconfortul epizodic primar: cel epileptic se caracterizează prin
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
după 9 mai 1939, o dată cu decretarea noii Legi electorale. Aceasta stipula că dreptul la vot îl aveau numai cetățeni știutori de carte, ce au împlinit vârsta de 30 de ani, față de 21, cum stipula vechea lege electorală. Cum analfabetismul era generalizat printre români, numărul alegătorilor a fost redus destul de drastic, de la 4,6 milioane, cât erau în 1937, la circa 2 milioane, în 1939. Scrutinul era uninominal și pe circumscripții. Pentru prima dată votau și femeile, dar nu erau alese. În
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Kiel marinarii se răscoală, Bremenul XE "Bremen, Republica Socialistă în ianuarie-februarie 1919 se proclamat Republică Sovietică, în Bavaria la fel în aprilie-mai 1919, iar în Berlin insurecția declanșată de detașamente armate ale extremei stângi este pe punctul de a se generaliza). Situată pe un culoar ce ducea direct spre Balcani, Strâmtori și centrul Europei, România era un obstacol, devenind una din primele „urgențe” ale „revoluției mondiale”, dar stabilitatea statală i-a permis să depășească o situație fără ieșire, ce putea să
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Moscova a forțat și a comprimat, la maximum posibil, etapele aservirii României față de interesele sale. Serviciile secrete sovietice au executat o plasare masivă de agenți și agenturi pe teritoriul României, care, după intrarea trupelor Armatei Roșii (martie-aprilie 1944), s-a generalizat. Nu întâmplător 14 iulie 1944, cu puțin timp înainte de lovitura din 23 august, I. Antonescu ordonase SSI-ului și celorlalte structuri informative luarea de măsuri (Ordinul 206.363/M2), care să aibă în vedere combaterea „acțiunilor de spionaj a agenților
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
schimbare, impusă de noile abordări, de percepția publică, deși nu este afectată esențial teoria generală, ci metodologia adaptării ei la noile așteptări, contexte. Schimbarea este datorată acumulărilor științifice, teoretice și practice, apare ca o soluție mai eficientă, care poate fi generalizată, cu recunoașterea comunității, producând o revelație aici, dar nu la început, când sunt de învins mentalități, practici. ► Este o radicală cale de căutare a unui nou echilibru într-o problemă critică teoretic și practic și generează o nouă viziune asupra
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la "metafora mobilizării tuturor achizițiilor", a trecerii în formare de la "cultura transferului" la "cultura mobilizării resurselor"? A mobiliza nu este același fapt cu a aplica, a utiliza, a transfera simplu, ci a adapta, a diferenția, a integra, a reflecta, a generaliza, a specifica, a combina, a coordona, a organiza, a decide, a antrena operații mentale complexe pentru conectarea la situațiile reale, prin transformarea achizițiilor anterioare, a formula ipoteze, a reorganiza câmpul conceptual, atitudinal și practic, a proiecta. Toate acestea, devenite instrumente
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în rezolvarea sarcinilor? • Cum se pot sesiza dificultățile tipice, erorile și să le utilizez ca puncte de plecare ? • Cum se pot utiliza efectele construirii înțelegerii în o nouă acțiune? • Cum se pot valorifica experiențele nonformale și informale în temă? Competențe generalizate prin colaborare, dezbatere. Sinteze teoretice, acționale, metodologice, evaluative. Reflecții. Capacități. Atitudini • Confruntarea și sinteza interpretărilor, ideilor, formulate individual • Prezentarea și verificarea în grup a argumentelor fiecăruia • Completarea informațiilor prin schimb de date, surse, exemple • Receptarea și analiza critică, comparativă a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la resursele proprii, colaborare. • Acțiuni specifice: educatul intră în acțiune, se mobilizează, își valoriCategorii Caracteristici. Procedee. Instrumente fică reprezentările anterioare, formulează variate puncte de vedere și interpretări, le confruntă cu alte opinii sau surse, aplică proceduri de căutare și înțelegere, generalizează după dezbatere în grup, efectuează noi aplicații și reflecții critice, chiar și în alte contexte. • Punctele de sprijin (schelele construcției) date privesc: facilitarea condițiilor, motivarea acțiunilor, actualizarea experienței anterioare, flexibilizarea activității, sugerarea de alternative, punerea în diferite situații și contexte
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
activității pentru o temă de conținut dată, a devenit un model acceptabil, dar centrat pe predarea educatorului și dirijarea învățării educaților. S-a putut interpreta astfel nu numai modul de aplicare a acestei concepții psihologice, dar s-a dezvoltat și generalizat ca un model cu o anume credibilitate științifică, mărind coeficientul de probabilitate a realizării prin abordare și a practicii procesului educativ, axat însă pe obiective operaționale, ca referențiale. Apoi a putut fi luat ca model în situații/contexte particulare, relativ
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
