4,554 matches
-
Acasa > Poezie > Credinta > ÎNTRUPARE Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 2046 din 07 august 2016 Toate Articolele Autorului ÎNTRUPARE Eu sunt copilul ce-a căzut prin vreme, Din leagănul genezelor astrale, O îmbinare de structuri fractale Nedemonstrate-n legi și teoreme. Sunt făr’ de ani și nici nu am o formă, Dar pot să-mi iau un trup, ca el să-mi fie Doar purtătorul meu prin galaxie, Cât timp
ÎNTRUPARE de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381131_a_382460]
-
Acasa > Poezie > Credinta > O ALTĂ GENEZĂ Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 2165 din 04 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului O ALTĂ GENEZĂ Cad stelele-n abisuri, și luna stă să cadă, Se duc la începuturi, se-aruncă iar în haos, Și-au întrerupt lumina
O ALTĂ GENEZĂ de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381144_a_382473]
-
Acasa > Poezie > Credinta > O ALTĂ GENEZĂ Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 2165 din 04 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului O ALTĂ GENEZĂ Cad stelele-n abisuri, și luna stă să cadă, Se duc la începuturi, se-aruncă iar în haos, Și-au întrerupt lumina și merg un pic să șadă Să-și potolească-o clipă dorința de repaos. Chiar Soarele se stinge
O ALTĂ GENEZĂ de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381144_a_382473]
-
la începuturi, se-aruncă iar în haos, Și-au întrerupt lumina și merg un pic să șadă Să-și potolească-o clipă dorința de repaos. Chiar Soarele se stinge și-adoarme în tăcere, Nu se mai odihnește din timpuri de geneză, Și-a săvârșit menirea-n mii de eoni și ere, Arzându-și existența în stare de asceză. Sunt obosite toate, aproape-n agonie De când Pământul geme, se vaită-n neștire, Căci inima-i atinsă, demult...nici nu mai știe..., De-
O ALTĂ GENEZĂ de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381144_a_382473]
-
din nou, făr’ de măsură. Și stele, lună, soare se leagă-n Universuri În sfântă-mpreunare, doar ascultând Cuvântul Sunt toate-n armonie și-un infinit de sensuri Străbat prin galaxie... Dar nu mai e Pământul. Referință Bibliografică: O ALTĂ GENEZĂ / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2165, Anul VI, 04 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Rîșnoveanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
O ALTĂ GENEZĂ de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381144_a_382473]
-
este unicul creator al bucuriei, Al fericirii și al iubirii între pământeni. Aici e căminul și viitorul nostru Aici sunt pașii care ne vor duce... La mereu și mereu la mai bine Vom cinsti dumnezeirea, Ca pe un simbol al Genezei, Dar ne vom închina Cu pioșenie în fața omului, Fratele și Domnul nostru. DUELĂM Duelăm cu timpul Pentru ore și secunde Duelăm pentru viața netrăită Și noaptea nedormită E nedrept ca omul, Suveranul acestei planete Să fie supus capriciilor vremii, Să
VERSURI DE MARTIE de HARRY ROSS în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381315_a_382644]
-
merită trăită, Cu miile de ani, secundă de secundă, Iar tu mă-nveți o ne-nțeleasă limbă, Ce-i netradusă încă în depărtările din noi, În care verticalitatea fără umbră, Transformă- n valul mării, lacrima din ploi, Iubite în trecutul din geneza ta, În care eu ți-am tulburat parcursul, Mă- ntorc spre-a îndura însăși iertarea mea, Ca vindecat să-mi poți iubi doar visul Și să-ți ofer acum, aici, pe-acest pământ, În timpul care ne mai este hărăzit, Mai
QUOD ERAT DEMONSTRANDUM de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381486_a_382815]
-
