3,912 matches
-
Ioan Borcea, Constantin Motaș, Nicolae Florov, Mihai David și alții. În laboratoarele acestora și la Stațiunea Zoologică Marină de la Agigea, a efectuat instructive stagii de specializare (Zoologie, Știința solului, Geografie fizicăă. După absolvirea facultății a fost încadrat la Laboratorul de genetică și ameliorarea plantelor, condus de profesor dr. Ștefan Popescu, discipol al savantului Constantin Sandu-Aldea, pionier al Geneticii și întemeietor al ameliorării științifice a plantelor din România. În perioada 1939-1957, Dimitrie Cărăușu a lucrat în domeniul geneticii și ameliorării plantelor la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Marină de la Agigea, a efectuat instructive stagii de specializare (Zoologie, Știința solului, Geografie fizicăă. După absolvirea facultății a fost încadrat la Laboratorul de genetică și ameliorarea plantelor, condus de profesor dr. Ștefan Popescu, discipol al savantului Constantin Sandu-Aldea, pionier al Geneticii și întemeietor al ameliorării științifice a plantelor din România. În perioada 1939-1957, Dimitrie Cărăușu a lucrat în domeniul geneticii și ameliorării plantelor la Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad din Iași. Aici a urcat în ierarhia didactică universitară de la preparator
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
încadrat la Laboratorul de genetică și ameliorarea plantelor, condus de profesor dr. Ștefan Popescu, discipol al savantului Constantin Sandu-Aldea, pionier al Geneticii și întemeietor al ameliorării științifice a plantelor din România. În perioada 1939-1957, Dimitrie Cărăușu a lucrat în domeniul geneticii și ameliorării plantelor la Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad din Iași. Aici a urcat în ierarhia didactică universitară de la preparator la asistent, șef de lucrări, apoi profesor, din 1948. Din anul 1954 și până în 1974, anul pensionării, a predat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
didactic. În această perioadă, în cadrul cercului științific studențesc de biologie generală, a atras mulți studenți pe drumul cercetării științifice, al cunoașterii și ocrotirii naturii. A apărat cu consecvență, prin cursurile și seminariile sale, prin lucrările de laborator, adevărul științific în genetică, biologie generală, istoria biologiei, ameliorarea plantelor. În activitatea de cercetare științifică, profesorul Dimitrie Cărăușu a abordat cercetarea sistemelor de nivel populațional (al specieiă în natura spontană. Prin cercetările pe care le-a inițiat și le-a condus o lungă perioadă
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
II. După o viață închinată muzicii, închinată creației și progresului culturii muzicale românești, Vasile Popovici s-a stins la 3 iulie 1973 și a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. PRIADCENCU, ALEXANDRU (1902-1981) AGRONOM Specialist de renume în domeniul geneticii și ameliorării plantelor din țara noastră, A.P. a fost unul din oamenii de știință formați în ambianța spirituală a Iașului. S-a născut la 26 august 1902, în Chișinău, unde a urmat școala primară și liceul (1914-1922). La Iași, între
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Iași. În perioada 1948-1962 a fost chemat să lucreze ca șef al Secției de ameliorarea plantelor din J.C.A.R. București, unde a organizat laboratoarele Secției și ale stațiunilor experimentale, înființând noi laboratoare. Din 1962, a devenit șeful Secției de genetică, în care calitate a lucrat până în 1973. Concomitent, între anii 1970-1973 a fost cercetător științific la Institutul de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Fundulea - București. În perioada 1962-1970 a îndeplinit sarcina de vicepreședinte al Comisiei de radiobiologie al Academiei
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Fundulea - București. În perioada 1962-1970 a îndeplinit sarcina de vicepreședinte al Comisiei de radiobiologie al Academiei Române. De-a lungul a peste patru decenii de activitate pe tărâmul științei, A.P. a efectuat lucrări de genetică, ameliorarea plantelor și producerea de sămânță la principalele plante agricole. În prima parte a activității sale științifice, A.P. a inițiat lucrări de genetică aplicată, începând din anul 1929 la Stațiunea experimentală agricolă Târgu Frumos. Aici, a creat soiul de grâu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
De-a lungul a peste patru decenii de activitate pe tărâmul științei, A.P. a efectuat lucrări de genetică, ameliorarea plantelor și producerea de sămânță la principalele plante agricole. În prima parte a activității sale științifice, A.P. a inițiat lucrări de genetică aplicată, începând din anul 1929 la Stațiunea experimentală agricolă Târgu Frumos. Aici, a creat soiul de grâu de toamnă T.F.-16, cu productivitate sporită și rezistent la boli, orzoaica T.F.-240, ovăzul T.F.-9, un soi de porumb - Portocaliu de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de Gh. Bontea și soiul italian Pignoletto d’Oroă, iar prin consangvinizarea florii-soarelui a obținut mai multe linii de perspectivă. A.P. a fost primul cercetător care a inițiat lucrări de citologie. La București, între anii 1962-1973, a efectuat cercetări de genetică aplicată în direcția hibridărilor îndepărtate la cereale păioase (încrucișarea grâului cu secara, pir și aegilopsă, obținând forma aegilotriticum - hibrid dintre grâu și pir (cu 56 cromozomiă și diferite alte forme de încrucișarea grâului cu secara. El a urmărit, în special