relaționare, • să prevadă și constrângeri, dificultăți, situații neașteptate, influențe aleatorii, • ca mod de abordare a unei activități, designul să precizeze, să ofere reprezentări alternative despre context, relații, principii, strategii, dificultăți, • să ofere întreg setul de probleme ale instruirii care se generalizează variat în modele, teorii apoi, care sistematizează, organizează elementelor și relațiilor lor, • aceste alternative pot fi abordate descriptiv ca alternative de desfășurare sau prescriptiv (cu parametri preciși de organizare, scheme, reprezentări grafice, grile criteriale). ► Noul sens al paradigmei să marcheze
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
anterioare, le descompune și le utilizează selectiv în noua cunoaștere, prelucrează noul și vechiul cu propriile mecanisme mentale, rezultând o nouă structurare. Apoi le compară cu ale colegilor, reflectează, singur sau cu sprijin în modul de construcție, le combină și generalizează. Or, aceste procese este necesar a fi prevăzute și încurajate prin modul de construire a proiectării și apoi de aplicare efectivă. Demersul proiectării constructiviste se poate învăța, exersând alternative, raționale, pornind chiar de la deconstrucția proiectării anterioare, centrate pe obiective operaționale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
un sistem social decât pornind de la propriul nostru sistem de valori și de la propriile justificări. Nu am avea niciun fundament pentru a considera inacceptabile acțiunile lui Hitler, ale lui Stalin, Pol Pot ori ale regimului de apartheid. Relativismul s-a generalizat și a devenit o evidență. Nu există adevăr, nu există obiectivitate, nici absolut, nici universal. Acestea sunt noțiuni perimate. În prezența pluralității concepțiilor, ideologiilor, gusturilor, comportamentelor și interpretărilor, marea majoritate a oamenilor sunt de părere că toate ideile și modurile
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
judecăți. Măsura aprecierilor noastre nu este posibila per-fecțiune a viitorului, ci traiectoria parcursă, în mod real, în trecut. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că achizițiile istorice prind rădăcini mai întâi într-o zonă culturală, înainte de a se generaliza (adesea cu greutate) în alte zone. Dacă războiul a fost exclus ca acțiune posibilă între națiunile Uniunii Europene, el continuă să fie un model de acțiune normal în Orientul Apropiat sau în anumite părți din Africa și Asia. Numim deci
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
au procedat astfel. Evident, cercetările realizate în mai multe țări cer analize contextuale prealabile, în special pentru a clarifica semnificația termenilor folosiți în chestionar. Marele avantaj al acestor interviuri este de a obține în mod rapid informații care pot fi generalizate la ansamblul social din care a fost ales acel eșantion. Din păcate, situația de anchetă este artificială: ea se situează în afara desfășurării normale a vieții. Cel intervievat poate oferi despre sine o imagine care corespunde modului în care el se
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a purta vălul pentru musulmane. 4. Umorul duce ceea ce implică o valoare până la extrema logicii sale. Să luăm ca exemplu laicitatea. Se face apel la laicitate pentru a exclude însemnele religioase din școli. De ce să ne limităm la școli? Putem generaliza, asemenea revoluționarilor francezi. Calendarul nostru are ca punct de plecare nașterea unui personaj religios, anume Iisus Hristos. Necredincioșii sunt nevoiți să utilizeze acest sistem fără a-și da acceptul. Nu ar fi mai corect să laicizăm timpul și să ne
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
importante ale vieții, orienta conduitele, inspira conștiințele, interpreta evenimentele cotidiene și istorice, organiza instanța de presiune socială, oferea subiecte de reflecție gândirii și artei, pătrundea și sacraliza întreaga existență. În timpul procesului de separare de instituțiile religioase și de credință, se generalizează un număr de idei-forță: omul este muritor; este liber și are dreptul de a-și crea propriile legi. Nu este creat, ci este rezultatul unei evoluții, deci este per-fectibil; ocupându-se de drumul său pe pământ, poate să elimine însingurarea
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în privința "barbarilor" și pe toată perioada Evului Mediu ("pacea lui Dumnezeu"). Când examinăm virtuțile pe care creștinii sunt invitați să le practice în raporturile cu semenii lor, poate doar pocăința și iertarea continuă să îi singularizeze. Alte valori s-au generalizat, iar majoritatea concetățenilor noștri le-au adoptat: cinstea și corolarele sale, ca dreptatea, corectitudinea, fidelitatea, sinceritatea sau respectul cuvântului dat. Ospitalitatea, deschiderea, ascultarea nu cunosc nici ele frontiere ideologice, iar o virtute ca toleranța s-a dezvoltat în esență în afara
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ale fizicii moderne fără această invenție? Toată această evoluție dă naștere, încetul cu încetul, unei noi concepții, pentru care timpul este o valoare. Dar nu mai este raportat la Dumnezeu. Timpul este exprimat în termeni economici. Această perspectivă s-a generalizat deja în Europa în secolul XVIII: time is money. Remarca judicioasă a unui african rămâne astăzi valabilă: "Albii au mereu un ceas, dar nu au niciodată timp. " 5. Societățile aristocratice nu valorizează munca. Ele trăiesc de pe urma exploatării muncii. Ne întoarcem
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]