pe-acest pământ, În timpul care ne mai este hărăzit, Mai mult decât mai toate frunzele din vânt Și curcubeul nuanțelor din răsărit, Mi-e tare dor să mă visezi și să te-aștept, Mi-e dor de foc și de geneză De aer tras, blând sacadat în piept, Irepetabila mea ne-nțeleasă ipoteză. Silvana Andrada Tcacenco 20.01.2016 Referință Bibliografică: QUOD ERAT DEMONSTRANDUM / Silvana Andrada : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2082, Anul VI, 12 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
QUOD ERAT DEMONSTRANDUM de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381486_a_382815]
-
bazat pe o focalizare internă, după model proustian, spre deosebire de 1916, unde elementele de analiză trec pe plan secund, concentrarea fiind pe derularea evenimentelor. Deși toate cele trei romane pleacă de la un eveniment comun și pe deplin cunoscut, războiul sângeros, totuși geneza romanelor are și baze diferite. În ceea ce privește romanul Pădurea Spânzuraților, chiar autorul relata că romanul „s-a născut dintr-o fotografie pe care mi-a arătat-o un prieten, la sfârșitul anului 1918. Fotografia reprezenta o pădure plină de cehi spânzurați
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
al Regimentului 16 Infanterie pe frontul din Moldova. Erou rănit în luptele de la cota 789 din 26 iulie 1917, Camil Petrescu a fost luat prizonier și internat în lagărele Sapronyek (Ungaria) și Plan (Boemia)” De asemenea „alte mărturii, tot despre geneza romanului pun în lumină proustianismului autorului. De întinderea unei nuvele, la început, opera ia proporții masive prin adaosuri făcute direct în șpalt, în timpul corecturii. Au fost necesare în finaș tăieturi ample pentru a se ajunge la dimensiunile cunoscute” Dacă aceste
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
dimensiunile cunoscute” Dacă aceste două romane și autorul lor au intrat în canonul literaturii române, nu la fel se poate spune și despre romanul 1916 a lui Felix Aderca, care este mai puțin comentat și nu avem informații certe în ceea ce privește geneza lui. Totuși, putem pune scrierea și apariția romanului pe seama experienței de război a autorului, participant la Primul Război Mondial. Referitor la titlurile celor trei romane, acestea sunt sugestive și în concordanță cu temele abordate. Dacă în titlul Ultima noapte de
SIMILITUDINI ȘI DEOSEBIRI ÎN ROMANELE 'PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR”, 'ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI” ȘI '1916” de ALEXANDRU ADRIAN DIAC în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380900_a_382229]
-
creează și care duce la recompunerea unei noi existențe a conținutului, dar și a formei operei de artă. În felul acesta conținutul devine o căutare liberă a universalității printr-o problematică de cea mai largă cuprindere și păstrând, totodată, nealterată geneza formei. Oare poate Poetul să nu fie îndrăgostit de opera sa? Însă Poetul vrea să se asigure că opera sa este feri¬cită și e cu adevărat vie. Și, asta, numai tu, Mit, poți să-i spui, ca fiind cea
CITITORUL ȘI OPERA POETULUI de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380949_a_382278]
-
închisori, în societate, alcătuiesc pentru noi cei de azi care le cunoaștem, un sistem filosofic de referință mistică demn de urmat și de mărturisit: Modelele hărăzite și dăruite nouă de Bunul Dumnezeu. Călin Kasper, prezintă parcă mai revelator ca oricând geneza spirituală a Aleșilor, peste care s-a pus mirungerea cerească a Ziditorului și ocrotirea Maicii Domnului nostru. Opera-Roman a lui Călin Kasper, deși lipsită de lista bibliografică, autorizează ampla documentare, care pune în lumină realitatea faptelor și personajelor istorice. Romanul
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