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
grâu și pir (cu 56 cromozomiă și diferite alte forme de încrucișarea grâului cu secara. El a urmărit, în special, obținerea plantelor rezistente la boli și insecte. Inițiator al hibridărilor interspecifice și intergenetice, A.P. și-a înscris numele printre pionierii geneticii din țara noastră. Paralel cu cercetările întreprinse, A.P. a desfășurat o susținută activitate publicistică, concretizată în peste o sută de lucrări de certă valoare științifică. În genetica aplicată a publicat 67 lucrări, despre ameliorarea plantelor 35 studii și 9 broșuri
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Inițiator al hibridărilor interspecifice și intergenetice, A.P. și-a înscris numele printre pionierii geneticii din țara noastră. Paralel cu cercetările întreprinse, A.P. a desfășurat o susținută activitate publicistică, concretizată în peste o sută de lucrări de certă valoare științifică. În genetica aplicată a publicat 67 lucrări, despre ameliorarea plantelor 35 studii și 9 broșuri de îndrumare tehnică. Dintre acestea, cităm: Porumbul. Studiu monografic (1957), Arnăutul local de toamnă (1955), Cele mai bune soiuri de grâu de primăvară pentru R.P.R. (1954), Studiul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Cele mai bune soiuri de grâu de primăvară pentru R.P.R. (1954), Studiul citogenetic al formelor perene de grâu × pir (F1- F4ă(1965 și 1967ă, Studiul formelor de exaploide de Triticale (1970). A.P. a fost un ambasador autorizat al cercetărilor de genetică vegetală din țara noastră, prin prezentarea unor lucrări la manifestări științifice de peste hotare, cum ar fi: Simpozionul de genetică (Moscova, 1956), Simpozioanele Genetica și ameliorarea plantelor (Budapesta, 1956 și 1962) și Genetica plantelor agricole (Odessa, 1962). A fost membru în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
F1- F4ă(1965 și 1967ă, Studiul formelor de exaploide de Triticale (1970). A.P. a fost un ambasador autorizat al cercetărilor de genetică vegetală din țara noastră, prin prezentarea unor lucrări la manifestări științifice de peste hotare, cum ar fi: Simpozionul de genetică (Moscova, 1956), Simpozioanele Genetica și ameliorarea plantelor (Budapesta, 1956 și 1962) și Genetica plantelor agricole (Odessa, 1962). A fost membru în biroul Societății naturaliștilor din România (1951-1960), membru în Consiliul Superior al Agriculturii (1962- 1964) ș.a. În anul 1970, la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1967ă, Studiul formelor de exaploide de Triticale (1970). A.P. a fost un ambasador autorizat al cercetărilor de genetică vegetală din țara noastră, prin prezentarea unor lucrări la manifestări științifice de peste hotare, cum ar fi: Simpozionul de genetică (Moscova, 1956), Simpozioanele Genetica și ameliorarea plantelor (Budapesta, 1956 și 1962) și Genetica plantelor agricole (Odessa, 1962). A fost membru în biroul Societății naturaliștilor din România (1951-1960), membru în Consiliul Superior al Agriculturii (1962- 1964) ș.a. În anul 1970, la Institutul agronomic din Timișoara
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a fost un ambasador autorizat al cercetărilor de genetică vegetală din țara noastră, prin prezentarea unor lucrări la manifestări științifice de peste hotare, cum ar fi: Simpozionul de genetică (Moscova, 1956), Simpozioanele Genetica și ameliorarea plantelor (Budapesta, 1956 și 1962) și Genetica plantelor agricole (Odessa, 1962). A fost membru în biroul Societății naturaliștilor din România (1951-1960), membru în Consiliul Superior al Agriculturii (1962- 1964) ș.a. În anul 1970, la Institutul agronomic din Timișoara, și-a susținut teza de doctorat intitulată Crearea materialului
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Present (2000), Medieval English Literature (2002), America. A Cultural History of the United States of America from the Beginnings to the Revolution (2012). A contribuit cu studii și articole la Universul lui Poe (2011), Dicționar de postmodernism (2005), Dicționar de genetică literară (2005), Dicționar de scriitori nordamericani (A: 2008, B, 2009), Maya Angelou. Bloom's Modern Critical Views (2009). A coordonat activitatea revistei PostModernim(e) (20092010). Remus Bejan, Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu (c) 2016 Institutul European Iași
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Dostoïevski folosesc genurile create de alți scriitori. Unul dintre foloasele evidente ale studierii genurilor este faptul că atrage atenția asupra dezvoltării lăuntrice a literaturii, asupra acelui aspect pe care Henry Wells (în New Poets from Old, 1940) 1-a numit "genetica literară". Oricare ar fi raporturile literaturii cu alte categorii de valori, cărțile sunt influențate de alte cărți, cărțile imită, parodiază, transformă alte cărți - și nu numai pe cele care le urmează în ordine strict cronologică. 312 Pentru definirea genurilor moderne
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