rază după soare”, “Cetatea Cisnădioara”, “Toamna la Cetatea Cisnădioara”, “Cetatea Cisnădioara - dinspre lac”, “Cetatea Cisnădioara - dinspre sat”, “Lacul din Cisnădie”, “Cireșul și bunica”. Firea reflexivă și sensibilitatea puternică a autoarei o fac să se oprească și asupra unor teme precum: geneza Universului “De ce?”, nașterea “Primul pas”, “Maternitate”, “Suflet nenăscut”, iubirea, sentiment universal, care se manifestă deopotrivă în lumea oamenilor, a plantelor și a animalelor “Prima îmbrățișare”, “Duioșie”, “Tandrețea lebedelor”, “Șoapta perlelor”, “Mâinile tale”. Soare, păsări, lună, apă, pădure sub penelul și
GEORGETA POPESCU: LANSAREA CĂRŢII ŞI VERNISAJUL EXPOZIŢIEI „OPREŞTE-TE!” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381005_a_382334]
-
românesc din care momentul de creație, stilizare și interpretare vădit original, mirific și incontestabil, pe care-l reprezintă momentul Maria Ciobanu, nu poate lipsi fără a se dezechilibra și descompleta de la rădăcină până la coroană întreg cosmosul muzical românesc și copacul genezei noastre. Harul cântecelor Mariei Ciobanu, artista cea cu veselia ochilor și lacrimile sufletului, colaborează roditor și pozitiv cu starea de spirit a unui neam, într-o răscruce de veacuri și milenii. Din această colaborare transpare spre înveșnicirea folclorului, fizionomia cântărilor
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
Spațiu, Timp și Existență. Recunosc în poeziile din acest volum aceeași aspirație majora la viața în sferele înalte. Poetul mai e încă tentat de aceste intangibile spații. Praf de stele, pulberi galactice îi mai luminează versul, ca niște artificii cosmice (Geneză, În umbra timpului, Geometrii bolnave, Ca Ianus, Fugar, Ca sacerdot): Mă scald ades în apa cerului, curată / Și mă-ncălzește lumina sorilor, pe rând, / Hrănit cu raza albastră diafan filtrată / Mister prin nebuloase fluturând. // Îmi sprijin iarăși tâmpla obosită / Pe
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
curată / Și mă-ncălzește lumina sorilor, pe rând, / Hrănit cu raza albastră diafan filtrată / Mister prin nebuloase fluturând. // Îmi sprijin iarăși tâmpla obosită / Pe esplanada grandioasă a amurgului solar, / Mă risipesc străin prin galaxia-nvârtejită / Restituit în univers ca praf stelar (Geneză). Solilocviile erosului pierdut O amarnică tristețe însoțește de multă vreme pașii poetului. Ea este generată de imposibila, dar mereu așteptata reîntâlnire cu sufletul pereche ( Eu știu, Toamna mult râvnită ): Parfumul tău îl mai adun din haine / Și-l port în
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
la microscopul angoaselor planetare Ori să-mi găsesc identitatea pe facebook Un simplu click și copilăria ți-apare în toată splendoarea a mic de tipar A mare de tipar Totul se întâmplă ca la carte Mă rog Ca în ABECEDAR Geneza Exodul Împărați și proletari Revoluție revoluție revoluție Bibicule bibic ai fost bibic ai să mori Moartea te-a pus deja la microscop Copăcel fantoma lui pește Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ (II) Referință Bibliografică: EREZIA PROFESORULUI DE COPILĂRIE / Costel
EREZIA PROFESORULUI DE COPILĂRIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374426_a_375755]
-
ci se nasc necondiționat ca poeți: “Românul s-a născut poet”, recunoaște bardul de la Mircești. Ei însă, poeții, vin pe lume doar cu germenele poetic, urmând ca acesta să încolțească, să crească, mai mult sau mai puțin. Cel care certifică “geneza” poetului român, confirmă și paradigmă evoluției: “E unul care cânta mai dulce decât mine?/ Cu-atât mai bine țării, și lui cu-atât mai bine./ Apuce înainte s-ajungă cât de sus./ La rasaritu-i falnic se-nchină-al meu apus
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
ro/2013/ 01/14/reveni-rusii/ Ortodocșii moldo-valahi, ca toți balcanicii, după marea vânzare se simt îngenunchiați și își aleg acum un nou Președinte, care în orient, de la începutul istoriei, faraonul, împăratul, vodă, secretarul general PC, președintele este „rege și preot“ (Geneza 14, 17-24), de natură divină. În Europa, de o mie de ani, împăratul și papa au misiuni diferite, ceea ce a dus treptat la emanciparea nobilimii, orașelor, burgheziei, proletariatului și în final s-a creat o societate civilă democratică de neînțeleasă
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
scoate pe moldo-valahi din groapa istorică în care sunt prizonieri de o mie de ani, sau lipsă de dialog, de comuniune, blochează emanciparea romanilor ajunși formal în Europa, UE? În concepția ortodoxă statul este condus de un rege și preot (Geneza 14,18) în simfonie cu Biserica. În occident statul și sfera politică sunt autonome, biserica e separată de stat. Papa și împăratul împart puterea. Stat neutru din punct de vedre religios sau teologic, cum se afirmă în discursul societății civile
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
Acasa > Orizont > Portret > VIORELA FILIP ARTISTĂ CA ROTUNDUL DE ARGINT AL LUNII Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1554 din 03 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Încă de la Geneză s-a izvodit cea mai tulburătoare dragoste a lumii, dragostea de fii. În această dragoste se sting oricare dintre griji și oricare necaz. Nimic nu e mai dulce-nfiorător ca primul sărut pe inelul unei mirese și pe mânuța unui
VIORELA FILIP ARTISTĂ CA ROTUNDUL DE ARGINT AL LUNII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374548_a_375877]
-
himere prin marea strălucire Consolidând tăcerea din aerul plăpând. Revin apoi în taină, sfârșndu-mi reveria: Un punct mă simt atuncea în spașul meu defunct, Un punct devine Terra, un punct e Galaxia Ș-ntregul Univers devine-n mine-un Punct ! GENEZĂ Nemărginirea din cosmos mai păstrează urmele facerii noastre, când ea născu omenirea într-o ceață de sânge selenar, când fiecare stea gemea cu strigăt de lumini născându-ne, când Terra se rostogolea cu vaiete de vulcani și sânge de lavă
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
Vitralii pe un interior scorojit, PIM, 2016). Dislocat din confortabilul sentiment, inventat de cartezieni dar absolutizat de moderniști, al supremației unui eu intens conștient de sine și care își subordona lumea, eul postmodernității se știe instabil, discontinuu, incapabil să controleze geneza sa dintr-un ecosistem sau dintr-un amestec confuz de stări. Mutant, perpetuu emergent, el este mereu surprins doar Între două posibilități: „Există întotdeauna o altă posibilitate/ cea a luminii împletită în jurul trupului/ sau cea a umbrei suprapuse perfect/ pe
MARIA-ANA TUPAN (ÎN CONTEMPORANUL NR.1 IANUARIE 2017) DESPRE CARTEA VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, (AFORISME) DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373442_a_374771]
-
din imaginile celorlalți despre sine. El pare situat la linia universului, despărțind conuri ale istoriei mitice, umane sau personale. „Spațiul dintre mine și timpul meu” e o spațio-temporalitate care conduce, pe de o parte, la originea mitică a Cuvântului Genezei, iar, pe de altă parte, la solipsismul absolut al conștiinței speculare: „fereastra prin care/ o să privesc depărtarea, -/ ea însăși o fereastră/ a sunetelor spre nesfârșit.// poate e doar o iluzie ce se termină aici/ ca respirația în camera cu multe
MARIA-ANA TUPAN (ÎN CONTEMPORANUL NR.1 IANUARIE 2017) DESPRE CARTEA VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, (AFORISME) DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373442_a_374771]