pregătire a lecției, - realizarea de experimente virtuale, imposibil de realizat practic datorită lipsei materialului didactic (preparate proaspete, disecții), a dotării necorespunzătoare a laboratoarelor școlare sau a pericolului la care sunt expuși elevii și profesorul, - facilitarea abordării transdisciplinare între citologie, histologie, genetică, anatomie și fiziologie vegetală și animală comparată, anatomie și fiziologie umană, ecologie, botanică, zoologie, sistematică etc. - stimularea creativității cadrelor didactice, dinamizarea competiției, eficientizarea lucrului în echipă. Limite ale utilizării TIC pentru cadrele didactice: - cost ridicat al echipamentelor informatizate, - reculul unor
Caleidoscop by Carmen-Oana Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93494]
-
Metode de studiu ale genomului uman Prof. Maria-Cristina Doroftei Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani Genomica este un domeniu al geneticii, care se ocupă cu studiul genomului, folosind secvențe mari de ADN, analiza expresiei genelor sau metode computaționale. Genomul constituie setul complet de gene al unui organism sau secvența completă de nucleotide din molecula de ADN. Hărțile fizice ale genomului uman
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93516]
-
mari de ADN, analiza expresiei genelor sau metode computaționale. Genomul constituie setul complet de gene al unui organism sau secvența completă de nucleotide din molecula de ADN. Hărțile fizice ale genomului uman Unul dintre cei mai importanți pași în evoluția geneticii umane din ultimii ani l-a reprezentat cartarea genomului. Prin cartarea genomului, se înțelege construirea unor hărți detaliate, care să permită găsirea și izolarea unor gene, precum și ordonarea diferitelor fragmente de ADN, în vederea secvențierii. Cartarea genomului este o etapă absolut
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93516]
-
fixării biologice a azotului molecular atmosferic etc. Au mai fost produse, prin biotehnologiile actuale, antibiotice, interferon, vaccinuri, vitamine, hormoni de creștere în industria chimică, biopesticide, produse nepoluante, biodegradabile pentru protecția plantelor. Rezultatele spectaculoase în Biologia moleculară, în Biologia celulara, în Genetică au determinat, în unele state ale lumii, utilizarea la nivel industrial a biotehnologiilor cu ajutorul bioreactoarelor. De mai mult de un deceniu, științele biomedicale se află sub imperiul unei explozii de informații produse de dezvoltarea Biologiei moleculare-informații despre: mutațiile dinamice, amprentarea
Caleidoscop by Veronica Adam () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93241]
-
cu ajutorul bioreactoarelor. De mai mult de un deceniu, științele biomedicale se află sub imperiul unei explozii de informații produse de dezvoltarea Biologiei moleculare-informații despre: mutațiile dinamice, amprentarea genomică, moartea celulară programată, reparatozele, patologia ADN motocondrial... Cancerul este una din preocupările Geneticii actuale, Biologia celulară și Biologia moleculară având rol însemnat în decriptarea lui. Descoperirea virusurilor HIV ce determină SIDA, sindromul ce a făcut în ultima vreme foarte multe victime pe Terra, este rezultatul cercetărilor de bilogie moleculară. Printr-un complex de
Caleidoscop by Veronica Adam () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93241]
-
organismului de a executa acte sau acțiuni motrice, cu întreg corpul sau numai cu anumite segmente ale acestuia, într-un timp cât mai scurt, deci cu rapiditate maximă, în funcție de condițiile existente”. 2.2. Factorul genetic și capacitatea motrică viteza În timp ce genetica determină care dintre noi are cele mai bogate resurse, nimic nu împiedică să se exploreze și să se descopere alte limite ale potențialului uman. Complexul genetic individual își pune amprenta pe toată perioada performanței din viața unui sportiv. Din acest
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
a afirmației lui Stratan (și unitatea de împrejurări istorice în care s-au dezvoltat locuitorii de la est și sud de Carpați, precum și cei din interiorul arcului carpatic a fost enunțată și dovedită în studii de mare autoritate), dar afirmarea rolului geneticii în constituirea unei națiuni pune problema competenței autorului în enunțarea unor asemenea teorii. Ne punem, în același timp, întrebarea justificată a compatibilității deosebite dintre Vasile Vieru, Asociația Meleag Natal și publicația Partidului Comunist din Republica Moldova. Și ne punem, de asemenea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Având în vedere riscul inegal pentru CHC, chiar în aceeași regiune geografică și cu expunere aproximativ egală la factorii de risc de mediu, se presupune că factorii genetici joacă un rol important ca factori de susceptibilitate. Progresele majore în domeniul geneticii, transcriptomicii și epigeneticii reprezintă trepte spre predicția individuală a riscului de carcinogeneza hepatică și spre o medicină personalizată [2]. CHC se caracterizează printr-o heterogenicitate marcată fenotipica și moleculară, încă departe de a fi elucidata [3]. Genetică în CHC a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]